Foto | O drumeţie în Vrancea, pe Râmna în sus
Valea Râmnei nu este cea mai impresionantă zonă geografică a judeţului nostru, dar nici nu poate fi trecută cu vederea de cel ce ar dori să cunoască aproape totul despre acest judeţ. Este, să zicem, importantă pentru că de-a lungul acestui fir mărunt de apă din timpul verii, peisajul este deosebit, iar la capăt, pentru cine reuşeşte să o străbată vitejeşte, se poate ajunge tocmai la Andreiaşu şi la Focul Viu, curiozitatea naturală a Vrancei şi un semnal geologic că in subsolul judeţului nostru se află multe bogăţii şi zăcăminte minerale.
Dar să lăsăm prezentul pe seama aventurierilor de azi şi să vedem ce ar fi întâlnit în cale drumeţul în urmă cu o sută de ani. Prima dată un conac splendid în satul Dragosloveni, pe urmă mănăstirea Recea şi apoi în drumul lui s-ar fi ivit satele Gura Caliţei (mult timp unit cu Tercheştiul), apoi Lacu Baban, Poeni, Dealu Lung, Plopu, Cocoşari, Peletic.
Sediile primăriilor comunale, bisericile şi modestele şcoli de altădată i-ar fi atras puţin atenţia călătorului nostru care, în schimb, poate ar fi tresărit mai mult dacă ar fi auzit că prin Gura Caliței a venit, fie la vânătoare, fie pur şi simplu la plimbare, pe când era tânăr şi nu numai, întemeietorul şcolii de arhitectură Ion Mincu. Aici era moşia şi conacul tatălui său, negustorul Pavel Mincu şi tot de aici şi-a procurat marele arhitect cele necesare traiului,deoarece toate aceste pământuri i-au revenit prin moştenire.
Dar drumul trebuia să continue şi tot la deal în sus se putea ajunge la cea mai mare comună a zonei, anume Lacu lui Baban, apoi la Dealu Lung, unde putea auzi cine sunt stăpânii locului, anume boierii Dăbuleanu şi Suculescu, proprietari peste multe mii de hectare de pădure deasă. Aceasta a fost, de fapt, averea bătrânului Plagino din Plaineşti, dar după ce i-a jucat-o la cărți ginerele Friedman, proprietatea a fost confiscată de bancă şi cumpărată la licitaţie de 3 negustori şi un avocat, toţi din Oltenia: Dăbuleanu, Suculescu, Niculescu şi Popescu. Moşia ce s-a adjudecat era cuprinsă între comunele Gugești și Dealu Lung, vreo câteva zeci de mii de hectare, pe care cei patru o împart în două ca să o administreze mai bine. Pădurile au ajuns la Dăbuleanu şi Suculescu, iar cea mai mare parte din arabil a căzut, prin înţelegere, la ceilalţi doi tovarăşi.
Mai mult chiar , cei doi boieri de la munte au venit şi cu o idee îndrazneaţă şi anume să construiască o linie ferată privată de la Gugeşti şi până la izvoarele pârîului Răşcuţa ( vreo 30 de km ), treabă pe care au ispravit-o repede . Din acest punct au întins şi un funicular care transporta aerian materialul lemnos, aşa că afacerea mergea ca pe roate şi banii curgeau cu nemiluita . Partenerii de la câmpie , Niculescu şi Popescu nu au stat degeaba , i-au ajutat să construiască fabrica de la Gugeşti, precum şi terasamentul căii ferate şi dacă au împărţit astfel cheltuielile pentru investiţie, cu siguranţă au împărţit şi profitul. Dar suficient despre aceşti patru olteni din Corabia pe care călătorul i- ar fi apreciat pentru spiritul întreprinzător, dar şi pentru buna întelegere ce domnea între ei.
Totuşi trebuia să meargă mai departe spre Andreiaşu , pe drumul ce străbatea comunele Petreanu şi Odobasca , azi alcătuind împreună localitatea Poiana Cristei. Despre aceasta mulți am auzit , pentru că unul dintre satele ei ,Târâtu , a fost electrificat în urmă cu câţiva ani , aşa că este limpede ca lumina zilei ce sărăcie domnea pe aceste meleaguri în urmă cu 100 de ani , poate cu excepţia casei moşierului Teacă, ce a stăpânit în trecut, împreună cu prietenul său Bebe Orleanu , cam toate pământurile din zona . Dar aceste vremuri necăjite s au dus , poate pentru totdeauna, şi azi comuna Poiana Cristei este transformată în bine, iar cine nu crede, poate face o plimbare prin această localitate . In final Focul Viu din Andreiaşu e la capătul unui traseu greu , dar frumos , pe care merită să- l încerce orice vrâncean adevărat, măcar o dată în viaţă.
Florin Marian Dîrdală
Florin Marian Dîrdală este cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
