Pe urmele istoriei

Foto | Comemorarea Zilei Internaționale a Holocaustului în Vrancea anului 2021

Florin Marian Dîrdală
29 ian 2021 2392 vizualizări

Trista, dar demna  comemorare a Holocaustului nu poate lăsa indiferent niciun om onest, cu atât mai mult pe noi românii, în special pe cei mai in vârstă, care au locuit în trecut în localități și pe străzi alături de numeroase familii de evrei. Se zice despre acest popor că este cel mai deștept dintre toate câte există pe lume și oricât de exagerată ar fi afirmația, un tâlc tot pare a fi in ea. 

O glumă nevinovată care circulă, spune că atunci când este vorba despre un singur evreu e liniște, când sunt doi evrei se deschide un dosar de judecată, iar când se întâlnesc trei evrei are loc o revoluție. Aceasta zicere trebuie înțeleasă cu umor, dar parcă un pic de adevăr zace in ea. O altă pată pe acest popor, din punctul de vedere al detractorilor, este trădarea și condamnarea Mântuitorului nostru Isus Hristos de către farisei și oamenii lor.De la această poveste biblică s-a speculat milenii la rând că evreii sunt trădători, lași, cruzi și criminali și trebuie pedepsiți de toată lumea. Total greșit! Cine a parcurs chiar și parțial Vechiul Testament a aflat despre evrei că sunt și altfel. Sunt curajoși și viteji ca David, sunt drepți și cinstiți precum Lot, sunt temerari și neprihăniți ca Noe, sunt conducatori și eliberatori ca Moise, sunt dispuși la orice sacrificu ca Avraam,sunt răbdători în suferință ca Iov etc etc. Așa că în ceea ce- l privește pe Isus Hristos, lăsând la o parte faptul că a fost trădat de cei din seminția lui, o altă teorie s-a născut în legătura cu acest aspect -Isus nu a fost vândut, Isus a fost martirizat de poporul său și astfel a fost strecurat ca un cal troian in inima Imperiului Roman ca să le schimbe cetățenilor romani modul de a gândi, de a trăi și în general să le modifice starea de spirit, ceea ce s -a reușit întrutotul. Imperiul Roman, cel care, acum la o distanță de două milenii, ni se pare civilizator si progresist, la data respectivă nu era decat o forță crudă și brutală care pedepsea pe oricine li se împotrivea și extermina pe oricine nu le asculta ordinele. Au simțit -o pe pielea lor și dacii, dar măcar din acest război cumplit ne-am născut noi ca popor latin și am supraviețuit mii de ani chiar și într- o mare de popoare slave, semn că nu a fost în zadar nici sacrificiul strămoșilor noștri, daco geții, nici efortul romanilor de a cuceri aceste teritorii de la nord de Dunăre. Revenind la vremea Mântuitorului se pare că trebuia făcut ceva subtil și cum răscoalele evreiești erau toate înnabușite, mințile fariseilor, așa trădătoare cum au fost percepute, au născocit o altă stratagemă și au strecurat pe nesimțite, în profunzimea Imperiului Roman, ideea unui om reîntors din morți care a propovăduit mila și aplecarea către suferințele aproapelui , care a condamnat crimele, jafurile și asuprirea altor oameni  Și acest lucru a reușit de minune câteva sute de ani mai târziu de la învierea Mântuitorului, când.Imperiul Roman de apus s-a prăbusit, iar creștinismul a triumfat în întreaga Europa, apoi în toată lumea civilizată a Planetei, chiar dacă pentru evrei a fost un pic prea târziu, ei fiind deja duși cu forța în exil de prin secolul ai II lea al erei noastre, tot ca represalii pentru numeroasele lor răzvrătiri. Imperiul Bizantin, adică  cel Roman de răsărit, convertit și el la creștinism, apoi doar la ortodoxism, a reușit să mai supraviețuiască încă o mie de ani până când a căzut răpus de loviturile popoarelor turcice  mahomedane .

Cum ne găsește acest eveniment tragic din istoria evreilor în judetul Vrancea?

Nici prea bine, dar nici rău! Sinagoga din Focșani, denumită a birjarilor, construită la jumătatea secolului al XIX lea, dar reclădită în totalitate după un incendiu, în 1934, a fost restaurată cu multă măiestrie în zilele noastre. Cimitirul de la Petrești este îngrijit cum se cuvine,

La Odobești sinagoga este de asemenea pastrată în stare bună, dar răuvoitorii din urbe au ceva de obiectat cu gardul de la cimitir, pe  care- l vandalizează periodic.În schimb, autoritatea locală, prin primarul orașului a dovedit și oarecare aplecare asupra comunității evreiești locale și a montat o placă memorială, înca din 2012, pe locul unde a funcționat un alt așezământ evreiesc.

La Panciu, edificiile Comunității israelite au dispărut încă de la cutremurul din 1940, așa că a mai rămas de administrat doar cimitirul. În final, la Adjud, noul primar s -a preocupat de igienizarea mormintelor evreilor, așa cum s -a anunțat în presă și dă semne că vrea sa continue pe această linie și de acum înainte.În rest, dacă mai trebuie adăugat ceva, poate ar trebui  să le cerem iertare evreilor morți în vremea Holocaustului, chiar dacă nu din vina noastră!. 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.