MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: POLITICO: Cum ar putea diviza Europa o a doua preşedinţie a lui Trump
Revenirea la putere a lui Donald Trump în SUA nu ar fi doar cel mai mare test din istoria postbelică a relaţiilor transatlantice, ci ar putea reprezenta un risc existenţial pentru unitatea europeană, deoarece tensiunile legate de modul de colaborare cu cea mai puternică ţară din lume divizează bătrânul continent în probleme ce variază de la politica în materie de comerţ la lupta împotriva schimbărilor climatice şi până la apărarea teritoriului european, scrie POLITICO.
Revenirea lui Trump la Casa Albă nu este un lucru sigur, dar această posibilitate îi obligă pe liderii europeni să se gândească la astfel de scenarii şi să se lupte cu întrebările pe care le implică. Şi, pe măsură ce ciclul electoral din SUA capătă o viteză mai mare, oficialii de pe întregul continent european devin din ce în ce mai sinceri cu privire la implicaţiile unei a doua preşedinţii Trump. "Oamenii de la Bruxelles se pregătesc deja pentru ceea ce s-ar putea întâmpla", a declarat un diplomat european de rang înalt, citat sub acoperirea anonimatului.
Europa a supravieţuit, desigur, primei preşedinţii Trump, dar există toate indiciile că, de data aceasta, lucrurile vor fi mai dificile, în condiţiile în care două războaie apropiate şi o criză energetică în curs de desfăşurare pun presiune asupra continentului. Revenit în funcţie după două destituiri şi o serie de procese civile şi penale, este puţin probabil ca Trump să simtă nevoia de a-şi tempera impulsurile sau de a se înconjura de oficiali care îndeamnă la moderaţie, notează POLITICO.
Revenirea lui Trup ar cimenta schimbarea în politica externă americană ca un fapt ce nu mai poate fi ignorat. Asta ar presupune ca Europa - şi Uniunea Europeană în special - să facă ceva ce s-a dovedit în mod istoric prost pregătită să facă: să decidă un răspuns comun şi să se ţină de el. Dacă nu se ajunge la un acord, blocul ar putea începe să se destrame. "Nu există o regulă automată conform căreia o criză va duce la integrarea europeană", a declarat Nicolai von Ondarza, expert în politica UE la Institutul german pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, un grup de reflecţie în domeniul politicii externe care consiliază guvernul german. "Există obstacole semnificative care ar trebui depăşite pentru a transforma o a doua preşedinţie Trump într-un moment de unitate europeană", spune expertul.
Planul lui Trump pentru Ucraina și NATO
Planul lui Trump pentru Ucraina prinde deja contur, au declarat două persoane familiare cu gândirea fostului preşedinte. El l-ar presa pe Zelenski să cedeze Crimeea şi părţi din Donbas pentru a-l convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt războiului, un plan prezentat pentru prima dată de Washington Post.
Ceea ce este mai puţin clar este care sunt intenţiile sale faţă de NATO, alianţa care a garantat securitatea europeană de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele două persoane familiarizate cu gândirea lui Trump au declarat că acesta şi-a propus să diminueze implicarea Americii, poate prin refuzul de a participa la summituri sau prin faptul că armata americană va sta în afara exerciţiilor comune.
Îngrijorările legate de ceea ce ar putea face Trump au determinat Congresul american să înscrie în lege o cerinţă ca legislatorii să aprobe orice retragere oficială a SUA din alianţă. Dar acest lucru se va dovedi o consolare slabă pentru europenii care depind de Trump şi care depind de respectarea efectivă a angajamentelor Washingtonului în cadrul alianţei. "Faptul că Congresul a simţit nevoia să facă acest lucru şi că preşedintele Biden a fost dispus să semneze acest lucru vă spune că există preocupări reale la Washington", a declarat Brad Bowman de la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor, un think tank cu sediul la Washington. "Şi vă mai spune că avem un cadru constituţional neclar în ceea ce priveşte puterea sa de a face acest lucru", adaugă expertul.
Când doi se ceartă
Trump nu trebuie să se retragă din alianţă pentru a-i pune capăt efectiv. În februarie, el a pus sub semnul întrebării aderarea Washingtonului la prevederea articolului 5 al Tratatului NATO privind apărarea reciprocă, care cere aliaţilor să fie solidari în cazul în care unul dintre membrii săi este atacat, declarând că ar "încuraja" Rusia să atace membrii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare. În orice caz, articolul 5 nu necesită neapărat sprijin militar, cerând doar ca un membru NATO "să ia măsurile pe care le consideră necesare pentru a ajuta aliatul atacat". Trump ar putea pur şi simplu "să considere necesar să îşi exprime îngrijorarea în Consiliul de Securitate al ONU şi atât", explică Bowman, "sau să emită o declaraţie sau să spună: Hei, Putin, asta nu e bine. Ar trebui să încetezi", arată expertul.
Faptul că UE s-ar strădui să forjeze un răspuns comun la o preşedinţie Trump este evident din reacţia sa la invazia pe scară largă a lui Putin în Ucraina. În timp ce trupele ruseşti au continuat să preseze spre vest, politicienii UE s-au pus de acord pentru a cere o regândire urgentă a securităţii europene. Germania - gigantul militar adormit al blocului - a declarat o nouă eră în politica de apărare, iar liderii din întreaga UE au promis că îşi vor consolida armatele şi vor întări cooperarea.
Dacă blocul european a făcut unele progrese, convenind să pună în comun bani pentru a cumpăra arme pentru Ucraina şi pentru a accelera producţia de armament, punerea efectivă în aplicare a acestor politici a fost lentă din cauza eşecurilor de plată, a disputelor privind modul în care să se strângă banii şi a certurilor pe tema locului unde să îi cheltuiască.
Un plan comun de împrumut pentru creşterea cheltuielilor militare, susţinut de Estonia şi Franţa, a stârnit o opoziţie acerbă în alte capitale, în special la Berlin. În timp ce impulsul politic pentru un astfel de plan este în creştere, opoziţia Germaniei determină acum blocul să se gândească la alte alternative. "Există un consens că avem nevoie de mai multe investiţii", a declarat un diplomat UE. "Acum, discuţia este: cum vom găsi banii?" dezvăluie el.
Un transplant de rinichi de porc a fost efectuat, pentru a doua oară, la o persoană în viaţă
Un rinichi de porc modificat genetic a fost transplantat pentru a doua oară la o persoană în viaţă în Statele Unite, în timp ce aceeaşi persoană a primit o pompă cardiacă, o procedură combinată fără precedent care reprezintă o nouă etapă într-un domeniu care avansează cu mare viteză. Anunţul a fost făcut miercuri de către spitalul NYU Langone din New York. "Am combinat două minuni ale medicinei moderne într-un mod inedit", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, doctorul Robert Montgomery, care a efectuat transplantul de rinichi.
Acesta este "un alt pas important în călătoria noastră pentru a ne asigura că organele vitale sunt disponibile pentru toţi cei care au nevoie de ele", a spus el.
Pacienta, în vârstă de 54 de ani, suferea de insuficienţă cardiacă şi renală. Lisa Pisano nu a putut primi o pompă cardiacă, deoarece mortalitatea este foarte mare în cazul persoanelor care fac dializă. Dar ea avea, de asemenea, niveluri de anticorpi care ar fi însemnat că ar fi trebuit să aştepte ani pentru a avea ocazia de a primi un rinichi uman. Cu toate acestea, din cauza inimii sale, ea mai avea doar câteva săptămâni de trăit, potrivit medicilor. "Încercasem totul aşa că, atunci când s-a prezentat această oportunitate, am spus că voi profita de ea", a declarat Lisa Pisano, originară din New Jersey.
"Mi-am spus că, în cel mai rău caz, dacă nu funcţionează, s-ar putea să funcţioneze pentru următoarea persoană", a spus ea de pe patul de spital, mulţumind călduros familiei, medicilor şi asistentelor.
Operaţia de implantare a pompei cardiace (sau a dispozitivului de asistenţă ventriculară) a avut loc la 4 aprilie, iar transplantul de rinichi la 12 aprilie. Aproape două săptămâni mai târziu, dr. Montgomery a fost încântat să anunţe că nu a existat "niciun semn de respingere" până în prezent.
Xenogrefele reprezintă o provocare, deoarece sistemul imunitar al primitorului tinde să atace organul străin. Porcul a fost supus unei singure modificări genetice, a explicat el, pentru a reduce acest risc.
Pentru prima dată, a fost transplantat şi timusul porcului, un organ care joacă un rol important în sistemul imunitar. Spitalul General Massachusetts din Boston a anunţat în martie că a efectuat primul transplant de rinichi de porc modificat genetic pe un pacient viu.
Transplanturile anterioare au fost efectuate pe pacienţi aflaţi în moarte cerebrală. Pacienţi în viaţă au primit, de asemenea, un transplant de inimă de la un porc modificat genetic, dar au murit ulterior.
Camera inferioară a Congresului Arizonei abrogă o lege din 1864 care interzice avortul
Camera Reprezentanţilor din Arizona a abrogat miercuri prin vot o lege din 1864 care interzicea aproape orice avort, considerată aplicabilă în urmă cu două săptămâni de către Curtea Supremă a acestui stat-cheie pe plan electoral.
Mai mulţi republicani moderaţi s-au alăturat democraţilor şi au constituit o majoritate a abolire a acestei legi care interzice orice avort de la momentul conceperii, mai puţin dacă viaţa mamei este în pericol. Nici violul şi nici incestul nu sunt considerate excepţii valabile, potrivit acestei legi abrogate, care a provocat o controversă aprigă în Statele Unite şi care a fost condamnată de către Joe Biden şi criticată mai moderat de către Donald Trump.
Rămasă ”în adormire” de zeci de ani, această lege ”este de-acum aplicabilă”, potrivit unei hotărâri, la 9 aprilie, a Curţii Supreme a Arizonei.
Această hotărâre lua act de casarea jurisprudenţei Curţii Supreme a Statelor Unite, care a anulat în iunie 2022 garabnţia federală a dreptului la avort.
În urma acestei hotărâri care a redat statelor federale întreaga latitudine să legifereze în acest domeniu, aproximativ 20 de state au interzis sau au restrâns dur accesul la avort. Procuroarea generală a Arizonei, democrata Kris Mayes, a avertizat de mult timp că nu va angaja nicio urmărire, lucru care se poate schimba în funcţie de alegeri, deoarece procurorii sunt aleşi în Statele Unite.
Decizia de a ”reimpune o lege dintr-o epocă în care Arizona nu era un stat, în care Războiul Civil făcea ravagii şi în care femeile nu puteau nici măcar să voteze, va rămâne în istorie ca o pată pe statul nostru”, a deplâns ea la 9 aprilie.
Promotorii unei iniţiative populare au anunţat recent că au strâns semnăturile în vederea obţinerii unui referendum în vederea înscrierii avortului în Constituţia Arizonei. În cazul unei confirmări, acest vot ar urma să aibă loc în timpul alegerilor prezidenţiale de la 5 noiembrie, aşa cum va fi cazul, de exemplu, în Florida (sud-vest), alt stat-cheie în acest scrutin.
Preşedintele democrat în exerciţiu Joe Biden face din apărarea drepturilor femeilor o axă majoră a campaniei sale în vederea obţinerii unui al doilea mandat împotriva adversarului său republican Donald Trump. Acesta din urmă se laudă că a reuşit, prin numirile pe care le-a făcut la Curtea Supremă, o răsturnare a jurisprudenţei, în 2022, dar subliniază riscurile electorale ale unei poziţionări prea conservatoare în privinţa avortului.
O a treia persoană, reţinută în cazul de mită din jurul vice-ministrului rus al apărării
Un al treilea bărbat a fost reţinut în ancheta de corupţie şi luare de mită care îl are în centru pe Timur Ivanov, adjunctul ministrului rus al apărării, a anunţat joi serviciul judiciar din Moscova.
Aleksandr Fomin, co-fondatorul unei companii de construcţii numită Olimpsitistroi, este suspectat că i-a dat mită lui Ivanov, care a fost reţinut marţi, şi lui Serghei Borodin, un apropiat al lui Ivanov, care este de asemenea în arest.
Scandalul este cel mai mare din ultimii ani care a lovit Ministerul Apărării şi este considerat o lovitură dură pentru ministrul apărării, Serghei Şoigu, un apropiat al lui Vladimir Putin. Serviciul judiciar rus a declarat că Fomin este suspectat că "a furnizat servicii" lui Ivanov, Borodin şi altor persoane sub formă de bunuri, lucrări şi servicii legate de renovarea proprietăţii. "De asemenea, Fomin şi alte persoane, acţionând ca un grup organizat, au contribuit la primirea de către Ivanov a unei mite deosebit de mari sub forma furnizării ilegale de servicii legate de o proprietate către acesta", se arată într-un comunicat.
Potrivit TASS, care citează surse din agenţiile de aplicare a legii, Fomin ar fi depus mărturie împotriva lui Ivanov.
În faţa turismului excesiv, autorităţile de la Veneţia introduc un bilet de intrare de 5 euro
O inovaţie majoră îi aşteaptă pe turişti joi, când vor ajunge în gara din Veneţia: controlorii de bilete vor fi însărcinaţi să verifice dacă aceştia deţin un bilet de intrare obligatoriu în zilele aglomerate în oraş. Prin această premieră mondială, oraşul speră să limiteze turismul excesiv, obligându-i pe turiştii de o zi să plătească cinci euro pentru a se plimba pe faimoasele sale canale. "Scopul este de a găsi un echilibru între turism şi oraş şi locuitorii săi. Trebuie să reducem impactul turiştilor de o zi în anumite zile. La anumite date, acesta este prea mare şi acest lucru creează stres pentru oraş", a explicat deputatul pentru turism Simone Venturini.
În faţa elegantei staţii Santa Lucia, principalul punct de intrare în oraş, a fost amenajat un ghişeu de bilete pentru a-i ajuta pe turişti fără acest nou permis sub forma unui cod QR, disponibil şi online.
Veneţia devine astfel primul oraş turistic din lume care percepe o taxă de intrare, asemenea unui parc de distracţii, într-un moment în care mişcările anti-turistice se înmulţesc, în special în Spania, determinând autorităţile să ia măsuri pentru a reconcilia bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial.
Rămâne de văzut dacă, în ciuda preţului său modest şi a absenţei unui plafon pentru numărul de vizitatori, Veneţia va reuşi să îşi facă pariul.
Ashish Thakkar, un turist de origine indiană care locuieşte în Florida, este sceptic: "Dacă vin din străinătate, nu mă deranjează să plătesc 5 euro. Nu cred că va fi o mare diferenţă". Pentru adjunctul ministrului Turismului, ideea este "mai ales de a descuraja turismul local al locuitorilor din regiunea Veneto, care pot vizita Veneţia oricând doresc". Primarul Luigi Brugnaro însuşi a recunoscut la începutul lunii aprilie că "este vorba de un experiment", care va fi urmat cu siguranţă de alte oraşe turistice importante din întreaga lume.
Municipalitatea sa, una dintre cele mai vizitate din lume, a interzis deja accesul navelor de croazieră gigantice în centrul său istoric, iar pasagerii vor trebui, de asemenea, să îşi prezinte legitimaţiile.
În plin sezon, 100.000 de turişti dorm în Veneţia, pe lângă zecile de mii de vizitatori zilnici. În comparaţie cu cei aproximativ 50.000 de locuitori ai centrului oraşului, care se micşorează în mod constant.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
