Vrancea literară, să-i spunem așa, pe scurt, inițiativă a profesorului, scriitorului și managerului celor trei instituții literar-culturale odobeștene, Culiță Ioan Ușurelu, este un concurs de creație literară pentru toate secțiunile literaturii, deschis tuturor participanților, de toate vârstele și profesiile ocupaționale, din țară și străinătate (care au talentul și curajul de a-și prezenta volumele publicate exigenței critice a unui juriu de specialitate), ajuns, iată, la a șaptea ediție. 

La ora când scriu aceste rânduri, participanți la activitățile finale ale ediției, dar și „voci din public” (spectatori), întorși la preocupările lor cotidiene, au început să-și depene impresiile despre Festival în revistele literare pe care le conduc, la care colaborează, sau pe rețelele de socializare, exprimându-și bucuria  că au avut ocazia să asiste la o manifestare literară în care au remarcat organizarea ireproșabilă a tuturor activităților circumscrise evenimentului. Pentru că ediția aceasta, a VII - a (pe care eu, cronicar al celor șase anterioare, o consider a fi fost una de COLECȚIE) nu s-a rezumat doar la decernarea premiilor, ci a fost una mult mai complexă, de consemnat. 

Mai întâi a fost primirea ceremonioasă a fiecărui scriitor sosit de pe alte meleaguri. Nu a fost doar o simplă strângere de mână (ori sărutări de mâini), ci și un mic „pelerinaj” prin interiorul bijuteriei arhitecturale numită Teatrul „Mr. Gh. Pastia”, mulți dintre oaspeții de Onoare primind informații despre ofițerul-mecena fondator al construcției, ei deschizându-și aparatele de fotografiat și telefoanele mobile pentru a pleca acasă cu imagini din sală, din lojă ori de pe bolta de unde ne vegheau îngerii Thaliei, ai umilului privitor asistând la Spectacolul Lumii.  

A urmat (la ora 10) o întâlnire a câtorva dintre oaspeți cu elevi și profesori de la Colegiul Național Al. I. Cuza. 

La ora 12, în foaierul Teatrului, a avut loc vernisarea expoziției de pictură a Rodicăi Soreanu (artist plastic și poet), despre care a vorbit criticul literar și de artă, prof. dr. Lucian Strochi, din Piatra Neamț. 

După ocuparea locurilor în sala mare de spectacole de către invitați și participanți, directorul teatrului focșănean, actorul Sorin Francu, a adresat un cuvânt de bun venit tuturor, subliniind rolul culturii, în general, și al literaturii, în special, în formarea și dezvoltarea vieții intelectuale a oamenilor, apoi a predat microfonul amfitrionului întregii manifestări, prof. Culiță Ioan Ușurelu, care ne-a mai rezervat o surpriză plăcută: invitarea pe scenă a trei elevi din Odobești, cu voci catifelate, pregătiți de compozitorul Stelian Ene, aceștia smulgând ropote de aplauze din partea asistenței prin interpretarea a trei cântece celebre, din patrimoniul muzical național și internațional.

Cel mai așteptat moment a fost, desigur, decernarea premiilor, dar și acesta a fost precedat de o altă activitate literară: lansarea volumului Opera Omnia, al regretatului poet focșănean Viorel Munteanu, precum și a monumentalei cărți Vrancea literară – Antologia Scriitorilor Vrânceni (900 de pagini, format academic, în care sunt antologați 200 de autori de cărți publicate), operă a scriitorului Culiță Ioan Ușurelu. 

Despre cele două lucrări au vorbit prof. drd. Petrache Plopeanu și sussemnatul, iar scriitorii Petre Isachi, din Bacău, Florentin Popescu (București), Lucian Strochi (P. Neamț), Viorel Dinescu (Galați) și dramaturgul băcăuan Viorel Savin (ale cărui piese se joacă pe scenele teatrelor din România), au ținut să iasă în mod special la microfon pentru a scoate în evidență munca de sisif a autorului Antologiei, dar mai ales valoarea ei adăugată la patrimoniul literaturii române. 

În timpul festivității de premiere au apărut pe scenă scriitori care, prin cărțile publicate în anul anterior, au atras atenția juriului și au trezit interesul iubitorilor de lectură prin talent literar, tematica abordată și acuratețe stilistică. Deși în caseta alăturată sunt menționați toți câștigătorii, aș vrea să evidențiez, totuși, greutatea deciziei luată în cazul acordării premiului „Cartea anului 2018 – Petre Isachi (pentru patru volume de critică literară) și Premiul Special al Juriului (pentru medicul Pompiliu Crețu  - poezie). Însă câștigători suntem toți: autori, cititori, literatura și cultura română.   

Pe parcursul decernării premiilor, spectatorii au avut ocazia să urmărească și alte „reprize muzicale”, unde au evoluat talentatul poet focșănean Ion Apostu și fiul acestuia, Teodor Apostu, care au încheiat spectacolul de la Teatru interpretând din lirica eminesciană „Sara pe deal”. 

Dar ciclul de evenimente culturale circumscrise Vrancei literare nu s-a încheiat, totuși, aici, pentru că a doua zi, sâmbătă, 19 octombrie, scriitori de pe alte meleaguri au făcut un pelerinaj în Munții Vrancei, până în Comuna Negrilești, pentru a vizita Casa Memorială „Dumitru Pricop”, în fața căreia tronează bustul acestui poet (mai mulți „pelerini” i-au fost prieteni), precum și la școala gimnazială din localitate ce poartă, de asemenea, numele celui…redenumit „Prințul poeziei vrâncene”, unde s-au întreținut cu elevi, învățători și profesori și s-au bucurat de programul cultural artistic pregătit de ei.  

Revenind la casa ei, Oana Savin avea să scrie că a petrecut două zile minunate în Vrancea, unde a întâlnit „oameni talentați, generoși, frumoși și primitori, care știu să facă DIFERENȚA”. 

La rândul ei, Maria Călinescu a scris că a fost „o zi memorabilă, o zi cu emoții la cote maxime, o zi pentru oameni deosebiți (…), că Vrancea literară, desfășurata sub egida Revistei Salonul Literar, a fost un eveniment de înaltă clasă”. 

Dialogând cu aproape fiecare scriitor venit la teatrul focșănean, am reținut și ceea ce mi-a spus Theia Prisadă, originară din Odobești, câștigătoare, anul trecut, a Premiului de Excelență pentru volumul „Picătura de însemnătate”: ”Acest festival a fost o bucurie pentru sufletul meu. Am venit astă-noapte tocmai din Irlanda (lucrează la o bancă – n.a.) pentru a-i vedea pe cei dragi de acasă, m-am odihnit doar câteva ore și am ținut să fiu prezentă aici pentru că știam că o să întâlnesc prieteni adevărați”. 

I-a întâlnit; cronicarul acestor rânduri a văzut-o îmbrățișându-i!

Da, acest festival de creație literară s-a desfășurat, conform tradiției, sub semnul Prieteniei și al Bucuriei. El trebuia să poarte un nume și se numește Vrancea literară. Dar nu poți vorbi de acest Festival fără să-i asociezi numele cu cel al lui Culiță Ioan Ușurelu. Cum a scris Marin Sorescu: ”Trebuia să poarte un nume”. Și cred că îl va purta…cândva. Pentru că, așa cum scrie și amfitrionul în cuvântul de mulțumire adresat celor care l-au felicitat, „Mulți Premiați și Invitați de Onoare mi-au scris că acest Festival, prin Amploare, prin Intensitate a fost, parcă, ALTVCEVA (…) Am răspuns fiecăruia și acum o fac public: am dorit ca acesta să fie un Festival al Prieteniei, al Bucuriei de a vedea cu ochii Gazdei acea Lucire interioară care exprimă o Stare aparte, de Grație, când primești Oaspeți”. 

Mă alătur tuturor acelora cu Carte multă, care merg la activități similare organizate de-a lungul și de-a latul țării, întru promovarea valorilor Literaturii Române, și care știu (și simt) ce înseamnă Organizare fără fisuri, Prietenie, stare de Bucurie, de Grație, Ospitalitate din partea Gazdelor. 

Citiți și:FUNDAȚIA ”MIORIȚA”, LIGA SCRIITORILOR DIN VRANCEA(1998), REVISTA ȘI EDITURA ”SALONUL LITERAR” ÎN PARTENERIAT CU TEATRUL ”MAIOR GH. PASTIA” DIN FOCȘANI, prezintă:CÂȘTIGĂTORII FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE ”VRANCEA LITERARĂ” PE ANUL 2018.