Evenimente speciale

Cunoscutul fotograf Emanuel Tânjală, originar din Vrancea, lansează două cărți la Târgul Gaudeamus din București

Ziarul de Vrancea
21 nov 2019 4668 vizualizări

Cunoscutul fotograf Emanuel Tânjală, care trăieşte de ani buni în SUA, va fi prezent la ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus cu volumele „Lumea Filmului” și „Amintiri despre Țara Pierdută”.

„Am avut dintotdeauna o atracţie exagerată pentru satul românesc. M-am născut la oraş, dar mi-am petrecut copilăria în Vrancea, la Colacu, de unde tatăl meu plecase când avea 17 ani”, spune despre sine „Manu de la Vrancea”, aşa cum se prezintă adesea, artistul care a imortalizat Ţara Vrancei vreme de peste patru decenii.

„Vrânceanul de la munte era supus numai lui Dumnezeu și părinților. Pentru el nu exista șef de tură, șef de fabrică, ori șef de partid, și nici nu era obligat să semneze o condică de prezență. Nu se scula diminețile împins de la spate de stat sau de șeful CAP, pentru că la el nu a putut pâtrunde colectivizarea. Comunismul l-a găsit la poalele dealurilor vrâncene, cu foarte puțin pământ dorit de șefii comuniști. Se trezea cu noaptea-n cap și pornea la muncă pe tarlaua lui. De acolo își hrănea familia și îl slăvea numai pe Dumnezeu. El, țăranul vrâncean, era o instituție” - fragment din volumul „Amintiri despre Țara Pierdută”, care va fi lansat pe 22 noiembrie, la ora 18:00, la Târgul de Carte Gaudeamus (Romexpo, Pavilionul 82), Editura Școala Ardeleană

„Femeia era supusă bărbatului, dar ea era și stâlpul casei. Femeia era prima care deschidea ferestrele spre lumină dimineața și ultima care închidea ochii la sfârșitul zilei. M-am simțit mereu simplu purtător de suflet pe lângă femeile pe care le-am cunoscut la țară. Își urmăreau cu minuțiozitate trecerea prin viață și aveau simțământul generozității, ca nimeni altul. Supuse ca niște călugărițe, aveau o singura mare dorință: ca familia să le fie aproape și casa să le fie cuib.” - fragment din volumul „Amintiri despre Țara Pierdută”, care va fi lansat pe 22 noiembrie, la ora 18:00, la Târgul de Carte Gaudeamus (Romexpo, Pavilionul 82), Editura Școala Ardeleană

„Olarii nu prea au povești de spus, ei sunt mereu în lucrarea cu formele, caracterele și importanța produselor cărora le dau viață, pe tăcute. Din mâna lor ies povești nevorbite, opere miraculoase, ca niște fructe primare. La apariția primului om pe deasupra lutului nemodelat, începe ceva ce ține de metafizică. Țăranul-artist intră într-o simbioză cu lutul de pe roata lui, care prinde viață. La început este doar un bulgăre pus pe bucățica de lemn, ca apoi, schimbând formă după formă, ca într-o partitură de Mahler, dar în liniște, fără niciun tapaj, doar cu ajutorul acestui dans al mâinilor olarului, să obțină desăvârșirea.” - fragment din volumul „Amintiri despre Țara Pierdută”, care va fi lansat pe 22 noiembrie, la ora 18:00, la Târgul de Carte Gaudeamus (Romexpo, Pavilionul 82), Editura Școala Ardeleană

„Dorința de schimbare nu a făcut parte din agenda lui simplă, dar cu resursele pe care le-a avut a săvârșit o artă a naivului, care l-a apropiat de talentul artiștilor consacrați. El a făcut acei stâlpi de case din care s-a inspirat Brâncuși. A înnobilat totul cu decorațiuni provenite din gândirea și înțelepciunea lui simplă. Nu a trăit numai ca să aducă copii pe lume; a trăit și să păstreze acel filon al simplității care l-a situat într-o elită culturală de care nici măcar nu a avut habar, dar care a pus bazele culturilor mari. Mi-a fost greu sa înțeleg de unde a venit acest har la niște oameni netrecuți prinșcoli superioare. Oameni care au săvârșit cu propriile mâini capodopere în câtunele lor primitive. Asimilau energia umană mai repede decât noi, cei veniți de la orașe...” -  fragment din volumul „Amintiri despre Țara Pierdută”, care va fi lansat pe 22 noiembrie, la ora 18:00, la Târgul de Carte Gaudeamus (Romexpo, Pavilionul 82), Editura Școala Ardeleană

Albumul „Amintiri despre Țara Pierdută” poate fi achizitionat online, de pe site-ul editurii Școala Ardeleană.

Miercuri, 30 octombrie 2019, fotograful Emanuel Tânjală și-a lansat la Institutul Cultural Român din București albumul fotografic „Lumea filmului românesc fotografiată de Emanuel Tânjală”.

Citiți și:„Lumea filmului românesc fotografiată de Emanuel Tânjală”

 

- La lansarea albumului „Lumea filmului românesc fotografiată de Emanuel Tânjală”, apărut recent la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, care a avut loc miercuri, 30 octombrie 2019, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, artistul fotograf a declarat că această carte este o pagină a istoriei filmului românesc.

„Nu am văzut în viața mea oameni mai devotați, mai talentați și mai trudiți decât din film. Nu știți cât îi trebuia lui Dichiseanu sau lui Nicu Mărgineanu, lui Mitică Popescu să stea la o zi de filmare. Ei au trăit în comunism, dar când mă întâlneam cu ei aveam senzația că sunt într-o lume normală. Ei au fost salahori. Am trăit într-o perioadă mizerabilă, întunecoasă. Acum zâmbiți. Înainte nu zâmbea nimeni. Nici la premiere nu zâmbeam. În 1990, aveam 100 de imagini. Într-o zi, am primit un telefon de la Victor Stroe, care mi-a spus că are o cutie de filme de la cinema. În acea cutie au stat acești oameni. Am vrut demult să apară cartea asta. I-am iubit pe acești actori. Ei sunt cadoul meu. Și înseamnă că nu am făcut degeaba cartea asta. Cartea asta este o pagină a istoriei filmului românesc”, a mai spus Emanuel Tânjală.

Evenimentul a fost deschis de președintele interimar al ICR, Mirel Taloș, în prezența multor oameni valoroși din lumea filmului românesc, actori, regizori, scenariști.

„Albumul de fotografie al domnului Emanuel Tânjală poate fi încadrat ca un eveniment dedicat, de fapt, filmului românesc. Istoria cinematografiei românești nu este formată numai din filme. Și afișul, și fotografia de studio, de platou fac parte din istoria filmului românesc. Institutul Cultural Român va scoate, în cadrul Festivalului EUROPALIA, un album de afișe de film românesc, care credem că fac parte din patrimoniul cinematografic al acestei țări. Unul dintre tezaurele vii, în acest sens, este chiar domnul Emanuel Tânjală”, a declarat Mirel Taloș la lansarea albumului.

„I-am și propus ca, la anul viitor, să scoatem un album de fotografie la Editura ICR din miile sau poate zecile de mii de fotografii pe care le are”, a mai spus presedintele interimar al ICR.

Albumul a mai fost prezentat de prof. univ. dr. Manuela Cernat, Ioan Cărmăzan, președintele Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film, Ileana Popovici, regizor muzical, Nadia Fărcaș, directorul Editurii Ecou Transilvan.

Plin de vitalitate și farmec, savuros și autentic, albumul fotografic „Lumea filmului fotografiată de Emanuel Tânjală” ne aduce în prim-plan oameni valoroși din lumea filmului românesc, actori, regizori, scenariști. Lucrarea ne poartă într-o călătorie în timp și spațiu, între tăcere și rostire, pe platourile de filmare. În acest album apărut în condiții grafice deosebite, fotografiile unice și emoționante se dovedesc martore a numeroși ani de cinematografie românească de înaltă calitate.

Emanuel Tânjală, unul dintre cei mai cunoscuți fotoreporteri din România, a pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat la 17 ani. Tatăl lui i-l cumpărase de la un client care venea la el la prăvălie – așa începe dragostea autorului față de profesia pe care o slujește de atâția ani. A debutat în presă în anul 1970, lucrând succesiv la mai multe publicații, ca ziarul Satul socialist și revistele Flacăra și Cinema. Până la începutul anilor '80, are șapte expoziții de fotografie în București, care îi aduc pe rând recunoaștere și reconfirmarea talentului.

Ca urmare a aprecierii de care se bucura în 1981, a primit o bursă de studii la Perugia din partea guvernului italian. Odată ajuns în Italia, hotărăște să nu se mai întoarcă în țară, astfel că, în 1982, trece Oceanul și începe o viață nouă în Statele Unite. Deși aici descoperă adevărata libertate, Emanuel Tânjală rămâne pentru totdeauna legat sufletește de spațiul românesc și, mai cu seamă, de lumea satului, pe care a surprins-o în fotografii unice cu valoare de document. Din 1990, revine adesea în țară, unde își reia activitatea în presă (colaborează, printre altele, cu România Liberă, Formula AS, Prezent, Vacanțe la țară) și începe să predea la Centrul pentru Jurnalism Independent. De asemenea, începe să colaboreze cu diferite edituri și ilustrează volumele „Piața universității” (coord. Irina Nicolau, 1997), „Tezaurul toponomic al Vrancei de Gabriela Macovei” (2002), „Vedere din Parfumerie de Silvia Kerim” (2003), „Românii din Covasna și Harghita. Istorie. Biserică. Școală de Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel” (2003), „Muntele iubirii de Livia Grama” (2008). Este coautor (împreună cu Dan Turturică) al volumului „România de la New York la Los Angeles” (1997). Emanuel Tânjală are o bogată participare la expoziții internaționale (în Polonia, Bulgaria, Ungaria, Mexic, Brazilia, Argentina, Cuba), iar fotografiile sale sunt publicate în ziare și reviste importante din Europa și Statele Unite.

Sursa: https://www.icr.ro/pagini/cinematografia-romaneasca-de-inalta-calitate-surprinsa-de-emanuel-tanjala-intr-un-album-ce-va-fi-lansat-in-sala-mare-a-icr - cu Emanuel Tanjala.

Sursa foto: Emanuel Tanjala.

Ziarul de Vrancea lansează la Focşani cartea-mărturie a fotografului Emanuel Tânjală;

VIDEO!!!Jurnalul lui Emanuel Tanjală şi rosturile comunicării;

"Viaţa la ţară", o nouă expoziţie a fotografului Emanuel Tânjală;

VIDEO!!! Cartea lui Emanuel Tânjală a făcut senzaţie la Focşani;

„Manu de la Vrancea”: „Jurnalul unui fotograf”;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.