Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Vizita secreta a șefului CIA în zonă. Se schimba polii strategici în Europa de Est - Orientul Mijlociu? Locul Romaniei devine mai important - Analiză

Ziarul de Vrancea
17 iun 2023 728 vizualizări

Pentru prima dată după 11 ani, la 30 mai, directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), William Burns, s-a aflat într-o vizită la Atena, capitala Greciei, efectuând apoi și o vizită secretă la Alexandroupolis (Dedeağaç, în lb.turcă-n.trad.). O vizită cu o însemnătate aparte: pare că se schimbă polii strategici în zonă?

Pentru prima dată după 11 ani, la 30 mai, directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), William Burns, s-a aflat în vizită la Atena, capitala Greciei, efectuând apoi și o vizită secretă la Alexandroupolis. Alexandroupolis, care este situat la o distanță de 50 km de Turcia, a devenit în ultima perioadă una dintre cele mai importante porturi logistice ale SUA. Conform presei grecești, Burns, după ce a participat la Atena la o serie de întâlniri cu oficiali din cadrul serviciilor secrete și ambasadori, a plecat la Evros, în apropierea Alexandroupolisului. Site-ul grecesc de știri „Evros-news” menționează că Burns a plecat singur de la Atena, fiind însoțit doar de câțiva agenți. În știre se mai spune: „Despre această vizită nu au fost informați nici oficialii locali ai Serviciului Secret din Grecia (EYP) și nici poliția greacă., relatează Milliyet citat de Rador.

Nu este cunoscut scopul vizitei

De asemenea, Burns, care a vizitat portul Alexandroupolis, ar fi vizitat și orașele Feres și Peplos, situate în apropierea râului Marița. Și pentru că nici Serviciul Secret Național al Geciei și nici poliția nu au fost informate, așa cum se susține, nu se știe nici cu cine s-a întâlnit și nici care a fost scopul vizitei. Însă la o zi după vizita lui Burns, ambasadorul SUA la Atena, George J.Tsunis, a vizitat portul Alexandroupolis împreună cu ambasadorii din Ucraina, Bulgaria, România și Republica Moldova. În declarația sa, Tsunis a afirmat că Grecia joacă un rol-cheie în ecuația energetică din Balcani și Mediterana de Est și a subliniat importanța Unității plutitoare de stocare și regazeificare (FSRU) de la Alexandroupolis. De asemenea, Tsunis a menționat că Alexandroupolis este un centru care oferă securitate și stabilitate nu numai pentru Grecia, dar și pentru celelalte țări din regiune și a adăugat: „Toată lumea acceptă că Alexandroupolis este important nu numai pentru că este un centru energetic și comercial, ci și pentru că este un centru logistic al NATO.”

 

New York Times: SUA au devenit un depozit de armament

SUA, care odată cu izbucnirea crizei din Mediterana de Est, în 2020, s-au situat lângă Grecia, au transformat în noi baze militare mai întâi Souda, în sud, și apoi Alexandroupolis în Egeea de Nord. Până acum câțiva ani, portul Alexandroupolis nu era folosit, dar a devenit un punct spre care se întorc toate privirile pentru că aici acostează navele care transportă tancuri si vehicule blindate din SUA. Iar cantitatea de echipamente militare descărcate de pe nave a crescut de 14 ori în 2021 în comparație cu anul anterior, ajungând la 3.100 de „bucăți”. Pentagonul folosește termenul „bucăți” pentru orice fel de echipement, de la tancuri și până la muniție. Iar în 2022, s-a atins deja la această cifră.

În luna august a anului trecut, cotidianul american New York Times publica un articol cu titlul „Alexandroupolis a devenit 'depozitul de armament' al SUA”. New York Times subliniază că agitația în portul pustiu cu câțiva ani în urmă s-a intensificat în urma atacării Ucrainei de către Rusia și continuă: „Acest lucru ne arată cum reconfigurează războiul din Ucraina relațiile economice și diplomatice din Europa.” Conform articolului din New York Times, care consideră Alexandroupolis un „neașteptat punct jeopolitic”, atunci când navele care transportă tancuri și camioane acostează în port, în regiune apare o criză de ouă și țigări.

Atât Rusia, cât și Turcia au reacționat față de concentrarea de echiplament militar de către Statele Unite la Alexandroupolis, mai scrie New York Times, și că Ankara consideră ca fiind o „potențială amenințare” apropierea dintre Atena și Washington: „Teama de Turcia și solidaritatea cu Ucraina a apropiat Atena de Washington, care a acordat SUA permisiune militară extinsă pentru a ajunge în diverse locuri”.

Departamentul Apărării al SUA, Pentagonul, a început constucțiile în port pentru a putea transporta și mai multă încărcătură.

Evoluțiile geopolitice au determinat pasul înapoi

Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Alexandroupolis, situat în nordul Greciei și în apropierea graniței cu Turcia și Bulgaria, a devenit o rută alternativă pentru livrările în Europa de Est, prin România și Bulgaria.

Anul trecut s-a anunțat că portul care are o importanță strategică va fi privatizat, însă puterea de la Atena a renunțat la această decizie. Prim-ministrul Kiryakos Mitsotakis a precizat că portul Alexandroupolis este valoros și nu se poate renunța la el și că trebuie să rămână în proprietatea statului. La începutul lunii august 2022, a acostat în port nava USNS MENDONCA, aparținând SUA, o navă cu o lungime de 290 m, fiind cea mai mare navă care acostase până atunci la Alexandroupolis. Diferența dintre USNS MENDONCA și celelalte nave care acostaseră anterior era că această navă nu avea nicio încărcătură. Nava logistică de 35 de mii de tone din flota americană a fost încărcată cu echipamente și vehicule din Balcani și Europa de Est care urmau să fie transportate înapoi în SUA.

Și Menendez a vizitat Alexandroupolis

După o perioadă de timp de la plecarea navei americane USNS MENDONCA, un oaspete surpriză s-a aflat în Alexandroupolis, situat în Tracia de Vest. Cunoscut pentru opoziția sa față de Turcia, care-și pune semnătură pe orice inițiativă și proiect, președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA, Bob Menedez, a vizitat portul Alexandroupolis. Conducerea portului a postat fotografii din timpul vizitei „neoficiale”, iar presa greacă a scris că Bob Menendez a vizitat și insula Spetses din Marea Egee. În zilele în care avea loc vizita, presa greacă titra „Alexandroupolis a întins nervii Turciei” și scria că la Giannouli, situat la o distanță de 20 km de granița turco-greacă, vor fi instalați militari NATO. Presa locală considera că Giannouli este „cea mai mai apropiată bază militară NATO de Turcia” și adăuga că la Alexandroupolis se află câte un consultant militar din fiecare țară membră NATO, în afara Turciei.

„Souda Nordului”

Iar șeful Statului Major al Greciei, Konstantinos Floros, a botezat Giannouli „Souda Nordului”. Baza militară Souda de pe insula Creta, situată în punctul cel mai sudic al Greciei, s-a transformat în bază militară al SUA în urma tensiunilor din Mediterana de Est, care s-au amplificat în anul 2020. Washington a trimis la Souda portavioane, iar secretarul apărării al SUA din acea perioadă, Mike Pompeo, a vizitat baza militară împreună cu prim-ministrul Greciei, Kiryakos Mitsotakis.

Înalt oficial rus: Moscova ar trebui să efectueze atacuri nucleare asupra orașelor europene

n motivația acestuia: „Există șanse mici de un răspuns din partea Statelor Unite pentru a-și apăra aliații”

Serghei Karaganov nu este un rus oarecare. Președinte al Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, este unul dintre consilierii care au cea mai mare influență asupra lui Vladimir Putin. De fapt, se crede că viziunea sa despre deriva Ucrainei și apropierea acesteia de NATO au contribuit la modelarea discursului Kremlinului care a dus la război, scrie La Razon, citată de Rador. Ultimele sale declarații sunt deosebit de tulburătoare pentru că trezesc teama de un conflict nuclear. Karaganov a spus săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să-și intensifice retorica nucleară pentru a încerca să forțeze țările occidentale să „dea înapoi” cu privire la Ucraina. Dacă acest lucru eșuează, în opinia sa, Moscova ar trebui să efectueze atacuri nucleare asupra orașelor europene.

„Aceasta este o alegere teribilă din punct de vedere moral: folosim armele lui Dumnezeu, condamnându-ne la pierderi spirituale grave. Dar dacă nu se va face acest lucru, nu numai Rusia poate pieri, ci, cel mai probabil, întreaga civilizație umană se va sfârși”, a scris Karaganov într-un articol intitulat „O decizie dificilă, dar necesară”, publicat de Global Affairs, un site web legat de Kremlin. Previziunea lui Karaganov – unul dintre cei mai prestigioși internaționaliști din fosta Uniune Sovietică – este că în fața unui atac rusesc asupra orașelor europene există șanse mici de un răspuns din partea Statelor Unite pentru a-și apăra aliații. „Numai dacă ar fi un nebun la Casa Albă s-ar întâmpla așa. Vor decide Statele Unite să atace pentru a-i apăra pe europeni, provocând un răspuns și sacrificând, să zicem, Bostonul?”, s-a întrebat el.

Cuvintele lui Karaganov rezonează atunci când la Minsk, președintele belarus Aleksandr Lukașenko dezvăluie într-un interviu că țara sa a primit „rachete și bombe din Rusia de trei ori mai puternice decât cele lansate la Hiroshima și Nagasaki”. Ogivele ar putea fi adăpostite la baza aeriană Lida, la 30 de kilometri de granița cu Lituania, potrivit grupului de experți de la Federația Oamenilor de Știință Americani, citat de „The Times”.

Este prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice când Rusia desfășoară arme nucleare în afara țării. Lukașenko a spus că nu va ezita să le folosească, dacă va fi necesar, dar va face acest lucru numai după ce se va consulta cu Kremlinul, unde s-a spus deja că toate astfel de focoase vor rămâne sub controlul acestuia. Nu este clar exact ce fel de arme nucleare a primit Belarusul, dar, în martie, Putin a vorbit despre sistemele de rachete balistice Iskander care pot livra focoase convenționale și nucleare și au o rază de acțiune de 500 de kilometri.

În trecut, Karaganov a fost foarte critic la adresa Occidentului: „Poporul rus nu a văzut dezintegrarea URSS ca pe o înfrângere, dar Occidentul tratează Rusia ca și cum ar fi fost învinsă”. În ceea ce privește Ucraina, poziția sa a fost fără echivoc: „Ucraina a fost plină de arme și trupele sale au fost antrenate de NATO, armata sa a devenit din ce în ce mai puternică. Am văzut o creștere rapidă a sentimentului neonazist în această țară. Ucraina se schimba ca Germania în 1936-1937. Războiul era inevitabil. Am luat o decizie foarte dificilă: să lovim mai întâi, înainte ca amenințarea să devină și mai mortală”.

În panoplia sa de justificări, Karaganov susține că războiul din Ucraina „este nu numai și nu atât despre prăbușirea lumii vechi, ci și despre crearea unei lumi noi, mai liberă, mai dreaptă, mai plurală și policromă politic și cultural”. În opinia sa, „acest război are mai multe obiective: să împiedice Occidentul să creeze un cap de pod militar ofensiv la granițele Rusiei, care se creează rapid, și să pregătească Rusia pentru o existență pe termen lung într-o lume a conflictelor și a schimbărilor rapide”, care necesită un alt model de societate și economie: un model de mobilizare.

Ucraina anunță că a distrus un depozit de muniție din Hersonul ocupat de ruși - VIDEO

Forțele ucrainene au distrus un depozit de muniții “semnificativ” în apropierea orașului portuar Henicesk, ocupat de Rusia în regiunea Herson, din sud, a declarat duminică Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al administrației militare din Odesa, relatează Reuters. “Forțele noastre armate au dat în această dimineață o lovitură bună - și una foarte puternică - în satul Rîkove, districtul Henicesk, în teritoriul ocupat temporar al regiunii Herson”, a declarat Bratciuk într-un mesaj video matinal. “Acolo era un depozit de muniție foarte important. Acesta a fost distrus”, susține oficialul. Reuters menționează că nu a putut verifica independent informația. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei cu privire la presupusul atac. Site-urile și platformele sociale ucrainene au postat videoclipuri care arată o coloană groasă de fum care se ridică departe la orizont, însoțită de sunete de explozii. Rîkove se află la aproximativ 20 km de Henicesk, un oraș portuar de la Marea Azov, în sudul Ucrainei, care a fost ocupat de forțele Kremlinului încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022.

Brazilia: 11 morți și 20 de dispăruți, după ce un ciclon a lovit sudul țării

Cel puțin 11 persoane și-au pierdut viața în statul brazilian Rio Grande do Sul, în sudul țării, după ce un ciclon extratropical a lovit regiunea, potrivit autorităților statului, transmite The Guardian. Furtuna de vineri a provocat ploi torențiale, iar în cartierele inundate se efectuau căutări cu elicopterul pentru a găsi alte 20 de persoane date dispărute, a precizat guvernul din Rio Grande do Sul. Unul dintre cele mai afectate pe urma ciclonului a fost orașul Caraa, cu o populație de peste 8.000 de persoane. “Situația din Caraa ne îngrijorează profund. Este esențial să putem, în mod organizat, să cartografiem rapid principalele zone afectate și să identificăm persoanele care au nevoie de sprijin”, a declarat guvernatorul din Rio Grande do Sul, Eduardo Leite, care a vizitat zona. Mulți locuitori din zonele cele mai afectate s-au adăpostit în facilități sportive în aer liber din orașele lor. Autoritățile au emis o avertizare privind riscul de alunecări de teren în mai multe zone. Leite a declarat că autoritățile au efectuat 2.400 de salvări în ultimele două zile. “Principalul nostru obiectiv în acest prim moment este să protejăm și să salvăm vieți omenești. Salvăm persoanele care sunt blocate, localizăm persoanele dispărute și oferim tot sprijinul familiilor”, a spus el.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.