Credincioși la coadă pentru agheasma de Bobotează 2024 la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (Capela Militară) din Focșani
Agheasma Mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Ea se oficiază atât în ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii botează casele, cât şi în ziua Bobotezei, când se sfinţeşte apa pe care credincioşii o iau în casele lor pentru tot anul.
ermenul de „agheasmă“ vine din limba greacă şi înseamnă atât lucrarea de sfinţire a apei, adică slujba în sine, cât şi obiectul sfinţirii, adică apa.
Agheasma mare se sfinţeşte doar de două ori pe an: în Ajunul Bobotezei şi de Bobotează, pe 6 ianuarie. „Agheasma mare are dublă sfinţire, iar puterea ei este deosebită, întrucât acum se invocă Duhul Sfânt de două ori întreit“, spune ÎPS Teodosie, arhiemiscopul Tomisului.
Spre deosebire de agheasma obişnuită, cea mare se săvârşeşte printr-o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt. Adică el este chemat de două ori în chip întreit „Vino şi sfinţeşte apa aceasta cu Duhul Tău cel Sfânt“.
La agheasma obişnuită, Duhul Sfânt se cheamă doar o dată în mod întreit. „Prin cele două serii de câte trei semnificăm cele două firi ale Mântuitorului: cea divină şi cea umană, dar şi cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, care se arată la Iordan, la botezul lui Iisus“, explică părintele Eugen Tănăsescu.
Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.
„Este o simbolizare a botezului lui Iisus Hristos, cel care vine să se Răstignească pe Cruce pentru păcatele lumii. În apa Iordanului, Dumnezeu şi Omul Iisus stă sub mâna Sfântului Ioan Botezătorul, cel ce boteza poporul spre pocăinţă. Totodată avem «Dumnezeiasca arătare», adică arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului“, spune părintele Eugen Tănăsescu.
Conform Sfintelor Evanghelii, Tatăl din cer mărturiseşte că Fiul Său este în apa Iordanului, iar Duhul Sfânt se pogoară peste Mântuitor în chip de porumbel.
Sfânta Treime şi cele două firi ale Domnului sunt reprezentate şi în timpul slujbelor arhiereşti, când episcopul are într-o mână două lumânări, iar în alta trei lumânări.
De ce în apa de Bobotează se cufundă în apă o cruce şi busuioc?
Explicaţia ar fi aceea că Iisus Hristos începe la apa Iordanului misiunea Sa de răstignire pe cruce a păcatelor lumii, iar busuiocul, care este o plată aromată, mirositoare, reprezintă participarea naturii întregi, a cosmosului, la minumea Bobotezei.
Text informații:adevarul.ro
Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.
Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Text informații:digi24.ro
Citiți și:Astăzi este Boboteaza - Ziua când Biserica sfinţeşte creaţia lui Dumnezeu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
