Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în Vrancea, de Buna Vestire
„Bucură-te ceea ce ești plină de dar...!”
Pe 25 martie creştinii ortodoxi sărbătoresc Buna Vestire sau sărbătoarea Zămislirii Domnului. În această zi Arhanghelul Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Iisus Cristos. Din moşi strămoşi, în ziua de Buna Vestire, se aşează afară, în curte, pâine, sare şi o carafă cu apă, astfel încât îngerii să-şi astâmpere setea şi foamea. La sfârşitul zilei pâinea şi sarea se dau de pomană. În această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. În calendarul nostru popular, sărbătoarea de Buna Vestire mai este cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului.
Una din cele mai frumoase şi emoţionante sărbători de peste an este Buna Vestire, zi în care Maica Domnului era anunţată de îngerul Gabriel că va zămisli Pruncul Sfânt.
„Minunea se petrece acum. Zămislirea Mântuitorului Iisus Cristos în pântecele Maicii Domnului are loc în momentul în care îngerul, adresând Fecioarei Maria salutul „Bucură-te Ceea ce eşti plină de dar”, îi lămureşte felul minunat în care o fecioară avea să nască. „Duhul Sfânt se va pogori peste tine şi puterea celui Preaînalt te va umbri. De aceea şi pruncul care se va naşte din Tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”. La salutul adresat de înger, Fecioara Maria răspunde:„ Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”, ne spune protopopul Oscar Frunză - Protoeria 2 Focşani
În satele Vrancei Arhaice tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie de sute și sute de ani. În ziua de Buna Vestire pe Valea Şuşiţei, în satul Rotileşti, cel dintâi care se trezeşte în gospodărie, pune tămâie pe jar şi dă ocol casei de trei ori, să fie ferită de foc, de trăsnet, de boli şi necaz. Tămâiază pomii fructiferi să dea recoltă bogată de fructe, la vacile din grajd, să fie sănătoase, să dea lapte mult si să facă viţei sănătoşi.
„Tămâiem casa, tămâiem ograda, tămâiem prin casă, pe la grajd la animale şi la păsări.”
- De la cine aţi învăţat? întreb.
„De la bunica mea. Acuş îl învăţ pe nepotul Costeluş, să facă şi el când nu voi mai fi. Tămâiez vaca, să fie sănătoasă, să vie seara acasă, sa nu se-mbolnăvească, Doamne fereşte! Tămâiază păsările să cadă cloşti, să scot o mulţime de pui, spune tanti Alexandrina Potop, din satul Rotileşti (comuna Cîmpuri)
Dacă vrei să ai parte de belşug şi sănătate, este bine ca atunci când auzi cucul cântând de Buna Vestire să porţi straie curate. În această zi, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Cine se ceartă are necazuri tot anul, cei care sunt certaţi trebuie să se-mpace
„De Buna Vestire trebuie să fim veseli, să nu stăm morocănoşi, că ne merge rău tot anul. Dacă suntem certaţi cu cineva, musai trebuie să ne-mpăcam” Trebuie să fim gătite de Buna Vestire, aşa cum sunt eu acuma, să fim aranjate frumos”, spune Maricica Mărăşteanu.
- Vă gătiţi pentru biserică? întreb.
„Da, aşa mergem noi la biserică”.
Bătrânii spun că e vai şi-amar de cel pe care primul cântat al cucului îl prinde abătut, necăjit, sau cu stomacul gol. Se spune că „te spurcă cucul” de nu te vezi şi-ţi merg toate pe dos.. Primul cântat al cucului este legat de echinocţiului de primăvară. Dacă-l auzi pentru prima oară trebuie să numeri în gând de câte ori îşi strigă numele, în felul acesta vei afla câţi ani ai de trăit…
„Prima oară am auzit de la bunicul meu, care ştia de la bunicul lui şi tot aşa. Dacă eşti atent şi numeri de câte ori cântă cucul prima oară, poţi afla câţi ani mai ai de trăit”, spune Viotel Simion, din comuna Cîmpuri.
- D-voastră aţi numărat?
„Am numărat şi am ajuns la 100. Sper să apuc şi eu suta... Dar ce mai e suta în ziua de azi?”, râde Viorel mutându-şi cuşma pe-o parte.
Pentru că în această zi este dezlegare la peşte, se spune că cei care vor mânca azi peşte se vor simţi întregul an precum peştele în apă. Acest obicei este păstrat cu sfinţenie de către locuitorii din zona de munte a Vrancei care, în această zi gustă păstrăv la hîrzob pregătit de nenea Ion Danţiş, din satul Lepşa, singurul care mai ştie reţeta veche de sute de ani. Ca să nu se piardă, el şi-a chemat fiul acasă, să-l înveţe cum să facă păstrăv afumat în cetină de brad, folosind drept condiment o plantă care creşte doar pe Valea Tişiţei. Înainte de a fi pus la fum, păstrăvul este dat cu sare şi lăsat în aşteptare o zi şi o noapte.
„Îi dăm sare, îl lăsăm o zi ş-o noapte la saramură şi pe urmă îl băgăm la corug.”
- De la cine aţi învăţat? întreb.
„De la tatăl meu. Acu îl învăţ pe băiatu meu.
- Vrea?
„Dacă-i place meseria, învaţă..., spune Nenea Ion Danţiş, zâmbind cu înţeles.
- Duceţi tradiţia mai departe? îl întreb pe Vasilică.
„Musai, nu putem lăsa să se piardă tradiţia.
- Gustul, cum e?
„Foarte bun”, spune nenea Danţiş
Focul la corug trebuie atent supravegheat. Se aprinde cu surcele de brad până se înfierbântă coruga, apoi se pune fag, să se facă jar, pe care nenea Danţiş îl întreţine cu rumeguş de brad, care dă aroma peştelui. În cetină de brad este înfăşurat peştele, după ce s-a răcit, de-i zice HÎRZOB la final. După ce gustă din minunăţia afumată, gazde şi oaspeţi cinstesc un păhăruţ de afinată.
„Hai să ciocnim o afinată naturală din Parcul Natural „Putna”, spune Vasilică Danţiş.”
- Merge cu peştele? întreb.
„Trebuie să meargă, şi cu oleacă de ceapă...”
„... locu-i la vale. Hai noroc!”, spune şi nenea Ion Danţiş
Tradiţia spune că 25 martie ar fi şi ziua păsărilor. În această zi se dezleagă limba tuturor vieţuitoarelor înaripate, rândunele încep să sosească din ţările calde, iar cucul, care pornește din nou să cânte, va cânta până pe 29 iunie, ziua Sf. Voievozi, Petru şi Pavel. ( Janine VADISLAV )
Obs:Text republicat.Prima publicare în ediția din 25. 03.2017 a Ziarului de Vrancea
