Timp Liber

STEV junior & STEV. Puncte!

Olimpia SĂPUNARU
1 iun 2018 1361 vizualizări
Voiam să scriu că, iată, am ajuns la final şi să mulţumesc cititorilor ZdV pentru interes. Dar apoi, mi-a trecut prin cap dacă nu cumva abia am început ceva... Desigur că, voi părăsi acest subiect o vreme, dar nu fiindcă am epuizat tot ce se putea spune, căci pe unele le-am îndulcit, pe altele le-am omis intenţionat.

Zilele acestea, la aproape o lună de la Festivitatea de Premiere, am locuit mai mult în tăcere. E casantă, așa cum se zice, dar mie mi-a șoptit o altă perspectivă şi mi-a afişat o nouă fereastră. 

Începi o călătorie în scris, departe de tot ce îți relevă aproapele şi întâlneşti veghea și taina ei, căci îmi place să scriu despre teatru, tot atât cât îmi place să-l şi descos, iar lucrul cu liceenii şi elevii de gimnaziu e cea mai bună "mişcare" să experimentezi şi să-l cauţi la "măruntaie", nu numai pentru prospeţimea pe care o oferă "bătrânilor" de noi aceşti copii, dar şi pentru că mintea lor încă nu e alterată de canoanele societăţii. Teatrale!

Câţiva dintre cei implicaţi în această ediţie au încheiat "socotelile" cu STEV, dar cele cu teatrul, în general, NU şi, pentru noi, cei implicaţi în acest proiect frumos nu poate fi altfel decât e: mai mult produs finit, decât infinit în căutare. Ştiu că sună a urare, aşa că o propun spre... încasare! 

Spre încasare celor ce vor să urmeze acest drum şi pe mai departe! Câţiva dintre ei au terminat clasa a XII-a, au trecut cu bine şi de "apele" BAC-ului şi, cel mai probabil că se vor uita în urmă  cu nostalgie. La o adică, unii dintre ei au 4 ani de teatru "în spate", mai mulţi chiar decât vor studia la o facultate de profil din învaţământul superior (3 ani). De fapt, nu e vorba despre ani, ci despre intensitatea celor trăite şi, unul dintre "considerabil influenţaţi" e Marian Dumitru Popa, câştigătorul premiului de interpretare individual, în rol principal, care, pare-se, va alege meseria asta de actor.

(Am zis "meseria", dar cred că nu e o meserie, ci e un fel de a te sustrage realității care dezamăgeşte treptat şi definitiv. Când joci sau regizezi, construieşti o altă lume, una în care te depui şi tu pentru un timp şi aceea devine realitatea ta. Apoi, îi urmează o alta şi, tot aşa...)

Marian, dintre toţi cei 4 câştigători individuali ai STEV 2018, a trecut prin "mâinile" a mai mulţi dintre noi, "oamenii mari" ai teatrului focşănean, aşa încât am hotărât să-i las spaţiu sub forma unui mini-interviu.

«Primul meu rol (dublu rol) în STEV a fost Flute (Flaut)/Thisbe, în " Visul unei nopți de vară". Îmi amintesc că, la repetiții, Loni (n.r. ZdV: Adrian Damian, membru al juriului în această ediţie) a întrebat cine n-are nici o problemă în a purta rochie pe scenă. Dintre băieţi! Doar eu și prietenul meu Alex Voicu (Puck/Polonius/Medvedenko) am ridicat mâna. Să joci un personaj (un meşteşugar) care trebuie să joace la rândul lui un alt personaj (un actor) e provocator. Practic, îți depui frustrările tale ca elev-actor în actorul-personaj. Singura problemă a fost că, eu chiar de nu aveam nicio problemă în a interpreta o partitură de femeie, personajul meu avea! Şi, de-aici provocarea.

Odată cu "Picnic pe câmpul de luptă" (a doua participare în STEV), teatrul mi-a intrat și mai mult în suflet. Iar acea aparent neînsemnată nominalizare cu "Zepo" (un soldat) pentru premiul de interpretare, a venit ca o încurajare și o atestare a faptului că trebuie să mai fac asta încă o dată.

În" Hamlet" (a treia participare în STEV) am avut parte de o libertate deplină în construirea personajului Hamlet, din partea îndrumătorului artistic (Floris Cucu). Deși presiunea era foarte mare, având doar 3 săptămâni la dispoziţie pentru repetiţii, am reușit și eu și colegii mei să ne montăm. A fost greu. Textul, deși era "hăcuit", avea, totuşi, greutatea scrierii lui Shakespeare. Această piesă mi-a deschis orizontul spre noi proiecte de vară și, odată cu acestea, șansa de a aprofunda și de a cunoaște mai mult din ceea ce înseamnă teatru.

În "Caii la fereastră" am avut parte, din nou, de libertate deplină în construcţia rolului. Aceste personaje, Mesagerul/Tatăl (am început cu dublu rol, am încheiat tot aşa!), au scos din mine "untul". Am trecut prin mai multe variante, știind că în urmă cu 2 ani, Edward Porumboiu a luat premiul de interpretare fix cu acest rol. Evident, presiunea a fost mare din acest motiv, fiindcă am dorit să fac un personaj mai bun. 

De fapt, reprezentația mea de anul acesta este, mai ales, reflexia celor 2 proiecte din vară: "Pescăruşul" și "Alice în Ţara Minunilor". Construirea personajului principal Cehov (Treplev) a necesitat foarte multă muncă. E cel mai greu personaj pe care a trebuit să-l intruchipez, nu neapărat din cauza scrierii lui Cehov, ci pentru că Olimpia Săpunaru, prin modul în care regizează, ne-a determinat să ne purtăm asemeni actorilor mari. De altfel, acest spectacol (Pescăruşul) e singurul în care am simțit (cred eu) ce simte un actor, care profesează pe scene mari. E un spectacol de o oră jumate, în care eu apar o oră şi un sfert şi e construit prin metoda Stanislavski, unde, de asemenea am apelat și la procedeul teatral numit "happening". M-am dezvoltat foarte mult în cadrul acestor 2 proiecte am capătat informatii noi şi am trecut cu succes peste "Hamlet"-ul plângăcios de imediat după decernarea premiilor individuale STEV 2017, unde n-am fost eu cel mai bun. 

STEV înseamnă mult sentiment! Nu doar ca actor, care trebuie trăiască și să transmită un sentiment, Ci, ca om! Am trecut de la panică la enervare cumplită, la relaxare şi, în sfârşit, extaz. STEV-UL e Cutia Pandorei a sentimentelor. Iar momentul cel mai de vârf al Stevului e atunci când ești în spatele cortinei și auzi rumoarea a 500 de oameni. E o panică totală pe moment, însă după ce intri în scenă, panica se preschimbă într-o liniște absolut incredibilă. 

Acest concurs mi-a deschis un drum, din punct de vedere profesional. Nu m-aș vedea niciodată muncind 18 ore la un birou, contabil sau orice altceva. Înainte să ajung la Pedagogic, am dat probe pentru liceul militar. Le-am luat, dar mi-am dat seama atunci că nu mi se potrivea. Cu ajutorul STEV-ului AM GĂSIT CE MI SE POTRIVEȘTE. 

Mulţumesc tuturor şi, în special Oanei Andrei (n.r. ZdV- organizator STEV), că e sufletul "petrecerii"!»

În timpurile astea pe care le trăim şi parcurgem, când "tinerii" vin cu tableta și telefonul "deștept" la teatru, dar nu pentru a înregistra cu ele momente interesante din timpul reprezentației respective, ci fiindcă nu-și pot recrea dependența de internet, sper că e vizibil că această manifestare culturală nu înseamnă nici "pierdere de timp", nici "o meserie uşoară" sau alte gânduri ale celor care nu înţeleg cât efort fizic şi intelectual (nerăsplătit material!) înseamnă a fi actor (sau regizor).

Și nu e vorba numai de spectatorii liceeni, ci și de copii de grădiniță sau școală generală. De aici şi ideea înfiinţării noii secţiuni STEV Junior.

Participarea, în masă, la teatru, cu atenţia cuvenită, nu poate fi influențată cu un rând citit, fiindcă mai înainte de asta ar trebui influențată citirea acelui rând. Publicațiile anunță un titlu și o distribuție, atunci când e vorba de provincie se face şi afişaj în oraş, dar pentru a aduce lumea la teatru e nevoie de mult mai mult decât e acum! Ca efort, ca implicare...

Cum, la nivel de oraş, nu există interes real manifestat, mai e un timp propice pentru teatru?! 

Poate. În fond e timp pentru orice. Mai ales pentru a scrie despre teatru, cum am făcut eu zilele acestea. Dar, din păcate, nu mass-media e cea care va aduce lume în sală, ci dorința. Iar, până la dorință, te mănâncă toți "sfinţii".

Cât contează pentru spectatorii STEV această manifestare? Habar n-am! Uneori, am senzația că nu contează nimic, iar alteori, dimpotrivă, ca şi la "casele mari", contează într-atât cine joacă, încât nu mai contează și ce anume se joacă sau calitatea spectacolului.

Spectatorii focșăneni, în genere, nu cred că se întreabă de tipul de teatru la care urmează să ia parte, ca act, dar sunt sigură că preferă acele acte în care se râde. Și nu mă refer aici la acel comic de situație, pe care, să zicem, l-ar repera publicul, l-ar trece prin creier și apoi, l-ar exterioriza prin râs. Se râde la "burți mari", roluri caricaturizate la extrem și voci pițigăiate. Astfel, să zicem că, focșanenilor, tot "bulevardierele" le sunt pe plac, ca de altfel, de vreo "muuuulţi"  ani încoace.

Spuneam, în articolul de ieri că în cel de azi voi dezvălui punctajele obţinute în STEV Junior&STEV 2018, aşa că îi rog pe cei interesaţi de propria prestaţie şi dornici să aibă un reper, cât de cât, să le "consulte" în galeria foto a acestui articol.

Punctaje obţinute la Secţiunea STEV Junior

 

Punctaje Secţiunea Junior-Criterii

 

Punctaje Secţiunea LIceu-criterii

Totodată, voi profita să anunţ, ca şi anul trecut, noile proiecte de vară, ca o prelungire a STEV 2018: 

1."Aşteptându-l pe Godot din Samuel Beckett", în care voi juca şi eu, alături de Marian şi, aici vă pot spune încă de pe acum că îi aşteaptă pe focşăneni câteva suprize. 

2. "În sunetul muzicii", o adaptare (teatrală!) după filmul american cu acelaşi nume, realizat în 1965.

3. "Pisica verde" după Elise Wilk, un autor pe care l-aţi întâlnit deja când am povestit despre "Avioane de hârtie"

4. "Primul război mondial văzut prin ochi de copil", un proiect în parteneriat cu Muzeul Vrancei.

Vă ţin la curent, desigur, în măsura în care interesează pe cineva, prin intermediul ZdV şi îi mulţumesc d-lui Corneliu Condurache pentru spaţiul generos pe care-l oferă STEV-ului.

Închei acest articol, exprimând încă un gând, în casare: sper ca cei care au trecut prin acest experiment teatral (170 de elevi în 2018), să devină niște locuitori ai acestui oraş în armonie cu interiorul lor, căci exteriorul nu e tocmai prietenos, iar celor care termină facultăţi de profil le urez să-şi găsească, în viitorul apropiat, loc în Teatrul lor, de acasă, ca să nu-i mai pierdem în favoarea Capitalei.

Pe curând! 

Citiți și:STEV 2018. Naşul, Un cuplu ciudat şi Spectatorul comndamnat la moarte;

STEV 2018. Angajare de clovn;

STEV 2018. În largul mării;

STEV 2018. Ce vine după;

STEV 2018.Jurnalul;

STEV 2018. Avioane de hârtie;

STEV 2018. Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt;

STEV 2018. Caii la fereastră;

:STEV Junior 2018.”O Inşpecţiune”;

STEV Junior 2018. Înşir-te, mărgărite!;

STEV Junior 2018.O noapte furtunoasă;

STEV junior 2018. Centru de Excelenţă;

STEV Junior 2018. Cinci sâmburi de portocală;

STEV Junior 2018. Vrăjitorul din Oz;

STEV JUNIOR 2018. Când se sfârşeşte o lume şi începe o alta;

STEV JUNIOR & STEV 2018. Adevărul, asprul!

 

 


 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.