Educație

La mulţi ani, Focşani! Nu eşti focşănean dacă nu ştii cum s-a născut oraşul tău

Oare ce-i cu Focşaniul acesta şi cu ce ocazie au loc Zilele oraşului u iată pretextul pentru a le spune focşănenilor cateva informaţii interesante despre istoria urbei de pe Milcov u „ambele părţi ale Focşaniului vor forma un singur oraş", se arată în decretul dat pe 10 iulie 1862, la Bucureşti, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care alături de un altul de pe 6 iulie 1862, reprezintă motivul pentru care Focşaniul celebrează în acest sfarşit de săptămana „Zilele municipiului” u Florin Dardală, cercetător la Arhivele Statului explică pentru cititorii noştri pe unde trecea graniţa dintre cele două oraşe surori înainte de Unire u de azi se dă startul şi la petreceri în centru

Oraşul de pe Milcov este în sărbătoare în aceste zile, marcand 152 de ani de cand graniţa dintre Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni a dispărut. Ca orice Unire, fie ea şi mică, aşa cum a fost numit actul realizat sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, unirea s-a făcut greu, cu sacrificii, după cum reţin documentele vremii. Certificatele de naştere ale Focşaniului sunt două decrete date de Al. I. Cuza, pe 6 şi 10 iulie, tocmai din acest motiv Focşaniul avand „Zilele municipiului” şi nu doar o singură dată pentru petreceri. „Actele de naştere ale Focşaniului modern le reprezintă două decrete domneşti emise pe 6 şi 10 iulie 1862, în care pe langă reglementarea chestiunilor electorale, fiscale şi juridice se proclamă pe 6 iulie că - «Nu va mai fi pe viitor decat o singură Municipalitate pentru ambele părţi ale oraşului» – şi pe 10 iulie  -«Ambele părţi ale oraşului Focşani de dincoace şi dincolo de Milcov vor forma în viitor un singur oraş care va fi reşedinţa judeţului Putna» -. De la aceste două puncte legislative se revendică sărbătoarea Zilele Focşaniului, iar aceste momente de bucurie, multă, puţină, au meritul că măcar un pic îi determină pe focşăneni şi nu numai  să-şi pună chiar şi numai pentru o secundă întrebarea: oare ce-i cu Focşaniul acesta şi cu ce ocazie au loc aceste sărbători? Cei mai curioşi poate caută şi un răspuns”, spune Florin Dardală, cercetător la Arhivele Statului Vrancea. Un răspuns a avut de dat în 1862 şi domnitorul Cuza către Principatele Romane privind oraşele de graniţă dintre Moldova şi Ţara Romanească. „Ambele părţi ale oraşului Focşani, de dincoaci şi dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraş, care va fi residenţa judeţului Putna”, scria în decretul de pe 10 iulie 1862, dat la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza. 

„Solicităm realizarea unirei şi pentru oraşul nostru”

„Domnul ministru din năuntru prin ordinul nr. 1548 îmi pune în vedere că după Jurnalul Consiliului de Miniştri de la 7 martie din urmă, aprobat şi de Măria sa, domnitorul, fiind hotărat ca în Focşani de aci înainte să lucreze o singură municipalitate, prin întrunirea celor două de astăzi în fiinţă. Se comunică dumneavoastră această dispoziţie spre a vă înţelege cu aceilaltă municipalitate pentru arătata întrunire cat mai neamanat”, a spus, la 11 aprilie 1862, prefectul C. Robescu către Consiliul municipal al oraşului Focşani - Ţara Romanească, referitor la unificarea celor două părţi ale oraşului Focşani, conform Jurnalului Consiliului de Miniştri. Focşănenii de altădată se plangeau de cheltuielile mari ale celor două oraşe. „Toate aceste îmbinate autorităţi nu ne aduc decat zadarnice cheltuieli pentru obştia oraşului, îngreuneri şi stavile în comerciu şi în comunicaţie şi struncină mai ales credinţa noastră în unirea patriei noastre, care cel puţin pentru oraşul nostru există numai cu numele”. „De la înălţimea voastră noi, dar, solicităm realizarea unirei şi pentru oraşul nostru”, transmiteau autorităţile de la Focşani conducerii Principatelor de la Bucureşti.

 

La un pas (sau mai mulţi) de a fi capitala Principatelor

„Alegerea lui Al. I. Cuza la Iaşi şi apoi la Bucureşti, i-a determinat pe decidenţii momentului să încerce o stingere a rivalităţilor dintre cele  două capitale de provincii româneşti, însărcinând modestele localităţi Focşanii Moldovei şi cei Munteni cu puteri în organizarea noului stat naţional, atribuţii care au însămânţat în inimile focşănenilor idei îndrăzneţedintre care ieşea în evidenţă o posibilă aşezare a capitalei Ţării la Focşani”, mai spune Florin Dardală. În ciuda patriotismului local, n-a fost să fie Focşaniul unit, nici măcar Iaşii, capitala Moldovei, decizia find luată pentru Bucureşti, un oraş populat şi cu o infrastructură adecvată pentru a fi capitala Principatelor Romane.  Aşa se face că, după unire, capitala judeţului Putna a devenit Focşaniul unit, în timp ce reşedinţa judeţului învecinat, Ramnicu Sărat se va muta din Focşanii Munteni în oraşul Ramnicu Sărat. De fapt, unire n-a fost numai la Focşani, actualul judeţ Vrancea cuprinzand parţial teritoriile fostelor judeţe Putna, Bacău, Ramnicu Sărat, Tecuci şi Tutova, după cum spun cei de la Arhivele Statului.

Pe unde trecea graniţa dintre Focşani-Moldova şi Focşani-Munteni

Pentru cei care se întreabă pe unde trecea graniţa dintre Focşanii Moldovei şi cei Munteni, Florin Dardală încearcă să creioneze limita dintre oraşe, înainte de unirea lui Cuza, graniţă stabilită chiar de pe vremea lui Ştefan cel Mare. „Socotind dinspre estul oraşului, hotarul străbătea localitatea printre strada Lupeni şi cimitirul Sf. Mina, urca spre nord şi apoi din dreptul Şcolii nr. 5 (Anghel Saligny), cobora spre strada Doctor Telemac, o părăsea într-o cotitură spre strada Panduri, o lua apoi spre vest prin strada Dornei, ajungea în strada Bucegi, apoi urca spre nord pe lângă Liceul Unirea şi ajungea în dreptul Muzeului Unirii. Se îndrepta apoi spre Biserica Săpunari, Magazinul Putna, azi Tribunalul judeţean şi Teatru, iar pe lângă Banca Naţională traversa strada Mihail Kogălniceanu, trecea prin spatele Bisericii Sfantul Dumitru şi ajungea în B-dul Dimitrie Cantemir. Îşi urma drumul prin faţa Bisericii Sf. Ioan, ocolea clădirea Consiliului Judeţean, o lua spre nord, prin faţa Bisericii Precista de pe B-dul Unirii şi apoi se îndrepta spre vest, neatingând strada Ştefan cel Mare. Trecea în continuare pe lângă sediul Vincon, ajungea în strada Tăbăcari imediat după clădirea în care este Muzeul de Istorie, mergea prin spatele Bisericii Ovidenia din Tăbăcari, cobora până în strada Coteşti, urca până la strada Cărăbuş, o lua pe această stradă spre vest, cobora pe strada Stupilor până în strada Alecu Russo şi iar urca traversând strada Tăbăcari, trecea apoi spre Biserica Sf. Voievozi şi o apuca spre vest, tăia strada Longinescu, apoi actuala linie ferată şi în cele din urmă, într-un cot brusc se îndrepta spre Vâlcele şi Câmpineanca. Prin aceste puncte a trecut hotarul despărţitor vreme de aproape patru secole, încă de pe vremea când Ştefan cel Mare l-a statornicit astfel”, mai spune Florin Dardală.

Monumentele Unirii

Pentru a marca acest vechi hotar, după Unirea de la 1859 a lui Cuza, s-au realizat mai multe monumente memorabile: în 1931 se ridica Monumentul Bornă de Hotar, care poate fi admirat acum în Piaţa Unirii, după ce de-a lungul anilor a tot fost mutat; în 1976 s-a ridicat Obeliscul Unirii, cunoscut de cei tineri şi mai în varstă drept „morcovul”, şi în 2012 de noua Piaţa a Unirii care beneficiază de un curs al raului Milcov stilizat, pe care sunt scrise cu litere aurite versuri din hora Unirii. (Iulia CREŢU)

 

 

Încep Zilele municipiului Focşani
 

Azi încep oficial Zilele Focşaniului. Chiar dacă standurile cu mici şi bere au început să funcţioneze încă de aseară, azi vor avea loc primele acţiuni oficiale. Astfel, delegaţiile din Grecia, Turcia şi Republica Moldova vor fi primite la sediul Primăriei şi se va da startul la Festivalul Internaţional de Folclor „Plaiurile Moriţei” şi la Festivalul Coral „Pastorala”. Sambătă şi duminică seara sunt programate şi spectacole de muzică uşoară, cu invitaţi precum Vescan & Doddy, Maximilian, Alina Eremia, KAAN & M.C. FOTI, Smiley, Ligia & Alama,  Rolla Sparks, F. Charm, Nicole Cherry şi Taxi.

Iată programul zilei de vineri, 4 iulie 2014

- Ora 15.30: Primirea delegaţiilor străine la Primărie

- Ora 16.00 – 17.15: Simpozion “Focşanii – trecut, prezent şi vitor”
    - Locaţie – Ateneul Popular – Sala mare

- Ora 16.00: Competiţie sportivă – Judo– Sala C.S. Şcolar

- Ora 17.20: Vernisaj expoziţie – „Focşani – Trepte de Istorie”
    - Locaţie – Muzeu „Trepte de Istorie” – Piaţa Unirii

- Ora 17.30 – 18.00
Parada formaţiilor invitate la - Festivalul Internaţional de Folclor „Plaiurile Moriţei”
     - Locaţie : Sala Balada -> Piaţa Unirii
- Participanţi: formaţii locale A formaţii minorităţi ucraineană - Kolomeika, maghiară - Kikerics şi sârbă - Mladost A formaţii internaţionale din Grecia (Messolonghi), Turcia (Antalya) şi Republica Moldova (Orhei)

- Ora 18.00 – 22.00: Concert - Festivalul de Folclor „Plaiurile Moriţei” în Piaţa Unirii

- Ora 18.30 – 19.15: Concert simfonic – Orchestra „Unirea”- Teatrul Municipal
 
- Ora 19.30 – 20.00
Refrene corale în Piaţeta Teatrul Municipal Focşani- formaţii participante: Corul Solemnis – Satu Mare, Corul Invierea – Timiş, Corul I. Ekfrasi Dimu Psahnon Grecia, Formaţia Corală Pastorala Focşani

---