Local

Foto | Concluzii despre cum s-a aplicat în Vrancea și la Focșani legea nr. 10/2001 de restituire a caselor naționalizate

Florin Marian Dîrdală
19 ian 2021 2170 vizualizări

Cu toate că s-au scurs peste 7.000 de zile de când s-a promulgat celebra lege de restituire a caselor naționalizate, se pare că cei care au dorit și încă insistă să beneficieze de prevederile ei sunt departe de a fi mulțumiți. Acest lucru rezultă cu prisosință din corespondența intensă purtată de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în fruntea căreia s-a aflat sau încă se mai află vrânceanul nostru cel priceput, George Băeșu, și aceasta la aproape un deceniu de când a preluat respectiva super funcție 

În ceea ce privește Legea 10/ 2001, aceasta vine, într-un așa zis parcurs logic, după o altă lege încâlcită, anume Legea 112 /1995. O anomalie, zic numeroși cetățeni despre ultimul act normativ, pentru că astfel, întâi s-a permis chiriașilor să cumpere clădirea naționalizată în care locuiau de o perioada de timp, apoi s-a dat voie foștilor proprietari să solicite restituirea în natură a respectivelor locuințe. E clar că astfel s-au produs destule ciocniri juridice și administrative care au costat pe mulți îndreptățiți sau mai puțin îndreptățiți bani și stres. Un exemplu, dacă vreți, într-un sens apropiat este și cazul d-lui Klaus Werner Iohannis și cele una sau două case cu semn de întrebare despre care mass-media amintește uneori.    Revenind la legislația specifică, firesc ar fi fost ca cele două acte normative să fie adoptate invers, dar despre acest lucru să-i lăsăm pe juriști să-și bată capul, doar nu o să lămurească această problemă niște mărunți arhivari.

Așa că mai bine ar fi să încercăm să aflăm și să înțelegem cam ce a fost în trecut cu locuințele naționalizate, confiscate sau expropriate și în cele din urmă majoritatea demolate, din  ținutul nostru vrâncenesc și în special cele din Focșani, pentru că aici s-a aflat grosul acestora. 

Așadar, în anul 1950, guvernul Groza, al nu știu câtâlea, a adoptat celebrul Decret 92/ 1950 pe baza căruia au ajuns proprietate de stat, în prima fază, aproape 10.000 de astfel de case, iar la noi în Vrancea vreo câteva sute. Decretul s-a completat ulterior cu alte acte normative conexe, așa că numărul confiscărilor s-a dublat.

Dar tovarășii nu au fost mulțumiți și sub cravașa lui Nicolae Ceaușescu a început seria temutelor decrete de expropriere și demolare care au îngrozit și mai tare o țară întreagă. Aceste acte semnate cu îngâmfare de tiran erau încadrate la vremea respectivă în regimul documentelor clasificate ca secret de serviciu și strict secret, de parcă prin intermediul lor se confiscau obiecte zburătoare neidentificate și nu casele unor persoane nefericite și terorizate care ulterior erau cocoțate la bloc, în niște apartamente de câteva zeci de metri pătrați, în care puteau medita în liniște la vechea lor curte și grădină, transformate în proprietate socialistă.

Li s-au mai acordat și despăgubiri în bani stabilite în baza unor norme de evaluare standard, așa că mare lucru nu au căpătat nici din acest punct de vedere. Sume încadrate între 20.000 de lei și și să rotunjim până la 80 000 de lei nu erau extraordinare, pentru că înainte de toate proprietatea lor putea valora și de 4 ori mai mult, iar cu banii respectivi, nu puteai întreprinde cine știe ce. Cumpărături nu prea aveai de unde face. La autoturism așteptai 3-5 ani, altă casă nu mai aveai voie să achiziționezi, așa că cel mai bine banii intrau într-un cont de economii la CEC, în așteptarea unor vremuri mai bune care, cică, s-au împlinit în 1990, când respectivii bani s-au devalorizat într-o noapte ca Făt Frumos din poveste, doar că în sens invers.

Peste 5 ani a venit legea 112 /1995, pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului după 6 martie 1945, cu titlu, și care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la dată de 22 decembrie 1989. În fine, pe 8 februarie a urmat celebra lege 10/2001 care a suferit numeroase modificări și actualizări până la zi, toate acestea aducând destule dureri de cap celor mai mulți dintre posibilii beneficiari care au crezut că treaba retrocedărilor în natură și mai ales a măsurilor reparatorii sunt floare la ureche.

Asta în teorie, pentru că din punct de vedere practic la noi, în târgul Focșani, exemple de retrocedări găsim destule, unele care au avut un efect pozitiv, altele dimpotrivă. Așadar, pe Bulevardul Gării, Casa Alaci, azi Secția de Istorie a Muzeului Vrancea, va deveni o podoabă în urma reparațiilor, la fel și imobilul de vis a vis, cunoscut drept Casa Damian, cumpărată de un cunoscut om de afaceri. 

Dar Casa Longinescu de lângă este un exemplu de așa nu! Despre Casa Ibrăileanu, devenită hotel Green Park, ar fi mândru chiar și proprietarul care a edificat-o. Pe strada Republicii, sediul Metex este o bijuterie și nici casa zisă Ferhat nu arată rău.

În zona străzii Cuza Vodă, treburile sunt nițel mai complicate, la nr poștale 4 și 6 orice focșănean putând admira urâtul în toată splendoarea lui, adică două case monument istoric identificate sub titulatura Macridescu, deși  tainele din spatele retrocedării lor sunt cu mult mai profunde decât le putem bănui.

De asemenea, pe str. Simion Bărnuțiu, unele edificii retrocedate se pare că au o șansă de supraviețuire precum Casa Zaharia de lângă casieria CUP. Mai departe spre nord, casa Apostoleanu, cea donată Consiliului Județean, așteaptă cu nerăbdare fondurile europene salvatoare, așa cum au venit în cazul Casei Tatovici. Și așa mai departe, prin oraș, mai sunt destule exemple, cu toate că Focșaniul a avut de-a face cu cele mai cumplite demolări din România, raportat la întinderea sa, iar dacă mai dura puțin regimul comunist nu mai puteam admira nici măcar o căsuță la periferie, darămite în zona centrală..   

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Citiți și:Foto | Vă e dor de zăpezile din 2012, în Vrancea?

Foto | Primul act liber din Vrancea;

Foto | Prin Vrancea veche II 

Foto | Pe urmele arhivei I.F.E.T Vrancea;

Foto | Prin câmpia veche a județului Vrancea ;

FOTO | Prin Ținutul Vrancei din alte vremuri;

FOTO | Prin podgoriile Vrancei de altădată (II): Cârligele și Jariștea ;

Foto | Prin podgoriile Vrancei de altădată: Popești, Urechești și Cotești;

Foto | O drumeţie în Vrancea, pe Râmna în sus;

Foto | Pelerin prin Slam Râmnic, adică prin sudul Vrancei;

Foto | La pas, într-o călătorie imaginară prin trecutul județului Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.