Local

Foto | Prin câmpia veche a județului Vrancea 

Florin Marian Dîrdală
6 nov 2020 3933 vizualizări

După ceva timp petrecut prin alte locuri din țară sau pe la el, pe acasă, călătorul de la începutul veacului trecut și-a adus aminte din nou de pământurile actualului județ Vrancea și a decis să se întoarcă și să treacă de data asta prin câmpia cea mănoasă aflată în estul județului nostru. Dar pentru că orice excursie presupune unele cheltuieli , iar drumețul nu era angajat la stat, trebuia să-și procure resursele din mici negustorii de sezon, așa că o plimbare prin această regiune putea fi și un prilej de a încheia unele tocmeli cu personajele avute din timpurile de altădată, boieri și boieroaice, dintre care unii vor fi amintiți mai jos. 

Așa  că se îndrepta de data aceasta de pe peronul gării vechi a orașului Focșani către Plainești ( azi Dumbrăveni), trecând un pic prin fosta comună Budești, de unde trebuia să ridice niște bani de la o afacere mai veche. Comuna Budești, care își trage numele de la vasele de lemn  numite budei sau budui , pe care le foloseau localnicii pentru a strânge  apa de băut de la izvoarele numeroase din zonă  este în prezent sat în cadrul comunei Cotești, dar după cum se vede în fotografiile vremii avea în trecut instituții frumoase și ambiții mari. Însă din anul 1968 localitatea a fost subordonată comunei vecine Cotești și nu a reușit nici după anul 2000 o desprindere administrativă așa cum s- a întâmplat în apropiere cu comuna Popești.

Însă  călătorul nu- și bătea capul cu astfel de lucruri și ori călare ori cu alt mijloc de locomoție, iute și economic, intra cu îndrăzneală în băraganul Vrancei , fie înconjurat de un praf înecăcios, fie prin niște noroaie până la osia roții carului , în funcție de anotimp, cu excepția iernii, când, probabil s ar fi oprit din drum ,din cauza viscolului și a zăpezilor. Ca un exemplu, iarna anului 1953-1954  , a așternut în această zonă troiene de până la 5 m înălțime , dar cu siguranță că al nostru drumeț ar fi evitat acest anotimp într-o  o eventuală  incursiune.Sihlea ,Măicănești și Bălești erau traversate cât  de repede posibil, neputând găsi  la conacul cel mai fălos din regiune pe  stăpânului funciar al zonei, boierul  Ghica, care stăpânea toate țarinile din jur.

Așadar  se grăbea să ajunga repede la Mărtinești unde trebuia să se întâlnească cu o personalitate  națională anume primul nostru olimpic George(Gheorghe ) Plagino, care venise câteva zile la proprietatea sa, rest din fabuloasa avere a bunicului său, marele dregător  Plagino de la Dumbrăveni ce nu apucase să fie tocată la cărți de către cartofororul  ginere al acestuia. Aici, probabil, că în scurta lui întâlnire cu boierul, acesta i- ar fi explicat cum a reușit sau cum nu a reușit în Franta , la Olimpiada din 1900,  să obțina mai multe puncte la trasul la țintă, în talgere , calificându -se  doar pe locul 13 , cu atât mai mult cu cât  la partidele de vânătoare de pe moșiile sale  împușca  și pasărea din zbor sau ucidea pe loc  și căprioara ascunsă în tufiș. Din păcate  la Olimpiadă nu a reușit mai mult punând totul pe seama emoțiilor sau ceva de acest gen.

Călătorul ar fi dat ușor din cap, semn că l -a înțeles, dar l-a rugat să încheie mai repede mica lor afacere agricolă, pentru că atât boierul avea numeroase treburi la București, dar și drumețul noi locuri de văzut și poate alte  negustorii de reglat, așa că fuga pe la Obileștii de altădată (azi intitulați Bordeasca ) și pe la Gologanu ,ambele fiind la epoca respectivă moșiile  familiei Râmniceanu, capul gospodăriei fiind presupus a fi reprezentat modelul Scatiului în romanele celebre ale lui Duiliu Zamfirescu.Marele nostru scriitor poate a văzut cu închipuirea cum pe aceste pământuri a prosperat, dar a și murit, zdrobit cu picioarele de țărani, personajul Tănase Scatiu, dar  modelul lui, Dimitrie Simionescu Râmniceanu nu a decedat la fel  acesta găsindu- și sfârșitul la 1903 în patul său din casa de la Focșani situată lângă actuala Școală Duiliu Zamfirescu, cunoscută și ca Școala nr 10.

Arunca un ochi și către localitatea Jiliștea, unde în urmă cu sute de ani, Ioan voda cel Cumplit  zis și Armeanu zdrobea într- o bătălie cumplită oștile sultanului și pe ale rivalului său din Țara Româneasca, Petru Schiopu. 

Mai departe la Răstoaca se putea întâlni cu fata lui Gheorghe și Smaranda Apostoleanu, Victoria căsătorită Bibescu, cea de pe urma căreia s- a produs în timpuri mai recente un nefericit derapaj în procedura de aplicare a Reformei în domeniul proprietății, adica legea  nr 247 / 2005.

Și ajungând în aceasta etapă a drumeției, călătorul nu alegea drumul către stânga spre Focșani , ci pe acela din dreapta către Siret, trecând prin comuna Suraia unde ar fi auzit de cel ce stăpanea acest ținut anume savantul Voinov care a descoperit primul  aspecte inedite în  domeniul geneticii.

În final călătorul se deplasa  prin Vulturu, apoi prin fosta comuna Maluri și putea rămâne ceva timp la Călieni sau Nănești, într- o casa particulară, la doi pași de Siret, unde câteva partide de pescuit i -ar fi diversificat rutina din ultima vreme, cu o captură sau mai multe de crap , exemplarele de 15-20 de kg nefiind  rare în aceste ape curgătoare, nici măcar în zilele noastre, darămite în vechime .

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.