MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cheltuielile pentru apărare la nivel global au ajuns la un nivel record
Există un risc ridicat al unei conflagraţii neintenţionate, deoarece guvernele se grăbesc să se înarmeze, spune un expert
Pentru prima dată, cheltuielile militare guvernamentale au crescut în toate cele cinci regiuni geografice principale, a constatat think tank-ul SIPRI, cu sediul la Stockholm. Cheltuielile militare globale au atins un nivel record de 2.440 miliarde de dolari, după cea mai mare creştere anuală a bugetelor guvernamentale pentru armament din ultimii zece ani, potrivit raportului pe această temă al organizaţiei.
Creşterea de 6,8% între 2022 şi 2023 a fost cea mai abruptă din 2009 încoace, împingând cheltuielile la cel mai ridicat nivel înregistrat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) în istoria de 60 de ani de când ţine astfel de evidenţe.
Pentru prima dată, analiştii think tank-ului au înregistrat o creştere a cheltuielilor militare în toate cele cinci regiuni geografice principale: Africa, Europa, Orientul Mijlociu, Asia şi Oceania şi America.
Nan Tian, cercetător senior în cadrul programului SIPRI privind cheltuielile militare şi producţia de armament, a avertizat asupra riscului crescut al unei conflagraţii neintenţionate, deoarece guvernele se grăbesc să se înarmeze. "Creşterea fără precedent a cheltuielilor militare este un răspuns direct la deteriorarea globală a păcii şi securităţii. Statele acordă prioritate puterii militare, dar riscă o spirală acţiune-reacţie în peisajul geopolitic şi de securitate din ce în ce mai volatil", a declarat Tian.
Cât au cheltuit SUA şi China
Cei mai mari doi cheltuieli pentru apărare sunt în Statele Unite (37%) şi China (12%). Aceste bugete au reprezentat aproximativ jumătate din cheltuielile militare globale. Cele două ţări şi-au mărit cheltuielile cu 2,3% şi, respectiv, 6%.
Guvernul SUA a cheltuit cu 9,4% mai mult pentru "cercetare, dezvoltare, testare şi evaluare" decât în 2022, Washingtonul încercând să rămână în fruntea evoluţiilor tehnologice. Din 2014, când Rusia a invadat pentru prima dată Crimeea şi regiunea Donbas din estul Ucrainei, SUA şi-au schimbat accentul de la operaţiunile de contrainsurgenţă şi războiul asimetric la "dezvoltarea de noi sisteme de arme care ar putea fi folosite într-un potenţial conflict cu adversari cu capacităţi militare avansate", potrivit raportului SIPRI.
Deşi este eclipsată de SUA în ceea ce priveşte cheltuielile militare, China, în calitate sa de a doua ţară cu cel mai mare buget de apărare din lume, a alocat o sumă estimată la 296 de miliarde de dolari în 2023, o creştere de 6% faţă de 2022. În ultimii 29 de ani, Beijingul a crescut în mod constant cheltuielile pentru apărare, deşi cele mai mari perioade de creştere au fost în anii 1990 şi între 2003 şi 2014. Cifra de creştere de o singură cifră din ultimul an a reflectat, pe de altă parte, performanţa economică mai slabă a Chinei din ultima perioadă.
Rusia, India, Arabia Saudită şi Marea Britanie urmează în clasamentul SIPRI. Londra are cele mai mari cheltuieli militare din Europa Centrală şi de Vest, după o creştere de 7,9% de la an la an.
Cheltuielile militare ale Kremlinului în 2023, după un an de război total cu Ucraina, au fost cu 24% mai mari decât în 2022 şi cu 57% mai mari decât în 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Cu cheltuieli de 5,9% din PIB, echivalentul a 16% din cheltuielile totale ale guvernului rus, anul 2023 a marcat cele mai ridicate niveluri înregistrate de la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Cât a cheltuit Ucraina
Ucraina are al optulea cel mai mare buget de cheltuieli militare din lume în 2023, cu o creştere anuală de 51%, ajungând la 64,8 miliarde de dolari, echivalentul, totuşi, a doar 59% din cheltuielile militare ale Rusiei în acel an. Cheltuielile militare ale Kievului au crescut cu 1.270% între 2014 şi 2023. Ajutorul militar primit de la peste 30 de ţări este inclus în cifrele SIPRI.
Pe fondul tensiunilor tot mai mari cu China şi Pakistanul, cheltuielile indiene au crescut cu 4,2% faţă de 2022 şi cu 44% faţă de 2014, reflectând o creştere a costurilor de personal şi operaţionale. Analiştii SIPRI au remarcat că 75% din cheltuielile de capital ale Indiei au fost pentru echipamente produse pe plan intern, cel mai mare raport înregistrat vreodată, pe măsură ce India a progresat spre obiectivul său de a deveni autonomă în ceea ce priveşte dezvoltarea şi producţia de armament.
Creşterea de 4,3% a cheltuielilor Arabiei Saudite, până la o valoare estimată de 75,8 miliarde de dolari, sau 7,1% din PIB, ar fi fost alimentată de cererea crescută de petrol nerusesc şi de creşterea preţurilor petrolului după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile în Orientul Mijlociu au crescut cu 9%, ajungând la o valoare estimată de 200 de miliarde de dolari, ceea ce face ca această regiune să fie cea mai mare regiune cu cele mai mari cheltuieli militare ca proporţie din PIB din lume, cu 4,2%, urmată de Europa (2,8%), Africa (1,9%), Asia şi Oceania (1,7%) şi America (1,2%).
Cheltuielile militare ale Israelului, al doilea stat din regiune după Arabia Saudită, dar înaintea Turciei, au crescut cu 24%, ajungând la 27,5 miliarde de dolari, în principal din cauza ofensivei sale din Gaza.
Iranul a fost al patrulea stat din Orientul Mijlociu, din această perspectivă. Cheltuielile sale au crescut marginal (Â0,6%), ajungând la 10,3 miliarde de dolari.
Cea mai mare creştere procentuală a cheltuielilor militare de către orice ţară în 2023 a fost înregistrată de guvernul Republicii Democratice Congo (Â105%), care se află într-un conflict prelungit cu grupări armate nestatale, în special în estul ţării. Sudanul de Sud a înregistrat a doua cea mai mare creştere procentuală (Â78%), pe fondul violenţelor interne.
De ce au crescut cheltuielile în America Latină
Utilizarea armatei pentru a combate bandele organizate ar fi un factor de creştere a cheltuielilor în America Centrală şi în Caraibe, unde cheltuielile au fost cu 54% mai mari în 2023 decât în 2014.
Cheltuielile Republicii Dominicane au crescut cu 14% ca răspuns la agravarea violenţelor comise de bandele de infractori în ţara vecină Haiti. Cheltuielile au atins 11,8 miliarde de dolari în Mexic, o creştere de 55% faţă de 2014, deşi în scădere marginală faţă de 2022. Alocările pentru Guardia Nacional (Garda Naţională) - o forţă militarizată utilizată pentru a reduce activitatea infracţională - au crescut de la 0,7% din totalul cheltuielilor militare ale Mexicului în 2019, când a fost creată această forţă, la 11% anul trecut.
Şeful serviciului militar de spionaj al armatei israeliene a demisionat
Şeful serviciilor militare de informaţii israeliene, generalul-maior Aharon Haliva, care anul trecut şi-a asumat responsabilitatea pentru eşecurile care au permis atacul condus de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie, a demisionat, a anunţat luni armata într-un comunicat, el fiind primul înalt responsabil israelian care demisionează după aproape şapte luni de război devastator în Fâşia Gaza.
Generalul-maior Aharon Haliva a fost unul dintre mai mulţii comandanţi israelieni de rang înalt care au recunoscut că nu au reuşit să prevadă şi să prevină cel mai devastator atac din istoria Israelului. "Divizia de informaţii de sub comanda mea nu s-a ridicat la înălţimea sarcinii care ne-a fost încredinţată. Am purtat cu mine de atunci acea zi neagră", a declarat el într-o scrisoare de demisie publicată de armată.
În timpul atacului din 7 octombrie, mii de luptători ai Hamas şi ai altor grupări au spart barierele de securitate de înaltă tehnologie din jurul Fâşiei Gaza, surprinzând forţele israeliene şi făcând ravagii în comunităţile din jurul enclavei. Aproximativ 1.200 de israelieni şi cetăţeni străini au fost ucişi în atac, majoritatea civili, iar aproximativ 250 au fost luaţi în captivitate în Fâşia Gaza, unde 133 sunt încă ostatici. Atacul a pătat grav reputaţia armatei şi a serviciilor de informaţii israeliene, considerate anterior ca fiind practic imbatabile.
Şeful forţelor armate, generalul-locotenent Herzi Halevi, şi şeful agenţiei de informaţii interne Shin Bet, Ronen Bar, şi-au asumat responsabilitatea în urma atacului, dar au rămas în funcţie în timp ce războiul din Gaza a continuat.
În schimb, premierul Benjamin Netanyahu nu şi-a acceptat până acum responsabilitatea, deşi sondajele indică faptul că majoritatea israelienilor îl acuză că nu a făcut suficient pentru a preveni sau a apăra ţara împotriva atacului.
Comunicatul prin care îşi anunţă demisia se intitulează "Responsabilitatea şi încetarea funcţiei". Referindu-se la atacul Hamas, Haliva a mai spus că "va trăi cu durerea oribilă a războiului în fiecare zi".
Timp de mai bine de un an, Hamas şi-a planificat strategic atacul asupra Israelului, făcând planuri de luptă pe baza unor materiale din surse deschise, au declarat în decembrie ofiţerii israelieni de informaţii. Atacul i-a uimit pe israelieni şi a ridicat imediat întrebări cu privire la capacităţile de informaţii şi apărare ale ţării. The Washington Post a relatat anul trecut că, în ciuda unor informaţii apărute în luna august, potrivit cărora un atac era iminent, avertismentele au fost ignorate, iar comunităţile de pe partea israeliană a frontierei nu au fost niciodată avertizate cu privire la o ameninţare.
A fost sau nu devorat unchiul lui Joe Biden de canibali?
Prim-ministrul statului insular Papua Noua-Guinee a minimizat afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden care sugerau că unchiul său a fost devorat de canibali în această ţară, văzând respectivele declaraţii "un moment de confuzie" al liderului de la Casa Albă.
"Există uneori momente de confuzie", a declarat James Marape, subliniind totodată că relaţiile dintre cele două ţări sunt mai puternice decât un simplu "moment de rătăcire". "L-am întâlnit de patru ori şi el a avut întotdeauna sentimente călduroase pentru Papua Noua Guinee", a subliniat Marape, precizând că Biden "nu a vorbit niciodată despre Papua Noua Guinee ca să evoce canibali".
Săptămâna trecută, Joe Biden a provocat uimire după ce a împărtăşit o poveste de familie, cea a unchiului său Ambrose Finnegan, ucis în Noua Guinee în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Preşedintele american a afirmat că trupul unchiului său nu a fost găsit niciodată "pentru că erau mulţi canibali" în acea regiune. Documente militare oficiale arată însă că Ambrose Finnegan a murit în acelaşi timp cu alţi doi militari, în prăbuşirea avionului lor în Oceanul Pacific, din cauze necunoscute. Un al patrulea pasager a fost salvat, însă ceilalţi trei nu au fost niciodată găsiţi.
În istorie, cazuri de canibalism au fost documentate la un mic număr de triburi în regiuni izolate din Papua Noua Guinee. Aceasta face ca ţară să fie obiectul unor clişee pe cât de desuete, pe atât de tenace, de care ea încearcă de decenii să se debaraseze.
Apreciind că "există valori mult mai profunde în relaţia noastră decât o declaraţie, un cuvânt, un titlu cu litere mari", Marape l-a îndemnat pe Biden să se concentreze mai degrabă pe eliminarea muniţiilor neexplodate, moştenite din Al Doilea Război Mondial, care mai sunt încă în acest arhipelag.
Şeful spionajului militar ucrainean: Ne vom confrunta cu o situaţie dificilă din mai, dar nu va fi un Armaghedon
Şeful Direcţiei Principale de Informaţii a Ministerului Apărării (GUR), Kirilo Budanov, a declarat într-un interviu pentru BBC Ucraina că ţara sa se va confrunta cu o situaţie dificilă la mijlocul lunii mai şi începutul lunii iunie, dar fără consecinţe catastrofale totuşi, relatează Ukrainskaia Pravda. "Ne vom confrunta cu o situaţie destul de dificilă în viitorul apropiat, conform evaluării noastre. Dar nu este catastrofală şi trebuie să înţelegem acest lucru. Nu se va întâmpla Armagedonul, aşa cum încep să spună acum mulţi oameni. Dar vor exista probleme începând cu jumătatea lunii mai", a declarat Kirilo Budanov.
Şeful GUR a precizat că predicţia sa se referă la Ucraina în ansamblu, nu doar la situaţia de pe front. "Ruşii vor folosi o abordare cuprinzătoare", a explicat el. "Ei desfăşoară o operaţiune complexă. Nu aş spune că va fi pentru o perioadă lungă de timp, dar va fi o perioadă dificilă. Mijlocul lunii mai, începutul lunii iunie", a subliniat Budanov.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, este probabil ca trupele ruseşti să îşi intensifice operaţiunile ofensive actuale şi atacurile cu rachete şi drone în următoarele săptămâni pentru a profita de fereastra până la sosirea ajutorului militar american, pentru a exploata criza de arme din Ucraina. În acelaşi timp, potrivit ISW, forţele de apărare vor putea opri ofensiva rusă dacă ajutorul american va sosi rapid.
Site-urile americane de ştiri au pierdut mare parte din implicarea utilizatorilor pe Facebook şi Instagram
Retragerea Meta de pe zona politică a dus la picajul implicării utilizatorilor pentru postările presei şi ale partidelor aflate în campanie. Asta în timp ce compania câştigă mai mulţi bani din reclame electorale. Conform unui studiu recent, publicat de Washington Post, cele mai citate 25 de instituţii de presă din Statele Unite şi-au văzut interacţiunea urmăritorilor scăzând cu 75% pe Facebook în ultimii doi ani. Acelaşi trend s-a constat şi pe Instagram, deşi scăderea nu este la fel de drastică - implicarea a scăzut aici cu 58% de la începutului lui 2022.
Această evoluţie vine ca urmare a faptului că Meta a decis să reducă vizibilitatea postărilor care au legătură cu politica, pentru a evita toate criticile pentru modul în care (nu) face moderarea. Reducerea vizibilităţii organice a postărilor politice face ca gigantul american să câştige şi mai mult din publicitate, partidele văzându-se forţate că investească în reclame electorale pentru a-şi transmite mesajele îprin intermediul reţelei.
Conform eMarketeer, reclama electorală va aduce Meta 605 milioane de dolari anul acesta, după ce era la 324 milioane de dolari în 2020.
Covid-19: Un pacient a murit la 613 zile după contaminare
Un pacient în vârstă de 72 de ani a fost pozitiv la virusul Covid-19 timp de aproape doi ani. Cercetătorii olandezi de la Centrul de Medicină Experimentală şi Moleculară de la Universitatea din Amsterdam au descoperit că septuagenarul, ale cărui identitate şi naţionalitate nu au fost dezvăluite, a fost infectat cu varianta Omicron în februarie 2022. El a fost bolnav timp de 613 zile înainte de a muri în octombrie 2023, relatează Le Figaro. Bărbatul suferea de o boală a sângelui şi organismul său nu a putut să producă suficienţi anticorpi pentru a lupta împotriva virusului, potrivit revistei Time. Bărbatul a făcut mai multe injectări de vaccin Covid înainte de a contracta varianta Omicron în februarie 2022. Pe baza analizelor eşantioanelor prelevate, cercetătorii au ajuns la concluzia că acest coronavirus a dezvoltat rezistenţă la sotrovimab, un tratament cu anticorpi Covid, în decurs de câteva săptămâni. Virusul a suferit apoi mai mult de cincizeci de mutaţii. Potrivit cercetătorilor, acest caz particular este cea mai lungă infecţie SARS-CoV-2 cunoscută vreodată. Aceştia subliniază că virusul mutant nu a infectat nicio altă persoană.
“Acest caz evidenţiază riscul de infecţii persistente cu SARS-CoV-2 la persoanele imunocompromise", spun autorii studiului. “Subliniem importanţa unei supravegheri genomice continue a evoluţiei SARS-CoV-2 la persoanele imunocompromise cu infecţii persistente".
Gaza: O fetiţă a fost adusă pe lume din pântecele mamei ucise într-un atac al Israelului
O fetiţă a fost adusă pe lume din pântecele unei palestiniene ucise alături de soţul şi fiica ei de un atac israelian în oraşul Rafah din Gaza, unde 19 persoane au murit în cursul nopţii în urma intensificării loviturilor, au declarat oficiali palestinieni din domeniul sănătăţii. Printre cei morţi, ucişi în atacuri asupra a două case, se numără 13 copii din aceeaşi familie, au precizat oficialii. Bebeluşul, care cântăreşte 1,4 kg şi a fost adus pe lume printr-o cezariană de urgenţă, era stabil şi starea sa se îmbunătăţea treptat, a declarat medicul Mohammed Salama. Mama ei, Sabreen Al-Sakani, era însărcinată în 30 de săptămâni. Bebeluşul a fost plasat într-un incubator la un spital din Rafah, alături de un alt bebeluş, cu cuvintele "Bebeluşul martirei Sabreen Al-Sakani" scrise pe o bandă pe piept. Fiica lui Sakani, Malak, care a fost ucisă în atac, a vrut să o numească pe noua ei soră Rouh, care înseamnă spirit în arabă, a declarat unchiul ei, Rami Al-Sheikh. "Fetiţa Malak era fericită că sora ei venea pe lume", a spus el. Bebeluşul va rămâne în spital timp de trei-patru săptămâni, a declarat medicul Salama. "După aceea vom vedea dacă va pleca şi unde va merge acest copil, la familie, la mătuşă, unchi sau bunici. Aici este cea mai mare tragedie. Chiar dacă această copilă supravieţuieşte, ea s-a născut orfană", a spus el.
Cei 13 copii au fost ucişi într-un atac asupra celei de-a doua case, aparţinând familiei Abdel Aal, potrivit oficialilor palestinieni din domeniul sănătăţii. Două femei au fost, de asemenea, ucise în acea lovitură.
Întrebat despre victimele din Rafah, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că au fost lovite diverse ţinte militante din Gaza, inclusiv complexe militare, posturi de lansare şi persoane înarmate. "Aţi văzut un singur bărbat printre toţi cei ucişi?", a spus Saqr Abdel Aal, un palestinian a cărui familie se afla printre morţi, îndurerat în faţa trupului unui copil într-un giulgiu alb. "Toţi sunt femei şi copii", a spus el. "Întreaga mea identitate a fost ştearsă, cu soţia mea, copiii şi toată lumea". Mai mult de jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza s-au îngrămădit în Rafah, căutând adăpost în faţa ofensivei israeliene care a devastat o mare parte din Fâşia Gaza în ultimele şase luni.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
