Local

Foto | Prin podgoriile Vrancei de altădată: Popești, Urechești și Cotești

Florin Marian Dîrdală
19 oct 2020 4420 vizualizări

La întoarcere de pe coclaurii văii Râmnei, drumețul putea păși cu curaj în podgoria de odinioară și prin ambițioasele localități din Vrancea actuală, anume Popești, Urechești și Cotești.

Direcția călătoriei era una bună, dealurile se puteau admira în continuare spre vest, iar viile scăldate de razele soarelui se pârguiau încontinuu, de sute și poate de mii de ani, pe aceste pante domoale. Dar mergând spre aceste puncte, nu trebuia să rateze casa autorului lucrării „România Pitorească”, marele Alexandru Vlahuță și poate că înainte de prima conflagrație mondială ar fi schimbat câteva cuvinte cu maestrul. În vremea războiului, scriitorul a părăsit clădirea, plecând în refugiu prin Moldova și după încheierea ostilităților nu a mai supraviețuit mult timp. Așa că orice discuție ulterioară ar fi fost imposibilă. 

Mai departe, cel pe care îl însoțim urma să pășească prin ceea ce a devenit azi marea exploatație viticolă din marginea Dragoslovenilor, care produce vinul deosebit ce ține capul de afiș la marile prezentări internaționale. Intra apoi în Popești, localitate ce i-ar fi plăcut într-o mare măsură deoarece, ca orice sat de podgorie, arăta binișor.

Primăria sclipea de curățenie, școlile erau spațioase și îngrijite, iar bisericile din zid întregeau tabloul unei comune cu oameni harnici. Dacă era curios, drumețul nostru ar fi aflat de la bătrânii popeșteni câteva detalii despre istoria pământului pe care călca și anume faptul că numele localității ar proveni de la „popas”, pentru că aici era locul unde se odihneau cărăușii ce transportau mărfuri din Moldova în Muntenia și invers.

Dar ca orice cetățean practic, călătorul nu se întindea mult la vorbă și, trecând peste firul subțire de apă al Oreavului, mergea mai departe către următoarea localitate, Urechești, la fel de vrednică precum vecina sa. Plecând urechea la legenda Urecheștilor, ar fi aflat că aici stăpânea totul, pe vremea domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, marele dregător Radu Vărzaru, un om simplu care a ajuns, prin destoinicie, la una din cele mai înalte slujbe din Muntenia, aceea de mare armaș. De persoana și averea lui se leagă mănăstirea Vărzărești, pe care a ctitorit-o lângă hotarul Țării Muntenești, pe care de atâtea ori l-a apărat cu sabia, din păcate scoasă uneori inutil în lupta cu frații moldoveni de peste Milcov. Totuși, după ce Matei Basarab și Vasile Lupu s-au împăcat, Radu armașu a ridicat acest schit Vărzărești ca și pe cel de la Măxineni în cinstea și ca mulțumire pentru înțelegerea dintre cei doi domni, foști vrăjmași până ieri. 

Povestea armașului e mai lungă, dar călătorul avea de vizitat tot județul, așa că gata cu istorisirile și mergea repede către mândra comună Cotești de odinioară, unde funcționau în vremurile demult apuse atât o judecătorie, cât și o subprefectură de ținut. Exista chiar și o sală și un poligon de tir, dar cea mai făloasă construcție de acolo aparținea unei mari personalități românești fără termen de comparație pentru acest colț de țară, anume economistul, finanțistul, guvernatorul BNR, omul politic și ministrul Victor Slăvescu, cel care a primit frumoasa casă și pământurile din jur de la socrul său Mihail Orleanu. Nici acesta nu era oricine, ci a rămas în istorie ca un personaj distins ce a plecat de pe aceste meleaguri tocmai la București, unde a cerut lucruri mari pentru semenii săi și anume vot universal, exproprierea moșiilor celor bogați și împroprietărirea țăranilor care reprezentau, în opinia lui, talpa și puterea țării.

Totodată, s-a remarcat și prin faptul că în calitate de președinte al Camerei Deputaților a pus coroana României Mari pe fruntea reginei noastre Maria. Ginerele acestuia,Victor Slăvescu a lăsat urme frumoase la Cotești, iar conacul ce i-a aparținut a ajuns prin restituire la urmașul său Ghica, care a mai obținut și vreo sută și ceva de hectare de pădure în zona Cârligele pentru încălzirea frumoaselor și spațioaselor odăi ale respectivului imobil. Detalii mai multe se pot găsi în sursele online de mai jos. 

Personalități din istoria BNR: Victor Slăvescu - Historia

Povestea lui Victor Slăvescu, eroul de la Mărăşeşti care a ...

VIDEO Vrancea: Conacul Ghyka, fost cuib al securității ...

 

Povestea întemeierii satului Cotești ar fi interesat un pic pe călătorul nostru care ar fi aflat, de exemplu, că zorii nașterii acestuia se duc în trecut, până la Radu cel Frumos, cel de pe vremea lui Ștefan cel Mare, cu care s-a războit în câteva rânduri, dar și cel ce i-a dat de voie, de nevoie și o fiică de soție.

După ce lăsa în urmă Coteștiul, călătoria drumețului nostru era departe de a se fi încheiat, dar rămâne pentru o altă ocazie.

Florin Marian Dîrdală

Florin Marian Dîrdală este cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Citiți și:Foto | O drumeţie în Vrancea, pe Râmna în sus;

Foto | Pelerin prin Slam Râmnic, adică prin sudul Vrancei;

Foto | La pas, într-o călătorie imaginară prin trecutul județului Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.