STEV 2018. Ce vine după
Habar n-avem! Uneori, pentru un timp, nu vine nimic memorabil. După ce? După alt nimic. De aceea te şi simţi abătut, aşa... Pentru că ai un herpes, o faţă asimetrică, un nas strâmb, urechile clăpăuge, dinţi inegali. După cum se observă, motivele "importante" pot fi nelipsite.
Dacă formezi un cuplu cu cineva, ce are unul, are şi celălalt?! Ce-i al tău e şi al meu... Adică un herpes, o faţă asimetrică etc.
Aşa cică!
Dacă am lămurit asta, hai să desluşim la ce poate duce statul împreună. Să zicem că te afli într-o sală de concerte. Tu şi partenerul tău de cuplu. La ce se gândeşte celălalt?
La platfus, la kilogramele în plus, la o bere. Nu, mai bine la... "apă plată" fiindcă e... plată? Plată? Unde e poşeta?! I-a căzut, o vezi dar o laşi să o caute. Pe EA. De fapt, abia aştepţi să ajungi acasă, fiindcă acolo poţi fi, în sfârşit, singur. Într-o zi EA o să moară din cauza ciocolatei. De murit, mori oricum. Dar, să mori ca o... furnică?
Ce faci când ţi se blochează mâna într-un borcan gol? În niciun caz nu spargi borcanul, te poţi tăia!
Nu ştiu ce aţi înţeles sau ce o înţelegeţi în continuare, dar, eu am observat că, în general, în relaţia de cuplu există o gândire paralelă, parcă venită dintr-o altă dimensiune, în care gândurile îşi fac propriul lor număr. Despre cum mestecă celălalt, s-a mai vorbit. Despre cum respiră, la fel. Asta ne face să fim atât de "în comun", deşi trăim toate astea în particularul nostru dosit.
Practic, toate cuplurile sunt, de fapt, un "cuplu infinit" şi tocmai de-asta se scrie despre noi şi despre comicul izvorât din nimicurile noastre, fie o piesă de teatru, fie un roman... Aşa devenim, de fapt, nişte celebri, fiindcă umplem până şi paginile de ziar cu "noi". Pe rând... Ca-n filme!
Ca să fii o celebritate, de acord, trebuie să faci ceva... memorabil! Să omori pe cineva e, oare, primul gând? Gândul e interesant, dar trebuie să faci asta mai încolo, înspre bătrâneţe, ca să nu îţi ratezi viaţa! Clar!
Echipa de teatru a Colegiului Naţional Unirea a adus în STEV 2018 un scenariu spumos, combinând două piese de teatru, "Crize" şi "Ce vine după", autor Mihai Ignat, adică "Încă o poveste de dragoste" cu ciudăţeniile ei, cu banalităţile ei de zi cu zi şi, ceas de ceas, minut de minut, secundă de secundă. "Spusă" de liceeni, adică de posibili copii ai cuplurilor în discuţie.
Pe mine m-a încântat foarte mult forma scenică în care s-a dezvoltat comedia romantică, fiindcă în loc să fie o distribuţie în doi, a fost vorba despre o distribuţie pe cupluri, în care se preda ştafeta, fiecare dintre cupluri dezvoltând povestea, din aproape în aproape, prin momente scenice separate şi, ţinând cont că această trupă nu a avut un îndrumător artistic, elevii CNU s-au descurcat admirabil cu "punerea în scenă".
O să profit de ocazie şi o să îi prezint acum, ca pe urmă, să continuăm împreună să mai descoperim un pic acest atât de altfel Univers al iubirii, fiindcă ar fi păcat să nu vi-l fac cunoscut aproape în întregime. Desigur, compresat totul într-un fir de poveste ceva mai simplificat.
EA: Lorena Apostu, Daria Cozma, Elena David, Andrada Lăcătuş, Iulia Mocanca, Andra Muntenaşu, Nicole Negulescu, Alexandra Popa, Andreea Scutaru, Denisa Ungureanu, Lorena Voineag.
EL: Cosmin Bacău, Tedy Florea, Marian Ignat, Rareş Matişan, Flavius Milea, Adrian Munteanu, Marius Şuşu.
Profesor coordonator: Liliana Grigoriu.
Se spune că cei care stau împreună, încep să semene şi devin "o fiinţă în două exemplare" şi, când unul dintre ei (EL!) începe să se întrebe ce-o să se întâmple dacă o să fie confundaţi, la un moment dat, unul cu altul, ei, de-aici începe o întreagă aventură, fiindcă celălalt (EA!), va reacţiona. Şi, încă cum... ţine-te bine! Poate sări totul în aer, ce credeţi?!
Asta şi pentru că "detergentul lichid se consumă repede" sau pentru că "nu mănânci din farfuriile din porţelan", fiindcă le ţii "de bune". Câţi dintre dumneavoastră îşi lasă paharul peste o carte?
EL face curat? E obsedat ca fiecare lucru să fie la locul lui? Împătureşte totul tacticos? Clar, ea e feministă!
Dacă nu aţi fost spectator la acest spectacol, aţi ratat o întâlnire comică cu voi înşivă, mai ales dacă aveţi o relaţie de cuplu stabilă. Cât de stabilă e relaţia stabilă? Ştiţi? Nu ştiţi! Credeţi că ştiţi!
Interesant e că EA poate ajunge până într-acolo că se poate căsători, după divorţul de EL, cu un... motan! Unul adevărat! Iar foştii prieteni ai lui devin martori ai cununiei ei. Cu motanul! Păi, să nu "miauni"?!
După ce că ţi-a luat "anii tinereţii", îţi mai ia şi prietenii! Trăieşti o viaţă de om cu cineva... sau nouă vieţi?... şi, într-o zi (proastă!) fosta ta soţie se mărită într-o zi, cu un motan. Deci, cum vine asta? Oricât ai cunoaşte un om, poţi să prevezi următoarea lui mişcare?
Nu poţi, fiindcă ea, după ce nu prea ştim ce s-a întâmplat cu motanul, se îndrăgosteşte "azi" sau "mâine" de un copac. Ce copac? Un fag. Dendrofilie sau doar nebunia iubirii...
Nebunia poate continua, iubirea e un motiv bun!
"Fosta mea soţie este soţia Turnului Eiffel. Fosta mea soţie e soţia Turnului Eiffel. Fosta mea soţie..." Ce e de făcut? Să-l provoci la duel, dar cu ce? Cu copacul a fost uşor, s-a rezolvat cu o unealtă casnică: o drujbă.Turnul însă, nu pleacă nicăieri! E fidel!
Trebuie să recunosc că e mai tare decât oţelul turnului acest scenariu nebun. Ce urmează după? Casa Poporului? Rămâne de văzut!
La această echipă mi-a plăcut enorm energia, schimbul de energie dinspre scenă spre sală şi invers, în timp ce se derula povestea.
"Cum poţi comenta, Olimpie, o asemenea nebunie?", m-am întrebat. Păi, nu prea poţi! Căsătoriile sunt o enigmă pentru noi toţi, fiindcă intervine intrebarea "de ce am nevoie de cineva ca să fiu EU?"...
De aceea există divorţurile, desigur, ca o rezolvare. Dar "ce vine după" e cu mult mai important... În ce relaţie, "de după", se poate rămâne?
Ea te-a surprins deja. Dar când, într-un final, EL reacţionează şi începe să se invite la restaurant pe ELînsuşi, apoi să vorbească despre relaţia sa de cuplu cu propria persoană, asta ce-o mai fi?!
Desigur, în zilele noastre, poate că drama iubirii a devenit uşor comică, fiindcă, deşi ne dorim să o luăm de la capăt, suntem cu mult mai expuşi prin prezenţa reţelelor de socializare şi nu ne putem abţine să nu bravăm în faţa celuilalt, nu ne putem abţine să-i arătăm cât de "bine" suntem noi după despărţire. Când, de fapt...
Dar ce e iubirea, oare, ştim? Putem să exemplificăm, dar când vine vorba s-o descriem, nu prea ştim exact din ce direcţie ne-a venit şi încotro o poate lua. Totul! I
Explozia e inerentă fiindcă EA e sofistiCATă iar el mai slab decât un motan, mai moale decât turnul Eiffel şi nu e deloc înrădăcinat în relaţie, precum numai un copac poate fi. Aşa crede EA! Şi, ea... Ea e atât de sofisticată încât poate opri toată această nebunie numai printr-o explozie, la propriu. Explozibilul "nu e butaforie", iar asta o face ultrasofisticată "până când moartea îi va împărţi"...
La sfârşit, totul se împarte, în general, mai puţin iubirea. Ea rămâne întreagă, în feluritele ei forme, unele nedescoperite încă. Acolo, în fiecare dintre ei! Fără să o înţeleagă niciunul dintre ei, în fapt, pe de-a-ntregul.
Când stai un timp lângă altcineva, s-ar putea să nu observi că ceea ce ţi se întâmplă e tot iubire, fiindcă bagatelizezi efectul ei. Pe care îl crezi trecut, fiindcă crezi că nu ai întreţinut sentimentul.
Şi, dacă te înşeli? Dacă într-o bună zi, intervine în acest cuplu, ceva din afara lui: un motan, un copac, un obiectiv turistic?
E de ajuns să înţelegi ce ti se întâmplă?! Să sperăm! Nu ştim niciodată ce vine după...
În ce priveşte jocul scenic, Iulia Mocanca a primit premiul pentru cea mai bună interpretare feminină în rol secundar, precum şi Marian Ignat, pentru cea mai bună interpretare masculină în rol secundar, ei fiind ultimul cuplu care încheie povestea, Felicitări lor!
În rest, nu aveţi decât a urmări spectacolul înregistrat de Atlas TV, pentru "Ora adolescenţilor". Vă promit că o să vă distraţi!
Un sfârşit de săptămână cum vi-l doriţi! Pe luni!
Citiți și:STEV 2018.Jurnalul;
