MOZAIC STIRI INTERNATIONALE: Rolul şcolii, perceput diferit în funcţie de ţară
Părerile părinţilor în această probleme variază în funcţie de regiunea globului unde locuiesc aceştia. În Asia, şcoala este, înainte de toate, o chestiune de disciplină personală: astfel gândesc 69% dintre părinţii din Indonezia, 64% dintre cei din Malayezia, 62% dintre cei din Hong Kong şi 52% din Singapore. În acelaşi timp, pentru Occidentali, cu britanicii şi francezii în frunte, şcoala este întâi de toate motiv de "bucurie". Realizatorii sondajului au intervievat părinţi din 15 ţări ale lumii cu privire la aşteptările şi atitudinile lor în ceea ce priveşte şcolarizarea copiilor, de la şcoala primară până la universitate. Elementul comun: şcolarizarea este în mod clar, pentru părinţii din lumea întreagă, prioritatea numărul 1. Există, totuşi, câteva variaţiuni. Astfel, în timp ce brazilienii, chinezii, turcii sau malaiezienii sunt de părere că şcolarizarea copiilor constituie cea mai bună investiţie pe care o pot face, acest lucru nu este un adevărul absolut pentru francezi şi britanici. Consecinţa logică a acestui fapt este aceea că şcolarizarea copiilor constituie un motiv de stres pentru doi părinţi din cinci la nivel global, element marcant cu precădere în Taiwan (69%).
În ceea ce priveşte Franţa, aceasta se numără printre ţările cu cei mai puţin stresaţi părinţi (17%), scrie Le Figaro. Franţa se remarcă de asemenea printr-un paradox: dacă ea este ţara unde cel mai important este să înveţi limbi străine, tot ea este şi locul unde părinţii sunt cel mai puţin înclinaţi să-şi lase copiii să studieze în străinătate. În acelaşi timp, francezii au o părere foarte critică despre propriul lor sistem educativ. Doar 18% dintre ei plasează Franţa într-un top 3 al ţărilor care oferă cea mai bună educaţie, preferând în acest sens Germania, urmată de SUA şi de Marea Britanie.
Dintre toate ţările, sistemul american este clasat pe locul întâi la capitolul încredere: 51% dintre părinţi estimează că el oferă cel mai bun nivel de studii, devansând Marea Britanie (38%), Germania (27%), Australia (25%) şi Japonia (25%)
Europa, divizată privind sancţionarea Rusiei
Atitudinea ambiguă a Rusiei în Ucraina, care nu pare tentată să depăşească "linia roşie" printr-o intervenţie militară, accentuează divergenţele între statele UE în legătură cu oportunitatea impunerii unor sancţiuni economice Moscovei, relatează Euractiv.
Deşi miniştrii de Externe din cele 28 de state membre UE au decis, luni, la Luxemburg, extinderea la 33 de persoane a listei cu persoanele vizate de sancţiunile UE, divergenţe profunde persistă în privinţa criteriilor pentru declanşarea celei de-a treia etape a măsurilor restrictive împotriva Moscovei. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că liderii UE s-ar putea reuniuni săptămâna viitoare pentru adoptarea unui nou set de sancţiuni. Diplomaţii europeni consideră însă că este puţin probabilă organizarea unui summit extraordinar, mai ales că poziţiile statelor UE sunt total opuse în acest caz. "Dacă Rusia nu depăşeşte linia roşie printr-o intervenţie militară, cred că nici UE nu va depăşi un nou prag, prin impunerea sancţiunilor economice", a declarat Stefan Lehne, expert UE pentru Europa de Est.
În locul unei operaţiuni directe, Moscova pare însă să fi adoptat strategia ocupării instituţiilor locale de către militanţi proruşi înarmaţi în oraşele din estul Ucrainei, susţinută, în paralel, de o creştere considerabilă a preţului la livrarea gazelor naturale, un mijloc de presiune asupra Kievului, dar şi o modalitate de a "sabota" alegerile prezidenţiale anticipate programate la 25 mai. Expertul Stefan Lehne consideră că preşedintele Vladimir Putin are în vedere delegitimarea puterii de la Kiev, lăsând impresia că statul ucrainean nu-şi mai asumă niciun rol în est, evitând însă o prezenţă militară rusă evidentă în aceste regiuni.
Germania evită să se afle în prim plan
Pe fondul crizei din Ucraina, Berlinul evită un rol de prim plan. Cancelarul german Angela Merkel se află deja în concediu de Paşte, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier a început un turneu în Asia de Est, iar diplomaţii germani au menţinut o poziţie scăzută la reuniunea de luni a miniştrilor europeni de Externe. Unii diplomaţi susţin că europenii doresc să consolideze poziţia occidentalilor în privinţa crizei din Ucraina la reuniunea de la Geneva. UE va fi reprezentată la discuţiile de Geneva de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pentru a întări impresia că ameninţarea cu impunerea sancţiunilor economice este cât se poate de reală. Cu toate acestea, potrivit unor reprezentanţi europeni, pregătirile la Bruxelles pentru o schimbare de poziţie a UE în criza din Ucraina nu înregistrează progrese, în pofida presiunilor făcute în acest sens de americani.
Eventuale sancţiuni ar reprezentată o lovitură greu de suportat de unele dintre statele UE. Germania importă o mare parte din energia sa din Rusia, deşi Moscova este doar cel de-al 11-lea partener comercial al Berlinului. Franţa are un contract privind vânzarea de nave de război Rusiei, iar Marea Britanie reprezintă centrul financiar offshore pentru cei mai bogaţi oameni de afaceri ruşi. Până în prezent, fiecare ţară din UE a cerut ca alţii să suporte eventualele consecinţe ale impunerii sancţiunilor economice împotriva Rusiei. Londra susţine reducerea dependenţei economice faţă de Rusia şi suspendarea exporturilor de arme, dar este rezervată faţă de blocarea schimburilor financiare. În schimb, Parisul susţine ideea sancţiunilor împotriva oligarhilor ruşi. Lituania, care este în totalitate dependentă de livrările de gaze din Rusia, susţine, la rândul său, ca eventualele sancţiuni să vizeze sectorul bancar rus şi vânzările de arme.
Europenii, împărţiţi în trei tabere
Potrivit diplomaţilor, trei grupuri egale ca importanţă s-au conturat la reuniunea de la Luxemburg a miniştrilor europeni de Externe. Unul este format din ţările care susţin impunerea de noi sancţiuni, format din Marea Britanie, Franţa, Polonia, Suedia, Danemarca, Cehia şi cele trei state baltice. În cel de-al doilea grup se află Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Spania, Portugalia şi Malta, care sunt mai rezervate în privina impunerii de sancţiuni. În cel de-al treilea grup se află ţările indecise, iar în fruntea acestora se află Germania, dar şi Olanda, Belgia, Finlanda, Irlanda, România, Slovenia, Slovacia şi Croaţia.
Transnistria solicită Rusiei recunoaşterea independenţei
Sovietul suprem (Parlamentul) de la Tiraspol a votat ieri, în unanimitate, să transmită Rusiei o solicitare de recunoaştere a independenţei regiunii separatiste. Solicitarea privind "iniţierea unei proceduri de recunoaştere" a regiunii transnistrene este adresată Dumei de Stat de la Moscova (Camera inferioară a Parlamentului rus), Consiliului Federaţiei, preşedintelui Rusiei şi liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. "Scopul final al poporului transnistrean este recunoaşterea statului creat", a declarat vicepreşedintele Sovietului Suprem Serghei Ceban.
Fraţii Musulmani nu vor avea dreptul să participe la alegerile din Egipt
Un tribunal a interzis mişcării Fraţilor Musulmani, declarată recent "teroristă", să se prezinte la alegerile programate în cursul acestui an în Egipt. Marţi, un tribunal din Alexandria, un oraş situat pe coasta mediterană, a ordonat autorităţilor să interzică orice candidatură a membrilor sau foştilor membri ai Fraţilor Musulmani, confreria preşedintelui destituit Mohamed Morsi, la alegerile prezidenţiale şi legislative din acest an. "Am prezentat înregistrări video, fotografii şi documente care arată actele de terorism ale Fraţilor Musulmani. Ar fi absurd ca ei să conducă ţara sau să reprezinte poporul în alegeri", a afirmat Tareq Mahmoud, avocatul unui grup de cetăţeni ostili acestei mişcări islamiste.
Alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 26 şi 27 mai, la 11 luni de la înlăturarea de la putere a lui Mohamed Morsi, singurul preşedinte ales democratic în Egipt, iar cele legislative se vor desfăşura mai târziu în cursul acestui an. La sfârşitul lunii decembrie, a doua zi după comiterea unui atentat sângeros revendicat de jihadişti care nu au nicio legătură cunoscută cu confreria, autorităţile au declarat drept "teroristă" această confrerie, care a câştigat toate alegerile organizate după revolta din 2011.
Creată în 1928, confreria a fost interzisă oficial, însă tolerată, timp de câteva decenii şi a reuşit să îşi asigure mandate în Parlament în perioada lui Hosni Mubarak, înlăturat de la putere în 2011, prezentând candidaţi sub eticheta de independenţi. Fraţii Musulmani au reuşit să iasă din clandestinitate abia după revolta din 2011.
Cinci studenţi au fost ucişi cu un cuţit în Canada
Cinci studenţi au fost ucişi cu o armă albă în timpul unei petreceri organizate în cursul nopţii de luni spre marţi, la Calgary, în vestul Canadei, iar suspectul a fost arestat. Victimele sunt patru băieţi cu vârste cuprinse între 22 şi 27 de ani şi o tânără de 23 de ani, a anunţat Rick Hanson, şeful poliţiei din Calgary, un oraş din provincia Alberta.
Trei dintre victime erau deja decedate în momentul sosirii serviciilor de salvare. Celelalte două victime - tânăra, care zăcea în holul casei, şi un tânăr găsit "în stare critică" - au fost transportate la spital, însă nu au reuşit să supravieţuiască. "Locul producerii dramei este înspăimântător", a afirmat Rick Hanson, precizând că la acest stadiu al anchetei nu poate prezenta vreun mobil pentru a explica o asemenea tragedie. Potrivit postului public de televiziune CBC, suspectul, în vârstă de 23 de ani, este fiul unui ofiţer de poliţie. Suspectul a venit târziu la petrecerea la care a fost invitat. "El s-a prezentat, una dintre gazde l-a primit", după care "a intrat în posesia unui cuţit şi a lovit victimele una după cealaltă, înjunghiindu-le de mai multe ori", a explicat şeful poliţiei, în cursul unei conferinţe de presă.
Casa, situată într-un cartier liniştit din nord-vestul oraşului, la aproximativ trei kilometri de Universitatea din Calgary, a fost închiriată de studenţi pentru a organiza o petrecere de încheiere a trimestrului universitar. "Este cea mai gravă crimă din istoria Calgary. Nu am văzut niciodată cinci persoane ucise de un individ într-un singur loc", a adăugat şeful poliţiei.
Tunsoarea lui Kim Jong-Un, ironizată de o frizerie din Londra
Ideea unui frizer din Londra de a folosi o fotografie a liderului nord coreean, Kim Jong-un, pentru a atrage clienţi a fost considerată ofensatoare de Ambasada Coreii de Nord, care a cerut ca poza să fie imediat retrasă. Proprietarul frizeriei, Mo Nabbach, a postat anunţul la 9 aprilie, iar a doua zi s-au prezentat la salonul aflat în apropierea legaţiei diplomatice nord-coreene doi funcţionari ai ambasadei, care au cerut să vorbească cu un angajat şi au cerut să fie scos imediat afişul. "Am plasat afişul cu o ofertă de tunsori pentru bărbaţi corespunzătoare lunii aprilie, nu ne-am dat seama că Ambasada Coreii de Nord se află la 10 minute de salon", a spus el. "A doua zi funcţionari ai ambasadei au trecut şi au cerut să vorbească cu managerul", a povestit frizerul Karim Nabbach.
Mo Nabbach, proprietarul frizeriei, a declarat ziarului London Evening Standard că funcţionarii legaţiei nord-coreene au făcut fotografii salonului M&M Hair Academy, aflat în cartierul Ealing. Pe afiş poate fi văzut Kim Jong-Un cu frizura lui tipică - cărare pe mijloc şi tuns periuţă de-o parte şi de alta a capului - cu următorul anunţ: "Tunsoare proastă? 15% reducere la tunsorile bărbăteşti pentru toată luna aprilie". "Le-am spus că suntem în Anglia, nu în Coreea de Nord, că trăim într-o democraţie, să plece din frizeria mea şi să-şi caute avocaţi", a povestit Nabbach. "Cei doi purtau costume şi erau foarte serioşi. A fost o ameninţare", a adăugat el recunoscând că până la urmă a scos poza. Poliţia a confirmat că a fost nevoie să intervină pentru a rezolva chestiunea. "Cu toate acestea niciun client nu a cerut să i se facă o tunsoare tip «Un»", a conchis frizerul.
