Local

FOTO | Focșani, locul pe care îl numim acasă

Florin Marian Dîrdală
7 iul 2020 2132 vizualizări

Și care este sărbătorit în aceste zile fără gălăgie și după placul fiecăruia, deci semn că se poate și altfel decât ne-am obișnuit în ultimii ani.

Eventual ne mai putem aduce aminte că Focșaniul este atestat documentar în anul 1574, când într-un document al unei cancelarii domnești este pomenit un eveniment războinic petrecut în satul Focșani, ceva timp în urmă, adică în 1572. Figura proeminentă menționată cu această ocazie este legendarul domnitor al Moldovei Ioan Vodă cel Cumplit, cel a cărui putere fizică și al cărui curaj extraordinar sunt menționate în toate manualele și povestirile eroice ale timpurilor de odinioară, cu toate că unii istorici l-au considerat un nebun de legat, deoarece nu a dovedit nicio urmă de diplomație, trezindu-se în plin moment de maximă dominație otomană să stârnească ura sultanului și să pornească niște lupte cumplite care până la urmă nu s-au terminat prea bine pentru mica lui armată. 

Iată deci cum, cu ocazia faptelor de arme ale acestui principe moldovean, a apărut pentru prima dată numele orașului nostru, deși un secol mai înainte, un alt voievod, Ștefan cel Mare,  a hotărât mult mai organizat chestiunea teritorială a locului pe care se va înființa orașul nostru, adică a stabilit o graniță între Moldova și Valahia, care a rămas neschimbată până în luna iunie 1862, când pentru ultima dată grănicerii români au mai păzit-o, întrebându-se probabil și de ce mai fac încă acest lucru, mai ales că Unirea Principatelor fusese înfăptuită și pe deplin recunoscută. 

De fapt, ei mai păzeau doar ca să nu se facă comerț ilegal cu tutun și cărți de joc, care se considerau monopol turcesc și erau oprite de la exportarea lor frauduloasă și fără plata taxelor cuvenite imperiului. 

În luna iulie 1862, s-a renunțat la toate aceste măsuri, iar două decrete domnești au decis unirea Focșaniului Moldovei cu Focșanii Munteniei într-o singură municipalitate, reședința județului Putna. 

Focșaniul, nou apărut peste noapte, deși aproape de două ori mai mare, nici nu se compara cu cel de azi. Pe atunci, suprafața teritorială a localității nu depășea 500 de ha, iar azi se apropie de 5.000 de ha, adică de-a lungul timpului, Focșaniul a crescut de aproape 10 ori într-un secol și jumătate. 

Cum a reușit? Iată câteva exemple.

În jurul anului 1900, de fapt cu cinci ani mai înainte, regele Carol I a atribuit localității Focșani 40 de ha în pădurea Petrești spre a folosi drept loc de recreere pentru focșăneni, care nu dețineau în interiorul orașului o așa suprafață de spațiu verde. S-a amenajat acolo de către municipalitate o adevărata oază de verdeață, care a plăcut așa de mult orășenilor, încât aceștia  au încercat prin autoritățile lor să obțină întreaga pădure a Petreștilor de la statul român - Casa Pădurilor. 

Un alt moment interesant în trecutul localității noastre a fost perioada 1950-1956, când fosta comună suburbană Golești a devenit localitate componentă a Focșaniului și așa a rămas 6 ani, până când prin legea de organizarea administrativ teritorială din anul 1956, s-a redat goleștenilor o parte din vechea comună și posibilitatea de a se administra singuri. 

Anul în care Focșaniul a obținut cel mai semnificativ teritoriu este 1963, când localitatea Mândrești a fost preluată de la comuna Răstoaca și înglobată total cu intravilan și mai ales cu extravilan în cadrul orașului Focșani, acest lucru fiind legiferat cu legea administrativa din anul 1968, când s-au reînființat noile județe ale tării și s-au stabilit comunele, precum și lista satelor ce le compun. Conform respectivului act normativ, municipiul Focșani are ca localități componente Mîndrești Moldova și Mîndrești Muntenii, iar ca și comune suburbane Cîmpineanca și Golești. Existența Cooperativei Agricole Focșani și a Întreprinderii Agricole de Stat cu același nume au contribuit și acestea, ulterior desființării lor, la mărirea razei teritoriale a orașului. 

După 1990, situația a rămas neschimbată, existând unele neînțelegeri pe zona Vâlcele, care a aparținut când de Cîmpineanca, când de Focșani, dar s-a lămurit și acest aspect. Mai departe, după anul 2000, municipalitatea a mai obținut vreo 300 de ha teren, care nu ar fi rău să fie transformat în spațiu verde ca să se remedieze problema aceasta atât de veche, dar și atât de spinoasă, care atârnă pe umerii fiecărei administrații.

În rest, La Mulți Ani Focsani și sănătate nouă, tuturor locuitorilor săi!           

Florin Marian Dîrdală

Florin Marian Dîrdală este cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.