Educație

Academicieni ai Vrancei | Episodul 7 | Virgil Gheorghe Cândea

Ziarul de Vrancea
26 nov 2018 800 vizualizări
Academicianul Virgil -Gheorghe  Cândea 
Academicianul Virgil -Gheorghe  Cândea 

Cu acordul profesorului Costică Neagu, coordonatorul volumului "Dicționarul academicienilor vrânceni", lansat pe 9 iulie 2018 la Muzeul Unirii din Focșani, Ziarul de Vrancea publică în 31 de episoade biografiile academicienilor din județul nostru.

Astăzi publicăm episodul 7, despre Virgil Gheorghe Cândea (1927-2007), membru titular al Academiei Române din anul 1993 și vicepreședinte al acesteia în perioada 13 februarie 1998 – 4 martie 2002.

Date personale

Nume:        Cândea;        

Prenume:   Virgil-Gheorghe;

Născut:      29 aprilie 1927, Focşani, Județul Vrancea;

Decedat:    16  februarie 2007, Bucureşti;

Părinţi:       Tata - Mihail, mama – Elena;

Căsătorit cu: Alexandrina Cândea;

Copii: Bogdan, Vlad şi Ioana;

Naţionalitate: română;

Cetăţenie: română;

Ocupaţie: academician, istoric, profesor doctor universitar.

Activitate

Educaţie: Primii ani de şcoală i-a făcut în Bucureşti la Şcoala Spiru Haret (în prezent Şcoala nr. 11), situată pe Șoseaua Kiseleff, între Muzeul Ţăranului Român şi Biserica ,,Izvorul Tămăduirii”, Mavrogheni, iar studiile liceale le-a făcut la Liceul  ,,Sf. Sava” din Bucureşti, între anii 1938-1945. Absolvent al facultăţii de Drept (1945-1949), al Facultăţii de Filosofie (1946-1950) şi al Facultăţii de Teologie (fostul Institut Universitar de Teologie Ortodoxă),  pe care a urmat-o în perioada 1951-1955, Virgil Cândea a primit titlul de Doctor în Filosofie în 1970, susținând lucrarea cu tema:  Filozofia lui Dimitrie Catemir.

 

Domeniul ştiinţific abordat: istorie, cultură, teologie

Profesia: Acad. prof. dr. Virgil Cândea a fost mai întâi bibliograf la Biblioteca Academiei Române în perioada 1950-1961; a fost co-fondator, în 1955, al revistei „Studii și cercetări de bibliologie”, împreună cu Mircea Malița şi Remus Niculescu, iar primele trei numere ale pu-blicaţiei au fost redactate de Virgil Cândea.

Între 1962-1965 a fost șef al Bibliotecii Institutului „Dr. I. Cantacuzino”, iar din 1965 a fost directorul secretariatului Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale.

În perioada 1968-1972 a fost cercetător principal la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, București; între 1963-1994 a fost Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), devenind apoi preşedinte de onoare; între anii 1978-1990 a fost Secretar general al „Asociației România”, București.

Virgil Cândea a fost membru în comitetele de redacţie ale revistelor: ,,Revue des études sud-est européennes”, ,,Revue Roumaine d’Histoire”, ,,AIESEE Bulletin”, ,,Magazin istoric” ş. a., precum şi organizatorul mai multor congrese internaţionale şi reuniuni ştiinţifice internaţionale din România, de-a lungul a peste patru decenii.

În 9 mai 1991 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 13 februarie 1993 a fost ales membru titular al Academiei Române.

Din 13 februarie 1998 până în 4 martie 2002 a deţinut funcţia de Vicepreședinte al Acade-miei Române.

Carieră didactică: Din anul 1963, Acad. prof. dr. Virgil Cândea a început să predea, ca lector, cursuri postuniversitare la Facultatea de Drept din București, unde a fost titularul cursurilor: Istoria relațiilor internaționale, Istoria culturii și Artă religioasă, pe care le-a predat până în anul 1966. Tot din anul 1963 a predat cursuri la Facultatea de Teologie a Universității București, până în 1965. Cu această facultate a mai avut colaborări și după căderea regimului comunist, astfel că în anul 1993, Virgil Cândea preda un curs de Artă creştină, adresat studenților din anii III și IV de studiu. Datorită renumelui pe care îl câștigase în domeniul istoriei, Virgil Cândea a fost invitat să predea la mai multe instituții străine de învățământ. În anul 1965, era profesor invitat la Universitatea Orientală din Napoli, iar în anul 1967 a fost profesor invitat la Institutul de Înalte Studii Internaționale și la Institutul de Studii Europene din Geneva, unde a predat cursuri de istoria relațiilor internaționale, până în anul 1971.

Tot ca profesor invitat, în anul 1982, a conferențiat la Universitatea Libaneză din Beirut, iar în anul 1983 la Universitatea din Strasbourg. Între anii 1980 – 1982, Virgil Cândea a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. În 1990 s-a aflat la Universitatea „La Sapienza” din Roma, ca profesor invitat. A fost de asemenea conducător de doctorate, până în ultimul an de viață.

 

Membru și reprezentant al României în:

CENTRUL ITALO-ROMÂN DE STUDII ISTORICE din Milano, al cărui  vicepreşedinte a fost in 1978;

CENTRUL EUROPEAN DE CULTURĂ de la Geneva, al cărui membru a devenit în 1983;

WILSON CENTRE, Washinghton, din 1984;

ASOCIAŢIA ISTORICILOR AMERICANI, din 1984;

SOCIETATEA  ELENĂ  DE ARHEOLOGIE din Atena;

CONSILIUL DIRECTOR AL UNIVERSITĂŢII EURO-ARABE din Roma;

ACADEMIA EUROPEANĂ DE ȘTIINŢE, ARTE SI LITERE din Paris.

În țară: membru în consiliul de conducere al CENTRULUI EUROPEAN DE CULTURĂ din București, al consiliului de conducere al ASOCIAŢIEI DE DREPT INTERNAŢIONAL ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE, precum și al COMISIEI NAŢIONALE ROMÂNE pentru UNESCO.

A fost membru al ADUNĂRII NAŢIONALE A BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, al ADUNĂRII EPARHIALE A ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR și al CONSILIULUI EPARHIAL AL BISERICII „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREȘTI.

Cunoscut pentru: Acad. prof. dr. Virgil Cândea a rămas în memoria naţională îndeosebi pentru coordonarea ediţiei critice a operelor lui Dimitrie Cantemir, sub egida Academiei Române și pentru cercetările de medievistică, care au cuprins domeniul cărții vechi, al artei religioase și al rolului specific al românilor în civilizația europeană. Și-a dedicat o mare parte a vieții înregistrării și descrierii patrimoniului cultural românesc păstrat în colecții din străinătate şi a făcut numeroase descoperiri importante pentru istoria României.

În colecţiile americane a regăsit Evangheliarul lui Coresi şi manuscrisul original, în limba latină, al scrierii lui Dimitrie Cantemir Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman.

 La Mănăstirea Deyr eș-Șir din Munții Libanului,Virgil Cândea a identificat în 1970 cea mai veche cronică românească, păstrată numai în versiunea arabă a Patriarhului Antiohiei, Macarie III Ibn al-Zaim (1647-1672), ca un capitol din miscelaneul acestuia Majmu’ latif. Traducerea acestei cronici din limba arabă în limba română a fost întocmită în 1998 de fiica academicianului Virgil Cândea, Ioana Feodorov.

Virgil Cândea a avut o contribuție decisivă în punerea în valoare a picturii postbizantine de expresie arabă, cunoscută sub denumirea de artă melkită. Prima expoziție majoră de artă creștină arabă a fost curatoriată de Virgil Cândea în 1969 la Beirut, la Muzeul Nicolas Ibrahim Sursock.

Începută ca un proiect legat de Repertoriul general al bunurilor culturale externe ale poporului român, lucrarea Mărturii româneşti peste hotare a apărut parțial până în 1991, în două volume. Ea cuprinde referinţe detaliat, documentate pe baza a mii de surse publicate și numeroase deplasări de cercetare în străinătate, timp de mai multe decenii. Lucrarea este continuată de fiica Acad. Virgil Cândea, Ioana Feodorov, prin publicarea unei serii noi a lucrării, ajunsă la al șaptelea volum (Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţiile din străinătate, vol. I-IV, București, 2010-2012, vol. V-VI.1, 2014-2016, București – Brăila).

Acad. Virgil Cândea a fost permanent preocupat de spiritualitatea ortodoxă, mărturie stând cercetările şi lucrările teologice despre istoria spiritualităţii, care nu poate fi studiată fără a exista un contact cu viaţa monahală, cu arhivele şi bibliotecile istituţiilor religioase.

Virgil Cândea a rămas cunoscut şi pentru biblioteca impresionantă pe care a deţinut-o şi pe care Nicolae Steinhardt o menționează cu admirație în Jurnalul fericirii. Colecția sa de carte veche și modernă a fost donată în mare parte Bibliotecii Academiei Române, prin bunăvoinţa fiicei academicianului, Ioana Feodorov, care s-a preocupat ca locul destinat acestei donaţii să devină un spaţiu potrivit pentru elaborarea de noi lucrări de valoare. Dintre cele circa 3 000 de publicații donate, o mare parte sunt deja catalogate și se află la dispoziția cititorilor în Sala de lectură „Virgil Cândea”, cu acces direct la raft. O altă parte a colecţiei a fost donată de fiul academicianului, Bogdan Cândea, Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim.

Premii naţionale şi internaţionale: În 1979, tratatul lui Dimitrie Cantemir Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane editat și comentat de Virgil Cândea a fost premiat de Academia Română. În anul 1980, Virgil Cândea a primit premiul Muzeului Literaturii Române pentru lucrarea Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, apărută în anul  1979. Pentru volumul al doilea al lucrării Mărturii românești peste hotare, Virgil Cândea a primit în anul 2001 Premiul Național pentru valorificarea și promovarea patrimoniului național, acordat de Ministerul Culturii în timpul mandatului Acad. Răzvan Theodorescu.

Pentru  contribuția sa însemnată la cunoașterea relațiilor internaționale, Virgil Cândea a fost distins cu premiul „Nejib Habib” de către Universitatea din Geneva. Cu „Ordinul Cedrului”, în grad de ofițer, a fost decorat pentru contribuția sa la istoria tradiției culturale libaneze. Pentru meritele sale în promovarea de artei creștinilor libanezi, necunoscută anterior în afara spațiului levantin, Virgil Cândea a primit în 1969 de la președintele Republicii Liban, Charles Helou, „Ordinul Cedrului”, cea mai înaltă distincție a țării. În 1996, Virgil Cândea a primit Ordinul „Sf. Sehat şi Mesrob”, oferit la Erevan pentru lucrarea Rațiunea dominantă.

Contribuții la istoria umanismului românesc: Opera lui Virgil Cândea cuprinde peste trei sute de lucrări de istorie a spiritualităţii, a culturii şi diplomaţiei, a cărţii vechi şi a artei religioase românești.

Loc de veşnică odihnă:  Virgil Cândea a trecut la cele veşnice în 16 februarie 2007 şi a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica, alături de soţia sa Alexandrina.

Bibliografie selectivă[1]:

Munca intelectuală a academicianului Virgil Cândea, aşternută pe hârtie, însumează peste 300 de titluri care pot fi regăsite în cuprinsul monografiilor, articolelor din publicaţii specializate în istorie, cultură, patrimoniu, literatură, teologie, artă religioasă, filosofie, științe tradiționale, documentare, bibliografie etc.

CĂRŢI

  1. La Bibliothèque de l’Académie de la R.P. Roumaine, Bucarest, Ed. Academiei, 1955, 60 p. cu ilustr. (în colab.).
  2. Introducere în documentarea ştiinţifică. Prefaţa de acad. Horia Hulubei. Bucureşti, Ed Academiei; 1960, 520 p. cu ilustr. +1 f.pl. (În colab. cu acad. Aurel Avramescu).
  3. Les bibliothèques dans la Roumanie, Bucarest, Ed. Meridiane, 1961, 73[-75] + 7 f.pl. (şi ed. engl., germ., rusă). (În colaborare).
  4. Tagore en Roumanie. Bibliographie sélective. Avec un avant-propos de Tudor Vianu. Bucarest,  Ed. Commission Nationale pour UNESCO, 1961, 38 p. + 6 f.pl.
  5. Livres anciens en Roumanie d’après les fonds de la Bibliothèque de l’Académie de la République Populaire Roumaine, Bucarest, Commission Nationale de l'UNESCO, 1962, 24 p. +32 f.facs.
  6. Les études sud-est européennes en Roumanie. Guide de documentation, Bucarest, Comité National Roumain d’Études du Sud-Est Européen, 1966, 265[-267] p.
  7. Pagini din trecutul diplomaţiei româneşti. Precuvântare de acad. C. Daicoviciu. Bucureşti, Ed. Politică, 1966. 253 [-255] p. + 15 f. pl. şi facs. (În colab. cu Dinu C. Giurescu şi Mircea Maliţa).
  8. Începuturile scrisului şi ale tiparului românesc. (Momente din istoria literaturii române), Bucureşti, CSCA, 1967, 19 p.+ diapozitive.
  9. Icônes Melkites. Exposition organisée par le Musée Nicolas Sursock du 16 mai au 15 juin 1969. Publié sous la direction de Virgil Cândea,  Beyrouth, 1969, 257 + 80 p. + 112 f. pl.
  10. Stolnicul între contemporani, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1971, 180 p. cu ilustr. + 21 f. pl.
  11. L’humanisme roumain, Université de Bucarest. Cours d’été et colloque scientifique. Sinaia, 23 juillet – 19 août 1972, Bucarest, Ed. Universităţii, 1972, 25 p. (şi în lb. română).
  12. Dimitrie Cantemir (1673-1723). 300 de ani de la naştere, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1973, 24 p. cu ilustr. (şi în ed. engl., germ., spaniolă).
  13. Ateneul Român. Monografie, întocmită de Virgil Cândea, Ion Zamfirescu şi Vasile Moga, sub îngrijirea lui V. Moga, Cuvânt înainte de V. Cândea, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, 251[-255] p. + 20 f. pl.
  14.   Brève histoire de la Roumanie. Traduit du roumain par Micaela Slăvescu, Bucarest, Ed. Meridiane, 1977, 98[-100] p. cu ilustr.+3 f. h. (cu ed. în germ., arabă, engl.).
  15. Syntome istoria tes Roumanias, cu prefață de Leandros Vranousis, Atena, 1978, 101 p. cu ilustr.
  16. Die Beziehung der Rumänien zum Berge Athos, prefață de Emil Condurachi, Bucharest, Ed. Sport -Turism, 1979, 12[-108] p. cu ilustr. (cu ed. fr., germ.).
  17. Raţiunea dominantă. Contribuţii la istoria umanismului românesc. Cluj-Napoca, Dacia, 1979, 381[-383] p. + 18 f.pl
  18. La place du peuple roumain dans l'histoire universelle. Conférence en séance de clôture au XV-e Congrès international des sciences historiques, Bucarest, le 17 août 1980, Bucarest, Ed. Academiei, 1980, 20 p. (cu ed. engl.).
  19. Prezenţe culturale româneşti. Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep, Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1982,  16[-123] p. cu ilust. (cu ed. fr., engl., germ.).
  20. Transylvania in the History of the Romanians, New York, Columbia University Press, 1982, VI + 181 p. + 16 f.pl. (Heritage and Continuity in Eastern Europe. East European Monographs, Boulder CXVII). (În colab. cu Cornelia Bodea).
  21. Prezenţe culturale româneşti. Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, R. F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia. Bucureşti, Ed. Sport -Turism, 1984, 8 p. + 72 f. pl. (cu ed. fr., engl.).
  22. Prezenţe culturale româneşti. Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Bucureşti, Ed. Asociaţia Românească, 1987, 200[-203] p.
  23. Mărturii româneşti peste hotare. Mică enciclopedie de creaţii româneşti şi de izvoare despre români în colecţii din străinătate. vol. I (Albania-Grecia), Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1991, XXXI + 603 p.+ XXXII f.pl.
  24. Mărturii românesti peste hotare, vol. II (India-Olanda, Supliment: Albania-Grecia), Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1998, 413 p. + XVI f. pl.

EDIŢII CRITICE

N. Bălcescu, Opere, vol. I-II, Bucureşti, Ed. Academiei, 1953 (în colab. cu G. Baiculescu).

  1. Alexandru Odobescu, Opere, vol. I-II, ediţie critică publicată sub îngrijirea acad. Tudor Vianu (vol. I) şi George Dima (vol. II). Note de acad. Tudor Vianu şi V. Cândea, [Bucureşti], Ed. Academiei, 1962-1965.
  2. Dimitrie Cantemir, Divanul. Ediţie îngrijită şi studiu introductiv de V. Cândea. Bucureşti, 1969, CX + 565[-573] p. + 6 f. pl.
  3. Dimitrie Cantemir, Opere complete. Ediţie critică a Academiei Române publicată sub îngrijirea lui V. Cândea, Ed. Academiei, Bucureşti, vol. I: Divanul, 1974, 490 p.; vol. IV: Istoria ieroglifică, 1973, 448 p.; vol.VIII.2: Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, 1987, 710 p.; vol. IX.l: Historia moldo-vlahica, 1983, 457 p; vol. VI.1, Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis, Cuvânt înainte de V. Cândea. Studiu introductiv de Andrei Pippidi. Ediţie critică de Dan Sluşanschi şi Ilieş Câmpeanu. Bucureşti, Ed. Academiei, 1996, 331 p.; vol. IV.2, Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu si a Cantacuzinilor. Memorii către Petru cel Mare (1717 si 1718), Cuvânt înainte de V. Cândea. Ediţie critică, studiu introductiv, note si comentarii de Paul Cernovodeanu, Alvina si Emil Lazea, Mihai Carataşu, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1996, 270 p.
  4. Icônes grecques-melkites-russes [-roumaines], sub direcţia ştiinţifică şi cu introducere de V. Cândea, Geneva, Ed. A. Skira – Beyrouth, Ed. Art et Patrimoine, 1993, 412 p. + 130 il.
  5. Matericul. Adunare de cuvinte folositoare, tipărite prima oară în limba română şi cu prefaţă de V. Cândea, Bucureşti, Ed. Anastasia, 1995, 221 p.
  6. Dimitrie Cantemir, Opere complete, Un veac de aur în Moldova (1643-1743). Contribuţii la studiul culturii şi literaturii române vechi. Selecţie: Pavel Balmuş. Coordonator principal V. Cândea, Chişinău, Ed. Ştiinţa, Bucureşti, Fundaţia Culturală Română, 1996, 256 p.
  7. Cuvinte despre ascultare adunate de ucenicii preacuviosului părintelui nostru Paisie Velicikovski, Stareţul Sf. Mănăstiri Neamtu (1817). Date acum pe slovă nouă şi grai îndreptat şi postfaţă de V. Cândea, Bucureşti, Ed. Anastasia, 1997, 262 p.
  8. Românii în reînnoirea isihastă, studii închinate cuviosului Paisie de la Neamţ la bicentenarul săvârşirii sale, sub îngrijirea lui V. Cândea, Iaşi, Ed. Trinitas, 1998, 208 p.
  9. Cele mai frumoase rugăciuni ale ortodoxiei, pe slovă nouă şi grai îndreptat, cu o postfaţa, note şi comentarii de V. Cândea, București, 1998, 318 p.

TRADUCERI

  1. Afanasie Nikitin, Călătorie peste trei mări. Traducere, note şi comentarii de V. Cândea,  Bucureşti, 1960, 233[-236] p. cu ilustr. + 2 f. pl. + 1 f. h.
  2. Francis Bacon, Noua Atlantidă. Traducere, introducere şi comentarii de V. Cândea. Cu un cuvânt înainte de Acad. Tudor Vianu, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1962, 123[-127] p. cu ilustr.
  3. Dante, Opere minore. Ediţie îngrijită, introducere, tabel cronologic şi note introductive de V. Cândea, Bucureşti, Ed. Univers, 1971, XVI + 813[+818] p.
  4. Cantemir, Dimitrie. Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane. Traducere, studiu introductiv şi comentarii de V. Cândea, Bucureşti, Ed. Minerva, 1977, LXXIV + 687[-689] p. cu facs. + 20 f. pl. Ediţie premiată de Academia Română.

 [1] Extras din: Opera știinţifică a  lui Virgil Cândea (1953-2002): bibliografie selectivă îngrijită de Zamfira Mihail, în Omagiu: Virgil Cândea la 75 de ani, Bucureşti, Editura Academiei Române: Roza Vânturilor, 2002, p 13-34.

Prezentarea academicianului vrâncean Virgil -Gheorghe  Cândea în "Dicționarul academicienilor vrânceni" este realizată de  Ioana Valentina Popescu, bibliograf - Bibliografia Naţională în cadrul BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE.​

Absolventă a Facultăţii de Litere - specializarea Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării (2013), Universitatea Bucureşti, precum şi a programului de master: Gestionarea Informaţiei în Societatea Contemporană (2015), doctorand al Şcolii Doctorale: Domeniul Filologie (Subdomeniul Literatură), Universitatea Bucureşti (2017).

Colaborator: Relaţii româno-cehe: bibliografie generală. Partea 1. Monografii şi contribuţii la volume monografice, volum bilingv realizat sub coordonarea conf. univ. Dr. Octavia-Luciana Madge, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti, în anul 2014.

Autor: Academicianul Virgil Cândea, cărturar și bibliofil. În: Biblioteca: revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, nr. 2, 2016.

Autor: Cartea, subiect al marketingului cultural, comunicare în cadrul Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România, ediţia a XXVII –a, organizată în perioada 6-9 septembrie, 2016 de Universitatea de Vest din Timișoara.

Ioana-Valentina POPESCU, bibliograf - Bibliografia Naţio-nală în cadrul BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE.

Absolventă a Facultăţii de Litere - specializarea Biblioteco-nomie şi Ştiinţa Informării (2013), Universitatea Bucureşti, pre-cum şi a programului de master: Gestionarea Informaţiei în Socie-tatea Contemporană (2015), doctorand al Şcolii Doctorale: Dome-niul Filologie (Subdomeniul Literatură), Universitatea Bucureşti (2017).

Colaborator: Relaţii româno-cehe: bibliografie generală. Par-tea 1. Monografii şi contribuţii la volume monografice, volum bilingv realizat sub coordonarea conf. univ. Dr. Octavia-Luciana

Madge, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti, în anul 2014.

Autor: Academicianul Virgil Cândea, cărturar și bibliofil. În: Biblioteca: revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, nr. 2, 2016.

Autor: Cartea, subiect al marketingului cultural, comunicare în cadrul Conferinței Naționale a Asociației Bibliotecarilor din România, ediţia a XXVII –a, organizată în perioada 6-9 septembrie, 2016 de Universitatea de Vest din Timișoara.

Citiți și:Dicționarul academicienilor vrânceni a ieșit de sub tipar.O carte despre adevărații cetățeni de onoare ai Vrancei;

Imagini de la lansarea Dicționarului Academicienilor Vrânceni de astăzi joi 05.07.2018;

ZdV publică într-un serial cu 31 de episoade biografiile academicienilor care au fixat în eternitate numele Vrancei;

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 2: Dumitru Constantin Olănescu-Ascaniu (1849-1908);

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 3:Gheorghe Balș (1868-1934);

George Bărănescu, academicianul din Odobești;

Academicieni care au fixat în eternitate numele Vrancei - episodul 4: George Bărănescu (1919-2001);

Academicieni ai Vrancei | Episodul 5 | Aurel Iancu (n. 1928);

Academicieni ai Vrancei | Episodul 6 | Valeriu D. Cotea

În documentul atașat poate fi citită prezentarea academicianului  vrâncean Virgil -Gheorghe  Cândea​ în "Dicționarul academicienilor vrânceni" în format PDF


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.