MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Propaganda rusă: O pensionară hipnotizată de ucraineni a dat foc mașinii unui general
„Nu trece nici măcar o oră în care rușii să nu dezvăluie lumii absurditatea, cruzimea și nebunia acestui stat eșuat”, a reacționat o cercetătoare la această ultimă teorie invocată de presa controlată de Kremlin
Presa din Rusia afirmă că mașina șefului adjunct al Statului Major al Forțelor Armate Ruse a fost incendiată de o pensionară care a fost răpită și hipnotizată de serviciile speciale ale Ucraieni. „Femeia care a incendiat BMW-ul oficial a fost o pensionară în vârstă de 65 de ani numită Elena”, afirmă și ziarul online Lenta cu referire la incendierea mașinii generalului Evgheni Secretarev. Site-ul de știri a publicat și o înregistrare video cu momentul incendierii mașinii.
„Ginerele ei crede că ea a fost recrutată de forțele speciale ucrainene care au învățat-o să dea foc la mașini”, mai afirmă jurnaliștii de la Lenta, un ziar online cunoscut odată ca una dintre canalele independente de la Moscova. Însă în ultimii ani Lenta a adoptat o poziție tot mai apropiată de Kremlin, fiind în cele din urmă cumpărat în 2020 de către banca de stat Sberbank, cea mai mare din Rusia.
Baza, un alt site de știri din Rusia, afirmă că gestul femeii a fost confirmat ca un protest împotriva „operațiunii militare speciale” declanșate de președintele Vladimir Putin pe 24 februarie și că femeia riscă 15 ani de închisoare. Generalul Secretarev conduce divizia responsabilă de cenzura militară în cadrul forțelor armate ruse. Știrea prezentată de presa rusă, descrisă drept „o nebunie”
The Insider, un site de investigații ce colaborează cu jurnaliștii de la Bellingcat, afirma într-o amplă anchetă publicată mai devreme în cursul lunii august că numeroși soldați ruși dar și rudele lor s-au plâns procurorilor militari că militarii au fost păcăliți sau forțați să semneze contracte profesioniste de către superiorii lor.
Nu este clar dacă gestul femeii ar avea legătură cu această situație sau în ce măsură informația prezentată de presa rusă controlată de Kremlin este de încredere. Site-urile de investigații The Insider și Bellingcat au fost interzise în Rusia la jumătatea lunii iulie.
Olga Lautman, o cercetătoare de la Centrul de Analiză Politică Europeană, notează pe pagina sa de Twitter cu referire la știrea cu pensionara care ar fi fost „hipnotizată” de serviciile secrete ucrainene că „nu trece nici măcar o oră în care ei (rușii) să nu dezvăluie lumii absurditatea, cruzimea și nebunia acestui stat eșuat”.
Lautman se numără printre analiștii străini care în cursul săptămânii trecute și-au exprimat îndoielile vizavi de versiunea oficială prezentată de FSB privind asasinarea Dariei Dughina, fiica unuia dintre cei mai cunoscuți ideologi ai președintelui Vladimir Putin.
Luni, FSB, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, a anunțat că ar fi identificat o a doua persoană responsabilă de asasinarea fiicei lui Aleksandr Dughin.
Americanii încep cucerirea Lunii
O misiune de șase săptămâni în spațiu este în pregătire de mai mult de un deceniu și va fi lansată în fața a zeci de mii de spectatori: noua rachetă a NASA, cea mai puternică din lume, urma să decoleze luni, pentru prima dată din Florida, către Lună. La 50 de ani de la ultimul zbor Apollo, misiunea Artemis 1 trebuie să marcheze lansarea programului american de revenire pe Lună, care ar permite umanității să ajungă apoi pe Marte la bordul aceleiași nave.
Capsula Orion, testată fără echipaj, va fi propulsată în jurul Lunii cu scopul de a verifica dacă vehiculul este sigur pentru viitori astronauți - între care prima femeie și prima persoană de culoare care vor ajunge pe suprafața lunară. “Această misiune poartă visurile și speranțele multor oameni”, a declarat patronul NASA Bill Nelson. “Acum suntem generația Artemis”.
Decolarea a avut loc la ora 8.33 (12.33 GMT) de la centrul spațial Kennedy.
Rezervoarele sale au fost umplute în noaptea de duminică spre luni cu mai mult de trei milioane de litri de carburant - de hidrogen și oxigen lichide.
Obiectivul principal al misiunii este de a testa scutul termic al capsulei, care va reintra în atmosfera terestră cu aproape 40.000 km/h și o temperatură la jumătate mai caldă decât suprafața Soarelui. În loc de astronauți, la bord sunt manechine, echipate cu senzori care înregistrează vibrațiile și nivelul radiațiilor. Microsateliții vor fi de asemenea dislocați pentru a studia Luna sau chiar un asteroid. Camerele de la bord vor face posibilă urmărirea acestei călătorii de 42 de zile în total.
Capsula va ajunge până la 64.000 km în spatele Lunii, adică mai departe decât orice altă navă spațială locuibilă de până acum.
Un eșec complet al misiunii ar fi devastator pentru o rachetă cu un buget uriaș (4,1 miliarde de dolari pe lansare, conform unui audit public) și cu câțiva ani întârziere (comandată în 2010 de Congresul american pentru o dată inițială de decolare în 2017).
După această primă misiune, Artemis 2 va transporta astronauți pe Lună în 2024, fără să aterizeze acolo. O onoare rezervată însă echipajului Artemis 3, cel mai devreme în 2025. NASA vrea apoi să lanseze o misiune pe an. Scopul: să stabilească o prezență umană de durată pe Lună, precum și construirea unei stații spațiale pe orbită în jurul ei (Gateway) și a unei baze la suprafață.
Un medicament pentru diabet reduce semnificativ deces al persoanelor cu insuficiență cardiacă
Farxiga, importantul medicament pentru diabet al AstraZeneca, a condus la reducerea semnificativă a riscului de spitalizare și deces la persoanele cu toate tipurile de insuficiență cardiacă, potrivit datelor unui studiu clinic, deschizând calea pentru o creștere substanțială a numărului de pacienți beneficiari.
Tratamentul aparține unei clase de medicamente numite inhibitori ai SGLT2, care au fost aprobate inițial pentru tratarea diabetului de tip 2.
De atunci, s-a demonstrat că medicamentele de acest timp sunt benefice pacienților cu boli cronice de rinichi și inimă și previn atacurile de cord.
Farxiga este primul medicament pentru insuficiența cardiacă care arată beneficii asupra mortalității în toate formele de insuficiență cardiacă, a spus compania.
Date detaliate dintr-un studiu numit “DELIVER”, care evaluează Farxiga la pacienții cu o formă de insuficiență cardiacă caracterizată prin fracțiune de ejecție ușor redusă sau conservată au fost prezentate la congresul Societății Europene de Cardiologie de la Barcelona. Fracția de ejecție măsoară capacitatea inimii de a pompa sânge bogat în oxigen în organism.
Farxiga a îndeplinit obiectivul principal al studiului, inducând o reducere semnificativă statistic a riscului de deces cauzat de inimă, spitalizare cu insuficiență cardiacă și vizite la urgență pentru insuficiență cardiacă, cu 18%.
Presupunând că autoritățile de reglementare susțin utilizarea mai largă a medicamentului pentru insuficiență cardiacă, pe baza acestor date, populația de pacienți pentru Farxiga va crește cu 50%, a spus Ruud Dobber, care conduce divizia de biofarma a AstraZeneca.
Medicamentul concurent Jardiance , al companiilor Eli Lilly și Boehringer Ingelheim, a avut anul trecut rezultate similare în studiul care a implicat pacienți de același tip.
Insuficiența cardiacă apare atunci când mușchiul inimii devine incapabil să pompeze sânge atât de eficient pe cât ar trebui și poate provoca o serie de probleme grave de sănătate și deces.
Din cei 64 de milioane de pacienți cu insuficiență cardiacă estimați la nivel global, aproximativ jumătate au o fracție de ejecție redusă, care este egală cu sau mai mică de 40%. Restul au o fracție de ejecție ușor redusă sau conservată.
În ciuda multor tratamente disponibile pentru insuficiență cardiacă, pacienții continuă să aibă un prognostic prost.
Doi jurnaliști au fost uciși în Columbia
Jurnaliștii Leiner Montero Ortega și Dilia Contreras au fost uciși pe o autostradă din nordul Columbiei, necunoscuți pe o motocicletă deschizând focul asupra mașinii în care se aflau cei doi. În vehiculul asupra căruia s-a tras mai era o persoană, care a fost rănită, relatează Reuters.
Leiner Montero, directorul unui post de radio online și Dilia Contreras, care conducea un site de știri, au murit în apropierea municipalității Fundacion, în departamentul Magdalena, când reveneau de la unele festivități în oraș.
Andres Serna, șeful poliției din Magdalena, a declarat că, potrivit primelor cercetări, Montero a fost implicat într-un conflict cu mai multe persoane. “Apoi, jurnalistul a decis să plece cu mașina sa, alături de Dilia și de alt bărbat, iar apoi ei au fost uciși”, a explicat Serna.
Încă nu se știe dacă au legătură cele două crime cu profesia celor uciși, însă Fundația pentru Libertatea Presei a cerut o anchetă rapidă.
Rusia pregătește referendumuri pentru anexarea unor teritorii din Ucraina
Rusia pare să pregătească referendumuri pentru anexarea unor teritorii ocupate din Ucraina, apreciază dpa.
Conform unor sondaje de opinie recente, prezentate duminică de Serghei Kirienko, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale ruse, aderarea la Rusia este susținută de 91-92% din populația regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. În regiunile Herson și Zaporojie, cucerite recent de forțele ruse, între 75% și 77% din locuitori doresc ca teritoriile lor să facă parte din Rusia, nu din Ucraina, susține Kirienko.
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că Kremlinul va reacționa dacă poporul se pronunță pentru aderarea la Rusia, amintește dpa.
Moscova nu controlează însă complet regiunile pe care pare să dorească să le anexeze. Ucrainenii domină militar o parte din Donețk și există indicii că pregătesc o contraofensivă în Herson.
Agenția citată afirmă că datele prezentate de Kirienko sunt privite de mulți cu suspiciune. Site-ul de știri online Meduza a comunicat recent că sondajele proprii indică o egalitate între pro-ruși și pro-ucraineni, cu procentaje de câte 30% de ambele părți, în timp ce restul locuitorilor din regiunile vizate nu au nicio părere despre anexarea de către Rusia.
Gibraltar este oficial oraș, deși i-a fost acordat acest statut în urmă cu 180 de ani
Gibraltar a devenit oficial oraș, în pofida faptului că i-a fost acordat acest statut în urmă cu 180 de ani de către Regina Victoria, relatează BBC. Teritoriul britanic de peste mări a cerut să devină oraș la începutul lui 2022, cu ocazia Jubileului de Platină al Reginei Elisabeta a II-a. În schimb, când cercetătorii au verificat Arhivele Naționale, aceștia au descoperit că insula fusese deja recunoscută cu acest statut în 1842.
Boris Johnson a descris evenimentul drept o “distincție extraordinară” care sărbătorește “istoria și dinamismul bogat” al insulei.
Gibraltar este un teritoriu britanic de peste mări din 1713, când a fost cedat Marii Britanii în baza unui tratat de pace semnat în urma Războiului de Succesiune Spaniolă. Treizeci și nouă de state au cerut statut de oraș în cadrul unei competiții organizate cu ocazia Jubileului de Platină și doar și opt dintre ele, inclusiv Doncaster, Bangor și Dunfermline, au primit în cele din urmă recunoașterea dorită.
Statutul de oraș este adesea asociat cu așezările care au o catedrală, o universitate sau o populație mare, dar nu există reguli stabilite pentru acordarea statutului, ci este acordat de monarh la sfatul miniștrilor. De asemenea, statutul aduce puține beneficii materiale, deși poate oferi adesea un impuls comunităților și, în mod normal, este o sursă de mândrie pentru locuitori.
Guvernul a precizat că Gibraltar a fost omis de pe listele oficiale după ce a primit inițial titlul de la Regina Victoria, dar nu este clar cum s-a întâmplat acest lucru.
O fetiță de 7 ani a murit strivită de o statuie în curtea unui hotel din München
O fetiță în vârstă de 7 ani a murit după ce o statuie de 200 de kilograme a căzut peste ea în curtea unui hotel din orașul german München. Fetița sosise din Italia împreună cu părinții ei în vacanță în Germania.
O anchetă a poliției germane în legătură cu acest accident, produs vineri, este în curs de desfășurare. Pentru moment nu se știe de ce statuia, care cântarea aproximativ 200 de kilograme, s-a destabilizat și s-a prăbușit.
Fetița se afla în curtea interioară a hotelului din centrul orașului München când mai multe persoane au fost alertate de un țipăt, a precizat poliția. Acestea au sărit în ajutor și au reușit să scoată copilul de sub statuie. Fetița a fost transportată la spital unde a murit din cauza rănilor grave.
Pakistan: Bilanțul inundațiilor a urcat la 1.061 de morți
Inundațiile provocate de ploile musonice care au început în luna iunie au făcut cel puțin 1.061 de morți în Pakistan, potrivit celui mai recent bilanț, publicat luni de Autoritatea națională pentru gestionarea dezastrelor (NDMA).
Conform NDMA, 28 de persoane au murit în ultimele 24 de ore, însă autoritățile încearcă încă să ajungă în satele izolate din zonele muntoase aflate în nordul țării, ceea ce ar putea crește și mai mult bilanțul. Peste 33 de milioane de locuitori, sau unul din șapte pakistanezi, au fost afectați de inundații și circa un milion de case au fost distruse sau grav avariate, potrivit guvernului.
NDMA a precizat că peste 80.000 de hectare de terenuri cultivabile au fost devastate. De asemenea, peste 3.400 de kilometri de drumuri au fost avariați și 149 de poduri, luate de ape.
Musonul, care durează de obicei din iunie până în septembrie, este esențial pentru irigarea plantațiilor și pentru refacerea resurselor de apă ale subcontinentului indian, însă, în fiecare an, aduce și tragedii și distrugeri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
