Ge(o)ana, kamikaze!
Mi-a spus ca este un tip complex, filotim, un intelectual iubitor al artelor frumoase, care-si reprezinta tara impecabil. L-am crezut. M-am pacalit. De-acum incolo, in cursul acestui text, n-o sa-i mai spun niciodata altfel decat Geana, asa cum ii spune un om caruia, intr-un fel, ii datorez aproape tot si care mi-a marcat decisiv viata.
Cateva luni dupa ce a fost laudat astfel de cineva important, pentru arta sa diplomatica exceptionala, Geana a pus geana la slanina si a devenit ministru de externe in Cabinetul Adrian Nastase. Pentru mine a fost prima dezamagire. Mica dezamagirea aceasta, dar indesata. A fost practic cel mai de seama diplomat al guvernului unei tari, la un moment dat, la Washington. Si-a facut treaba foarte bine, toata lumea va spune intotdeauna aceasta. A fost tinut acolo, pe banii statului roman, de un cabinet de centru-dreapta, un centru-dreapta difuz si aiurit, dar centru-dreapta. Acest lucru i-a creat o respectabilitate si astfel se lansa in diplomatie.
In Statele Unite ale Americii, cand cade partidul de guvernamant, pleaca din diplomatie o cohorta intreaga de ambasadori. Republicanii au ambasadorii lor, democratii la fel. Totul la vedere, daca privim lucrurile din acest unghi. La noi diplomatia, politica, corpul bisericesc, functionarimea, mediul de afaceri sunt ca niste vase comunicante, prin care particulele de apa umana cicula fara nicio opreliste.
Vladimir Bukovsky a numit acest gen de arivist lipsit de personalitate "om-contactor". Vin liberalii la putere, pac! "" devenim cu totii liberali, patrunsi de ideea fundamentala conform careia individul este cea mai importanta si nepretuita comoara a societatii. Cad liberalii, vin socialistii, clac! "" devenim cu toti, in 24 de ore, adeptii ideilor traditionale de stanga, de la familia Moscovici de intemeietori incoace. Daca ar veni legionarii, zdrang! - ei, contactoarele umane, s-ar imbraca imediat in camasi verde-padurean sau, la caderea acestora si revenirea comunistilor, zbang! - si-ar schimba instantaneu, cu 180 de grade, discursul politic, cum isi schimba ciorapii murdari.
Din pozitia sa de ambasador al Romaniei la Washington, Geana a stat de vorba cu reprezentantii celui mai important partid de opozitie si a acceptat sa fie ministrul de externe al acestui partid. Fund in doua luntri. Un diplomat de meserie nu face un astfel de gest. Sa comparam aceasta conduita cu aceea a lui Alexandru Paleologu. Fara a fi profesionist in ale diplomatiei, conu"â"¢ Alecu, in timpul manifestatiei-maraton din Piata Universitatii, s-a declarat de partea "golanilor", a fost supranumit ambasadorul lor, iar guvernul lui Petre Roman l-a demis. Geana nu s-a declarat de partea nimanui, nu a spus nimic, a vorbit limba criptica a diplomatiei pana si in punga, apoi a distrus punga si a jucat dublu. Fortat de PSD, dupa ce a ajuns demnitar, Geana s-a inscris in acest partid, ca sa ramana ministru de externe. Nu pentru ca ar crede in valorile nobile ale social-democratiei, de care se arata acum strident de impregnat, ci pentru ca a fost ocazia lui de a urca politic in ierarhia partidului in care "prinsese un tren".
Am incercat odata sa-i iau o declaratie, pe treptele Studioului de concerte "Mihail Jora" al Radiodifuziunii. Prima impresie pe care am avut-o a fost ca stau de vorba cu un robot, ca dincolo de sacou-pantaloni-camasa-cravata se afla omul bionic, facut din circuite electrice si carne pusa pe otel. Cand i-am pus o intrebare incomoda, am avut impresia ca-mi ia reportofonul din mana si-mi da cu el in cap, de parca il jignisem de moarte. Dur, rece, sec, calculat.
A urmat, peste cativa ani, o campanie electorala pentru alegerile locale. L-am vazut pe Geana, in afisele electorale care impanzeau orasul, cu cearcane-varteje sub ochi, facute pe calculator, ca sa pacaleasca lumea ca e preocupat de soarta oamenilor simpli. Ca nu doarme noaptea de grija lor. De atunci incepand, il aud perfectionandu-si acelasi discurs tern, sterp, egal, lipsit de culoare, de parca l-a tocit aseara.
In urma cu cativa ani, au inceput sa apara in acest discurs gongorismele acompaniate de expresii cliseizate, populiste, in care se iteste delirant, la infinit, adjectivul "portocaliu", rostit in diferite glosari: "un an de minciuna portocalie", "guvernarea portocalie", "alianta portocalie", "razboi total aliantei portocalii", "parlamentarii portocalii", ("¦ scria presa ca) "de ziua pacalelilor, Ge(o)ana si tinerii PSD au impartit fluturasi portocalii", pe un blog a aparut "un pesedist cu nervii portocalii", care crede ca are creierul portocaliu, "un an de minciuna portocalie", presa a intrat in joc si glosa despre un "asalt PSD in Capitala portocalie", apoi afirma: "cocorii rosii ciupesc din portocalii", "presedintele PSD a anuntat sambata ca partidul a lansat un site, www.minciuni-portocalii.ro"... Eu cred sincer ca noaptea Geana viseaza portocaliu.
Sunt convins ca, dupa textul acesta, unii vor spune: "Acum, exact acum s-a gasit el sa scrie «asta». E pus de «astia» sa scrie!". Nu m-a pus, domnule, doamna, domnisoara, nimeni nu m-a pus sa scriu nimic. Si pe urma, cine sa ma fi pus? Liberalii PNL? Cei din PLD? Au pesedistii care s-au saturat de el, si il asteapta la cotitura sa-si rupa gatul? Si, daca da, care dintre ei? Cei din Moldova sau Grupul de la Cluj? Pur si simplu m-am saturat de atatea portocale. M-am decis sa nu mai mananc o vreme portocale. Sucul de portocale ma enerveaza si el.
Si ma mai enerveaza ceva. Exista trei oameni pe care tot mai multi prieteni nemicrobisti incep sa-i confunde. Nimeni nu mai stie sigur daca liderul PSD nu cumva se numeste Ghioane, Ghionea este fotbalist la Dinamo Kiev sau Geana joaca la Steaua. In cazul acesta, dupa Oprita si Bostina, s-ar putea ca in curand Geana sa se transfere de la Steaua la Dinamo, conducator de joc. Mi-l si imaginez pe Bogdan Lobont strigandu-i: "Geana, kamikaze!".
