Local

La mulţi ani, Focşani! Nu eşti focşănean dacă nu ştii cum s-a născut oraşul tău

Iulia Crețu
7 iul 2020 9694 vizualizări

Oare ce-i cu Focşaniul acesta şi cu ce ocazie au loc Zilele oraşului? Iată pretextul pentru a le spune focşănenilor câteva informaţii interesante despre istoria urbei de pe Milcov. 

„Ambele părţi ale Focşaniului vor forma un singur oraş", se arată în decretul dat pe 10 iulie 1862, la Bucureşti, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care alături de un altul de pe 6 iulie 1862, reprezintă motivul pentru care Focşaniul celebrează acum „Zilele municipiului”.

Florin Dîrdală, cercetător la Arhivele Statului, explică pentru cititorii noştri pe unde trecea graniţa dintre cele două oraşe surori înainte de Unire. 

Oraşul de pe Milcov este în sărbătoare în aceste zile, marcând 158 de ani de când graniţa dintre Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni a dispărut. Ca orice Unire, fie ea şi mică, aşa cum a fost numit actul realizat sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, unirea s-a făcut greu, cu sacrificii, după cum reţin documentele vremii.

Certificatele de naştere ale Focşaniului sunt două decrete date de Al. I. Cuza, pe 6 şi 10 iulie, tocmai din acest motiv Focşaniul având „Zilele municipiului” şi nu doar o singură dată pentru petreceri.

„Actele de naştere ale Focşaniului modern le reprezintă două decrete domneşti emise pe 6 şi 10 iulie 1862, în care pe lângă reglementarea chestiunilor electorale, fiscale şi juridice se proclamă pe 6 iulie că - «Nu va mai fi pe viitor decât o singură Municipalitate pentru ambele părţi ale oraşului» – şi pe 10 iulie  -«Ambele părţi ale oraşului Focşani de dincoace şi dincolo de Milcov vor forma în viitor un singur oraş care va fi reşedinţa judeţului Putna». De la aceste două puncte legislative se revendică sărbătoarea Zilele Focşaniului, iar aceste momente de bucurie, multă, puţină, au meritul că măcar un pic îi determină pe focşăneni şi nu numai  să-şi pună chiar şi numai pentru o secundă întrebarea: oare ce-i cu Focşaniul acesta şi cu ce ocazie au loc aceste sărbători? Cei mai curioşi poate caută şi un răspuns”, spune Florin Dardală, cercetător la Arhivele Statului Vrancea.

Un răspuns a avut de dat în 1862 şi domnitorul Cuza către Principatele Romane privind oraşele de graniţă dintre Moldova şi Ţara Romanească. „Ambele părţi ale oraşului Focşani, de dincoaci şi dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraş, care va fi residenţa judeţului Putna”, scria în decretul de pe 10 iulie 1862, dat la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza.  

„Solicităm realizarea unirei şi pentru oraşul nostru”

„Domnul ministru din năuntru prin ordinul nr. 1548 îmi pune în vedere că după Jurnalul Consiliului de Miniştri de la 7 martie din urmă, aprobat şi de Măria sa, domnitorul, fiind hotărat ca în Focşani de aci înainte să lucreze o singură municipalitate, prin întrunirea celor două de astăzi în fiinţă. Se comunică dumneavoastră această dispoziţie spre a vă înţelege cu aceilaltă municipalitate pentru arătata întrunire cat mai neamanat”, a spus, la 11 aprilie 1862, prefectul C. Robescu către Consiliul municipal al oraşului Focşani - Ţara Romanească, referitor la unificarea celor două părţi ale oraşului Focşani, conform Jurnalului Consiliului de Miniştri.

Focşănenii de altădată se plângeau de cheltuielile mari ale celor două oraşe. „Toate aceste îmbinate autorităţi nu ne aduc decat zadarnice cheltuieli pentru obştia oraşului, îngreuneri şi stavile în comerciu şi în comunicaţie şi struncină mai ales credinţa noastră în unirea patriei noastre, care cel puţin pentru oraşul nostru există numai cu numele”. „De la înălţimea voastră noi, dar, solicităm realizarea unirei şi pentru oraşul nostru”, transmiteau autorităţile de la Focşani conducerii Principatelor de la Bucureşti.

La un pas (sau mai mulţi) de a fi capitala Principatelor

„Alegerea lui Al. I. Cuza la Iaşi şi apoi la Bucureşti, i-a determinat pe decidenţii momentului să încerce o stingere a rivalităţilor dintre cele  două capitale de provincii româneşti, însărcinând modestele localităţi Focşanii Moldovei şi cei Munteni cu puteri în organizarea noului stat naţional, atribuţii care au însămânţat în inimile focşănenilor idei îndrăzneţedintre care ieşea în evidenţă o posibilă aşezare a capitalei Ţării la Focşani”, mai spune Florin Dardală. În ciuda patriotismului local, n-a fost să fie Focşaniul unit, nici măcar Iaşii, capitala Moldovei, decizia find luată pentru Bucureşti, un oraş populat şi cu o infrastructură adecvată pentru a fi capitala Principatelor Romane.  Aşa se face că, după unire, capitala judeţului Putna a devenit Focşaniul unit, în timp ce reşedinţa judeţului învecinat, Ramnicu Sărat se va muta din Focşanii Munteni în oraşul Ramnicu Sărat. De fapt, unire n-a fost numai la Focşani, actualul judeţ Vrancea cuprinzand parţial teritoriile fostelor judeţe Putna, Bacău, Ramnicu Sărat, Tecuci şi Tutova, după cum spun cei de la Arhivele Statului. 

Pe unde trecea graniţa dintre Focşani-Moldova şi Focşani-Munteni

Pentru cei care se întreabă pe unde trecea graniţa dintre Focşanii Moldovei şi cei Munteni, Florin Dârdală încearcă să creioneze limita dintre oraşe, înainte de unirea lui Cuza, graniţă stabilită chiar de pe vremea lui Ştefan cel Mare.

„Socotind dinspre estul oraşului, hotarul străbătea localitatea printre strada Lupeni şi cimitirul Sf. Mina, urca spre nord şi apoi din dreptul Şcolii nr. 5 (Anghel Saligny), cobora spre strada Doctor Telemac, o părăsea într-o cotitură spre strada Panduri, o lua apoi spre vest prin strada Dornei, ajungea în strada Bucegi, apoi urca spre nord pe lângă Liceul Unirea şi ajungea în dreptul Muzeului Unirii. Se îndrepta apoi spre Biserica Săpunari, Magazinul Putna, azi Tribunalul judeţean şi Teatru, iar pe lângă Banca Naţională traversa strada Mihail Kogălniceanu, trecea prin spatele Bisericii Sfantul Dumitru şi ajungea în B-dul Dimitrie Cantemir. Îşi urma drumul prin faţa Bisericii Sf. Ioan, ocolea clădirea Consiliului Judeţean, o lua spre nord, prin faţa Bisericii Precista de pe B-dul Unirii şi apoi se îndrepta spre vest, neatingând strada Ştefan cel Mare. Trecea în continuare pe lângă sediul Vincon, ajungea în strada Tăbăcari imediat după clădirea în care este Muzeul de Istorie, mergea prin spatele Bisericii Ovidenia din Tăbăcari, cobora până în strada Coteşti, urca până la strada Cărăbuş, o lua pe această stradă spre vest, cobora pe strada Stupilor până în strada Alecu Russo şi iar urca traversând strada Tăbăcari, trecea apoi spre Biserica Sf. Voievozi şi o apuca spre vest, tăia strada Longinescu, apoi actuala linie ferată şi în cele din urmă, într-un cot brusc se îndrepta spre Vâlcele şi Câmpineanca. Prin aceste puncte a trecut hotarul despărţitor vreme de aproape patru secole, încă de pe vremea când Ştefan cel Mare l-a statornicit astfel”, mai spune Florin Dardală. 

Monumentele Unirii

Pentru a marca acest vechi hotar, după Unirea de la 1859 a lui Cuza, s-au realizat mai multe monumente memorabile: în 1931 se ridica Monumentul Bornă de Hotar, care poate fi admirat acum în Piaţa Unirii, după ce de-a lungul anilor a tot fost mutat; în 1976 s-a ridicat Obeliscul Unirii, cunoscut de cei tineri şi mai în vârstă drept „morcovul”, şi în 2012 de noua Piaţa a Unirii care beneficiază de un curs al raului Milcov stilizat, pe care sunt scrise cu litere aurite versuri din hora Unirii. (Iulia CREŢU)

Articol republicat-prima sa apariție în Ziarul de Vrancea a fost pe data de 3 iul 2014:La mulţi ani, Focşani! Nu eşti focşănean dacă nu ştii cum s-a născut oraşul tău

Citiți și: FOTO | Focșaniul, locul pe care îl numim acasă

Și care este sărbătorit în aceste zile fără gălăgie și după placul fiecăruia, deci semn că se poate și altfel decât ne-am obișnuit în ultimii ani.

Eventual ne mai putem aduce aminte că Focșaniul este atestat documentar în anul 1574, când într-un document al unei cancelarii domnești este pomenit un eveniment războinic petrecut în satul Focșani, ceva timp în urmă, adică în 1572. Figura proeminentă menționată cu această ocazie este legendarul domnitor al Moldovei Ioan Vodă cel Cumplit, cel a cărui putere fizică și al cărui curaj extraordinar sunt menționate în toate manualele și povestirile eroice ale timpurilor de odinioară, cu toate că unii istorici l-au considerat un nebun de legat, deoarece nu a dovedit nicio urmă de diplomație, trezindu-se în plin moment de maximă dominație otomană să stârnească ura sultanului și să pornească niște lupte cumplite care până la urmă nu s-au terminat prea bine pentru mica lui armată. 

Iată deci cum, cu ocazia faptelor de arme ale acestui principe moldovean, a apărut pentru prima dată numele orașului nostru, deși un secol mai înainte, un alt voievod, Ștefan cel Mare,  a hotărât mult mai organizat chestiunea teritorială a locului pe care se va înființa orașul nostru, adică a stabilit o graniță între Moldova și Valahia, care a rămas neschimbată până în luna iunie 1862, când pentru ultima dată grănicerii români au mai păzit-o, întrebându-se probabil și de ce mai fac încă acest lucru, mai ales că Unirea Principatelor fusese înfăptuită și pe deplin recunoscută. 

De fapt, ei mai păzeau doar ca să nu se facă comerț ilegal cu tutun și cărți de joc, care se considerau monopol turcesc și erau oprite de la exportarea lor frauduloasă și fără plata taxelor cuvenite imperiului. 

În luna iulie 1862, s-a renunțat la toate aceste măsuri, iar două decrete domnești au decis unirea Focșaniului Moldovei cu Focșanii Munteniei într-o singură municipalitate, reședința județului Putna. 

Focșaniul, nou apărut peste noapte, deși aproape de două ori mai mare, nici nu se compara cu cel de azi. Pe atunci, suprafața teritorială a localității nu depășea 500 de ha, iar azi se apropie de 5.000 de ha, adică de-a lungul timpului, Focșaniul a crescut de aproape 10 ori într-un secol și jumătate. 

Cum a reușit? Iată câteva exemple.

În jurul anului 1900, de fapt cu cinci ani mai înainte, regele Carol I a atribuit localității Focșani 40 de ha în pădurea Petrești spre a folosi drept loc de recreere pentru focșăneni, care nu dețineau în interiorul orașului o așa suprafață de spațiu verde. S-a amenajat acolo de către municipalitate o adevărata oază de verdeață, care a plăcut așa de mult orășenilor, încât aceștia  au încercat prin autoritățile lor să obțină întreaga pădure a Petreștilor de la statul român - Casa Pădurilor

Un alt moment interesant în trecutul localității noastre a fost perioada 1950-1956, când fosta comună suburbană Golești a devenit localitate componentă a Focșaniului și așa a rămas 6 ani, până când prin legea de organizarea administrativ teritorială din anul 1956, s-a redat goleștenilor o parte din vechea comună și posibilitatea de a se administra singuri. 

Anul în care Focșaniul a obținut cel mai semnificativ teritoriu este 1963, când localitatea Mândrești a fost preluată de la comuna Răstoaca și înglobată total cu intravilan și mai ales cu extravilan în cadrul orașului Focșani, acest lucru fiind legiferat cu legea administrativa din anul 1968, când s-au reînființat noile județe ale tării și s-au stabilit comunele, precum și lista satelor ce le compun. Conform respectivului act normativ, municipiul Focșani are ca localități componente Mîndrești Moldova și Mîndrești Muntenii, iar ca și comune suburbane Cîmpineanca și Golești. Existența Cooperativei Agricole Focșani și a Întreprinderii Agricole de Stat cu același nume au contribuit și acestea, ulterior desființării lor, la mărirea razei teritoriale a orașului. 

După 1990, situația a rămas neschimbată, existând unele neînțelegeri pe zona Vâlcele, care a aparținut când de Cîmpineanca, când de Focșani, dar s-a lămurit și acest aspect. Mai departe, după anul 2000, municipalitatea a mai obținut vreo 300 de ha teren, care nu ar fi rău să fie transformat în spațiu verde ca să se remedieze problema aceasta atât de veche, dar și atât de spinoasă, care atârnă pe umerii fiecărei administrații.

În rest, La Mulți Ani Focsani și sănătate nouă, tuturor locuitorilor săi!           

Florin Marian Dîrdală

Florin Marian Dîrdală este cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale.

Primăria a  anunţat  programul Zilelor Municipiului Focșani 2020

Programul ZILELOR MUNICIPIULUI FOCȘANI 3 - 11 iulie 2020

Având în vedere Hotărârea Guvernului României nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemie de COVID-19, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 28 din 11.06.2020 privind propunerea unor măsuri de relaxare necesare în contextul epidemiologic actual, aplicabile începând cu data de 16.06.200 și Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 32 din 29.06.2020 privind propunerea unor măsuri necesar a fi aplicate după data de 01.07.2020, precum și instituirea excepției de la măsura carantinării/izolării pentru unele țări din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European, Zilele Municipiului Focșani se vor desfășura în perioada 3-11 iulie 2020 având următoarele obiective care pot fi atinse, cu respectarea prevederilor aplicabile pentru Starea de Urgență:

- Promovarea Municipiului Focșani ca Oraș al Unirii și organizarea unui tur pietonal prin care cei interesați vor putea vizita principalele simboluri ale orașului;

- Promovarea personalității filantropului Maior Gheorghe Pastia și a ctitoriilor acestuia;

-Cinstirea cetățenilor Municipiului Focșani care au împlinit 50 ani de căsătorie;

- Focșaniul în timpul Primului Război Mondial;

- Dezbaterea academică a unor teme de actualitate, respectiv nevoia de spiritualitate și de identitate culturală în vremuri de criză. Iată programul:

????-???? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????-????????.????????

“Descoperă Focșaniul”, tur ghidat cu principalele atracții turistice ale Municipiului Focșani - organizator Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Focșani.

Grupuri limitate la 20 persoane/grup și respectarea măsurilor legale.

???? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.???????? - ????????.????????

- Piațeta Balada: Premiere ”cupluri de aur”- 11 familii din Municipiul Focșani vor fi premiate cu ocazia aniversării a 50 de ani de dragoste, înțelegere și respect reciproc - organizator Primăria Municipiului Focșani.

???? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????-????????.????????

- Sala de Ședințe a Consiliului Local al Municipiului Focșani: Simpozionul național ”Spiritualitate și identitate culturală în vremuri de criză” cu participarea Președintelui Academiei Române, ES Ioan Aurel Pop și a Înaltpreasfinției Sale Părintele Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei - organizator Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” Focșani.

Numărul participanților este limitat la 20 persoane, cu respectarea măsurilor legale de prevenție. Evenimentul va fi transmis live pe Facebook.

???? ???????????????????? ????????????????, ????????????????????.????????

- Ateneul Popular: Lansarea proiectului ”Redescoperă România” - organizator Ateneul Popular ”Maior Gh. Pastia”Focșani.

Numărul participanților este limitat la 20 persoane, cu respectarea măsurilor legale de prevenție. Evenimentul va fi transmis live pe Facebook.

???????? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????-????????.????????

Descoperă Focșaniul”, tur ghidat cu principalele atracții turistice ale municipiului Focșani - organizator Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Focșani.

Grupuri limitate la 20 persoane/grup și respectarea măsurilor legale.

???????? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????

- Piațeta Balada: Expoziție în aer liber de port popular național - organizator Ansamblul Folcloric Profesionist ”Țara Vrancei”.

???????? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????

- Foaierul Teatrului Municipal ”Maior Gheorghe Pastia”: Despre personalitatea filantropului Maior Gheorghe Pastia – organizator Teatrul Municipal Focșani.

Numărul participanților este limitat la 20 persoane, cu respectarea măsurilor legale de prevenție. Evenimentul va fi transmis live pe Facebook.

???????? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????-????????.????????

-”Trepte de Istorie”: Expoziția în aer liber ”Artefacte din Primul Război Mondial” organizată de Asociația detectoriștilor ”Vrancea Eroică” în colaborare cu Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” Focșani.

???????? ???????????????????? ????????????????, ???????????????????? ????????.????????-????????.????????

-”Trepte de Istorie”: Prezentare ”Focșaniul în Primul Război Mondial”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.