Jurnalism cetatenesc

Obiceiuri de An Nou in lume

Ziarul de Vrancea
31 dec 2008 630 vizualizări
Popoarele lumii au fiecare propriile obiceiuri de Anul Nou

Mai mult de un mileniu, crestinii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. In Italia, s-a serbat pina in secolul al XIII-lea, in Rusia, pina sub domnia tarului Petru cel Mare, iar la noi "" pina la sfarsitul secolului al XIX-lea. Nu intimplator, in unele zone, Anul Nou este numit Craciunul Mic!


în Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si prezicerilor.

Spaniolii maninca boabe de struguri in noaptea de Anul Nou, la ora 12, simbol al dorintelor pentru fiecare din cele 12 luni ale anului urmator. De asemenea, noaptea de Anul Nou este ocazia, pentru mirese, sa-si strecoare verigheta in cupa de sampanie si sa ciocneasca.

Obiceiul boabelor de struguri exista si in Portugalia, cu diferenta ca aici sint preferate smochinele. Astfel, in noaptea dintre ani, trebuie inghitite 12 smochine care simbolizeaza 12 dorinte pentru anul ce vine.

Napolitanii isi arunca pe fereastra lucruri vechi, care reprezinta anul ce se termina. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung in strada. Traditia, insa, tinde sa dispara, deoarece prezinta reale riscuri pentru trecatori.

în Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile linga semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfintul cel bun. O mincare traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.

în Scotia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar in unele sate sint aprinse suluri de smoala, ce sint apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.

La Liège, in Belgia, pe 1 ianuarie, exista obiceiul de a minca "choucroute" (un fel de varza murata cu cirnati) in familie, avind sub farfurie, in mina sau in buzunar, o moneda, pentru a avea bani tot anul.

"Oudejaarsdag" sau ziua anului trecut (31 decembrie) este sarbatorita, in Olanda, printr-un exces de focuri de artificii care incep in zori si tin pina tirziu in noapte.


în tari din America Latina, precum Ecuator sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de cirpa sau din hirtie creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat. Papusile sint expuse apoi in fata caselor pana pe 31 decembrie, la miezul noptii, cind sint arse in strada. Exista, de asemenea, credinta conform careia daca porti o anumita culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in anumite domenii; astfel, se spune ca galbenul este semn de bani, iar rosul poate aduce noroc in dragoste. De asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mina, la ora 12 noaptea fix.


Rusii, la fel ca si romanii, obisnuiesc sa bea sampanie la miezul noptii si, dupa ora 12, sa deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa.


în calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. în Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu citeva saptamini inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de griu la incoltit, in vase speciale. Pina la sosirea anului nou, griul creste si aminteste de primavara si de viata noua care incepe.


Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. în Bengalul de Vest, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz, violet sau alb. Femeile poarta haine galbene, culoarea primaverii. în sudul Indiei, mamele pun mincare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii. în dimineata anului nou, copiii trebuie sa tina ochii inchisi, pina cind sint condusi de mina la cutia cu daruri. în India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou. în provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la sfirsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu cu festivalul Diwali, cind pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse.


în aprilie, cind soarele se misca din Casa Pestilor in Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade de obicei pe 13 sau 14 aprilie.


în Vietnam, Anul Nou este numit "Tet Nguyen Dan" sau mai simplu "Tet". El incepe la 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an. Vietnamezii cred ca un zeu sta in fiecare casa, iar in ziua de Anul Nou, se duce la cer. Acolo, el spune cit de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in anul care a trecut. Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in riu.


Anul Noul chinezesc este celebrat cindva intre 17 ianuarie si 19 februarie, cind este Luna Noua, Yuan Tan. El este sarbatorit de chinezii din intreaga lume prin procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind artificii pentru a le indeparta. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile cu hirtie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in casa.


Pentru japonezi, Anul Nou - "Oshogatsu" este una dintre cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. în decembrie sint organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasa in urma problemele si grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un nou inceput. Neintelegerile si animozitatile sint uitate.

Pe 31 decembrie, la miezul noptii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a imparti saké (bautura traditionala, n.r.) si pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunta trecerea in noul an (aceasta cifra reprezinta numarul pacatelor acumulate intr-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizeaza alungarea pacatelor unul cite unul si purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc "otoshidamas" - mici cadouri cu bani inauntru.


Ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic in noaptea de 31 decembrie - 1 ianuarie este numit la romani îngropatul Anului, denumirea de Revelion apartinind timpurilor moderne.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.