Jurnalism cetatenesc

Oare când renunțăm la schimbarea orei oficiale!?

Florin Marian Dîrdală
1 mar 2021 2592 vizualizări

Se aude că acest lucru se va petrece în curând și poate că așa scăpăm de tot acest balamuc cu un ceas ba înainte, ba înapoi, care zăpăcește și copiii, dar mai ales pe oamenii în etate, care nu mai suportă la fel de ușor, ca la tinerețe, aceste modificări ce astăzi sunt aproape fără noimă.

Schimbarea respectivă a avut, cu siguranță, un rost în timpurile trecute, când, fie războaiele, fie industrializarea și economisirea resurselor energetice și a materiilor prime au făcut din  acest lucru ceva îndreptățit, dar în prezent ne aflăm într-o altă epocă. Producția pe bază de cărbune, care a stat inițial la originea acestor modificări orare, se află aproape de apusul ei. Energia care se produce în prezent se datorează din ce in ce mai mult unor surse ecologice precum vântul, lumina, apa, iar în ceea ce privește energia nucleară, nici aceasta nu va mai avea un viitor prea lung. Așa că din punct de vedere economic, aspectul schimbării orei oficiale nu pare a mai avea rațiuni obiective.

Dar până se va decide la forurile cele mai înalte această dilemă să vedem, în baza a ceea ce prezintă documentele din arhive, cum a apărut și a evoluat această modificare orară. În primul rând, prin schimbarea orei, atât primăvara, cât și vara, oamenii beneficiază cât mai mult de lumina soarelui și nu mai consumă altceva pentru a o produce artificial. De ce există posibilitatea aceasta? Datorită rotirii în jurul Soarelui a globului nostru pământesc, precum și a axei de înclinare a Pământului, se produce, în cele două părți de an, o expunere mai mică sau mai mare a suprafeței planetei la razele solare, care se traduce prin faptul că la noi ajunge mai puțină lumină toamna și iarna, dar mai multă primăvara și vara. Prin modificarea orei pe glob se încearcă păcălirea acestui fenomen astronomic, iar noi, pământenii, astfel, folosim mai economic scăderea sau creșterea zilelor și a luminozității aferente acestora.

Ideea nu este una rea, este chiar genială, dovadă că la ea nu s-a gândit oricine, ci nimeni altcineva decât inventatorul Benjamin Franklin, unul din Fondatorii Statelor Unite ale Americii și unul din semnatarii de frunte ai Declarației de Independență a Uniunii și ai Constituției americane. La noi în țară, se amintește prin diverse pagini electronice că, prima oară, acest lucru a fost introdus de către trupele de ocupație ale Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial și chiar guvernul de la Iasi, din teritoriul rămas liber al României, ar fi folosit noua oră pentru a se putea astfel alinia modul de acțiune a trupelor militare române cu mișcările aliaților. Dar pentru prima dată, pe teritoriul românesc, legea stabilirii orei oficiale a fost decretată de regele nostru Carol al II lea, în urmă cu aproape un secol. Iată cum suna primul act normativ din anul 1931- Carol al II lea.

„Prin grația lui Dumnezeu și voința națională Rege al României, La toți de față și viitori sănătate: Adunările legiuitoare au votat și adoptat, iar Noi sancționăm ce urmează: LEGE PENTRU STABILIREA OREI OFICIALE - Ora oficială pentru cuprinsul României este ora fusului al doilea orar la est de Greenwich. În tot intervalul cuprins între lunile aprilie și octombrie ale fiecărui an se poate adopta drept ora oficială ora fusului al treilea orar la est de Greenwich. Adoptarea orei fusului al treilea orar ca ora oficială precum și precizarea intervalului se hotărăsc prin Inalt Decret Regal pe baza unui jurnal al Consiliului de Miniștri. Ora oficială este obligatorie pentru toate instituțiile publice. Această lege se va pune în aplicare de la 1 octombrie 1931.”

Semnează printre miniștri, președinți și vicepresedinți și Gh. Alexianu, originar din județul nostru, în calitate de secretar al Senatului. Acesta a fost primul act normativ care a statuat noua situație a orei oficiale în România, adaptată după cea existentă în toată lumea civilizată. Din respectivul moment, această reglementare a rămas permanent valabilă în țara noastră, iar relatările că a fost reintrodusă de dictatorul Ceaușescu în 1979 este doar o inexactitate. Este demonstrat de faptul că atât în anul 1950, cât și în 1975, conform publicațiilor reprezentative ale statului român, ora oficială era stabilită tot după decretul regal al Majestății sale Carol al II lea și care, iată, nu a lăsat doar amintirea unor fapte mai puțin cuviincioase pentru un rege precum adulterul, lăcomia, abuzurile, ci a decretat și legi bune pentru acele timpuri, dovadă fiind că în timpul său România s-a putut mândri cu una din cele mai mari creșteri economice din lume raportat la dimensiunea teritorială și resursa umană a țării noastre. Iar cultura a fost, poate mai mult ca niciodată, pusă la loc de cinste și susținută necontenit însuși de către rege.

Despre cât a fost de mare sau de mic acest rege, un lucru poate spune aproape totul: când a decedat în anul 1953, în Portugalia, trupul i-a fost condus pe ultimul drum și de fratele său Nicolae, iar când acesta a fost întrebat de ce a făcut acest gest, știut fiind, la vremea aceea că relațiile dintre cei doi erau chiar de dușmănie, acesta a oferit următoarea explicație: „Da, l- am urât cel mai mult din toata viața mea, dar este, totuși, regele meu”.

Revenind la ora oficială și la modificarea ei, putem concluziona că, deși la acest lucru România nu a renunțat nici în prezent, o ajustare totuși s-a produs, pentru că în timpuri mai recente schimbarea orei se produce în luna martie și nu în aprilie, așa cum a fost stabilit inițial, iar în ceea ce privește anotimpul de toamnă, uneori în loc de luna octombrie, cum se procedează în prezent, ora se modifica în ultima săptămână a lui septembrie, dar aceste date sunt prea tehnice pentru un weekend liniștit, așa că să așteptăm ce vor decide ai noștri conducători, anul acesta sau cel mai târziu în anul următor, după cum anunță și următorul material. Ora de vară 2021. Se mai schimbă sau nu ora în acest an?

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:Istoria actualului sediu al sălii de lectură pentru adulți „Ion Diaconu” al Bibliotecii Județene Vrancea din Focșani;

FOTO | O nouă călătorie imaginară prin Vrancea, pe valea veche a râurilor Putna și Șușita;

FOTO | Subteranul Focşaniului - câteva beciuri simple sau o reţea complicată de galerii secrete?;

FOTO | Domnitorul Cuza și Focșaniul - de la extazul focșănenilor la dezamăgirea acestora;

Noi vești despre problemele reale ale canalului Siret-Bărăgan, inclusiv pe sectorul care străbate județul Vrancea;

Foto | Comemorarea Zilei Internaționale a Holocaustului în Vrancea anului 2021;

FOTO | Focșani și 162 de ani de la Unirea Principatelor ;

Foto | Concluzii despre cum s-a aplicat în Vrancea și la Focșani legea nr. 10/2001 de restituire a caselor naționalizate;

Foto | Vă e dor de zăpezile din 2012, în Vrancea?;

Foto | Primul act liber din Vrancea;

Foto | Prin Vrancea veche II 

Foto | Pe urmele arhivei I.F.E.T Vrancea;

Foto | Prin câmpia veche a județului Vrancea ;

FOTO | Prin Ținutul Vrancei din alte vremuri;

FOTO | Prin podgoriile Vrancei de altădată (II): Cârligele și Jariștea ;

Foto | Prin podgoriile Vrancei de altădată: Popești, Urechești și Cotești;

Foto | O drumeţie în Vrancea, pe Râmna în sus;

Foto | Pelerin prin Slam Râmnic, adică prin sudul Vrancei;

Foto | La pas, într-o călătorie imaginară prin trecutul județului Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.