MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Armata rusă, pusă pe butuci de lipsa de microcipuri
Putin se chinuie să facă rost de componente electronice moderne pentru rachete, în timp ce armele sale se fac praf în Ucraina n Rusia mai are doar în jur de 40 de rachete hipersonice, potrivit Kievului
Microcipurile sunt cele care s-ar putea să pună capăt ambițiilor lui Vladimir Putin în Ucraina, scrie Politico. La șase luni de la invazia pe care a declanșat-o, Rusia se confruntă cu un grav deficit tehnologic declanșat de sancțiunile impuse de Occident împotriva Moscovei. După ce au lansat (sau au pierdut în luptă) mult mai mult din arsenalul lor de rachete decât au anticipat inițial, soldații ruși se bazează acum din ce în ce mai mult pe stocurile de muniții primitive din era sovietică, în timp ce forțele ucrainene aprovizionate de Occident cu arme moderne se luptă pentru a întoarce soarta războiului, în special în sudul țării. Contraofensiva ucraineană include lovituri precise asupra depozitelor de muniție ale rușilor și a infrastructurii esențiale. Kievul este conștient de faptul că rezultatul războiului va depinde probabil de capacitatea Rusiei de a găsi o modalitate să obțină din nou acces la cipurile de înaltă tehnologie și încearcă acum să se asigure că rușii nu vor mai putea pune mâna pe această resursă foarte importantă.
Pentru a scoate în evidență pericolul, Ucraina a avertizat comunitatea internațională despre încercările Kremlinului de a achiziționa semiconductori, transformatoare, conectori, carcase, tranzistori, izolatori și alte componente, majoritatea fabricate de companii din SUA, Germania, Olanda, Marea Britanie, Taiwan și Japonia, de care Rusia are nevoie pentru a-și continua asaltul asupra Ucrainei.
“Nu-i lăsați pe ruși să pună mâna pe aceste componente”
La prima vedere, Rusia nu ar trebui să poată să achiziționeze unele dintre cele mai importante tehnologii de pe lista lor de cumpărături. Beneficiind doar de o tehnologie domestică primitivă, Kremlinul s-a bazat în ultimii ani pe țări precum SUA, UE și Japonia pentru a-i furniza semiconductori. Acum, din cauza sancțiunilor, aceste produse nu mai sunt la îndemâna rușilor. O problemă ar putea apărea în momentul în care un intermediar precum China, care ar putea să obțină tehnologia, ar transfera Moscovei produsele pe care Putin nu le poate obține în mod direct. Premierul ucrainean Denis Șmigal a subliniat faptul că războiul a ajuns la un punct de cotitură în care avantajul tehnologic va fi decisiv. „Conform informațiilor noastre, rușii au consumat deja aproape jumătate din arsenalul lor de război”, a spus oficialul de la Kiev pentru Politico.
Rusia mai are doar în jur de 40 de rachete hipersonice. „Acestea sunt cele care au precizie și acuratețe datorită microcipurilor pe care le dețin. Dar din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, livrările acestui echipament cu microcip de înaltă tehnologie s-au oprit și ei nu mai au cum să refacă aceste stocuri.” Dintre toate cele 25 de tipuri de componente pe care Rusia le dorește cel mai mult, aproape toate sunt microcipuri fabricate de firmele americane Marvell, Intel, Holt, ISSI, Microchip, Micron, Broadcom și Texas Instruments. Apoi, vin cipurile produse în Japonia de Renesas și în Germania de Infineon. Rușii mai caută microcircuite marca Vicor și conectori făcuți de AirBorn, ambele firme fiind din SUA. Unele dintre produse pot fi cumpărate cu ușurință de pe platformele online ale magazinelor de electronice, în timp ce altele nu se mai găsesc de luni de zile din cauza crizei globale de microcipuri.
Componente de 20 de euro costă acum peste 1.100 de euro bucata
Cel mai ieftin produs de pe listă ar putea fi obținut de Moscova cu doar 7 euro bucata, în timp ce unul dintre cele mai scumpe componente, produse de Intel, i-ar costa pe ruși 1.107 euro bucata – asta în condițiile în care înainte de criză, ar fi costat mai puțin de 20 de euro. Rusia și-a umplut, cel mai probabil, rezervele de microcipuri și alte echipamente esențiale produse în Occident de-a lungul anilor, care acum ar putea fi aproape de epuizat, potrivit lui James Byrne, analist al RUSI. Programul de achiziții militare al Rusiei este „cuprinzător, bine finanțat și ei au o bază militară și industrială uriașă care produce lucruri”, a spus Byrne. „Dar acum au consumat așa de mult în Ucraina, încât au nevoie de un volum mare de provizii noi.” În ciuda sancțiunilor foarte dure impuse împotriva Rusiei, experții avertizează că entități și actori nedoriți pot folosi alte căi pentru a obține tehnologia interzisă de Occident. „Odată ce cipurile pleacă din fabrici este foarte dificil să știi cu siguranță unde o să ajungă”, a spus Diederik Cops, cercetător de top în exporturile de arme și comerț al Institutului Flamand pentru Pace. „Țări precum Coreea de Nord și Iran au ani de expertiză în ocolirea sancțiunilor”, a explicat Cops. „Rusia cu siguranță s-a pregătit să facă față acestei crize în ultimele luni.”
Zelenski: Avem vești bune din regiunea Harkov
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că sunt “vești bune” din regiunea Harkov, mulțumind militarilor pentru succesele obținute.
“Probabil ați văzut deja declarații despre activitatea apărătorilor ucraineni. Și cred că fiecare cetățean este mândru de luptătorii noștri. Este o mândrie binemeritată, un sentiment îndreptățit. Nu este momentul acum să numim așezările în care steagul ucrainean se întoarce. Dar este momentul să mulțumim Brigăzii 25 Aeropurtate, Brigăzii Mecanizate 92 și Brigăzii Aeropurtate de Asalt 80 pentru curajul lor și eroismul arătat în misiunile de luptă”, a arătat el. Președintele ucrainean și-a exprimat recunoștința și pentru Brigada 406 Artilerie, pentru “loviturile cu succes extrem” în zonele unde ocupanții sunt concentrați în sudul țării, și pentru Brigada 60 Infanterie, care avansează constant. “Fiecare succes al armatei noastre într-o direcție sau alta schimbă situația generală pe întreaga linie a frontului în favoarea Ucrainei. Cu cât este mai greu pentru ocupanți, cu cât mai multe pierderi au, cu atât mai bune vor fi pozițiile apărătorilor noștri din Donbas, cu atât mai sigură va fi apărarea la Zaporojie, Mykolaiv și în orașele din regiunea Dnipropetrovsk, cu atâ mai repede vom putea elibera regiunea Azov și întregul sud”, a adăugat Zelenski.
Atacul din Canada: Suspectul a fost arestat, apoi a murit din cauza rănilor
Suspectul căutat pentru înjunghierea mai multor persoane, în Canada, atac în urma căruia zece oameni au murit și 18 au fost răniți, a decedat la spital după ce a fost arestat, a anunțat Poliția.
Myles Sanderson a intrat în “suferință medicală” după ce a fost arestat și a fost dus la spital, unde a murit, a declarat, miercuri noapte, comisarul adjunct Rhonda Blackmore de la Poliția Călare Regală Canadiană. Poliția a găsit un cuțit în camioneta pe care ofițerii au izbit-o și au scos-o de pe șosea într-un șanț, dar Blackmore nu a comentat privind cauza morții.
Surse familiarizate cu situația au confirmat anterior pentru The Guardian că Sanderson a murit la scurt timp după ce a fost prins, după ce Poliția a izbit mașina pe care o furase. Acestea au spus că el a murit în urma unor răni pe care și le-a provocat singur.
Întrucât Sanderson a murit, Poliția ar putea să nu afle niciodată ce l-a determinat să înjunghie mai multe persoane.
Miercuri după-amiază, Poliția declanșase o nouă acțiune de căutare, inclusiv cu aeronave, după ce a fost chemată la o spargere în care a fost implicat Sanderson, înarmat cu un cuțit, în urma căreia o camionetă Chevrolet a fost furată. Camioneta a fost văzută ulterior gonind pe o autostradă cu 150 de kilometri pe oră, fiind primite 20 de apeluri în acest sens. Pentru a proteja populația, Poliția l-a “direcționat” pe Sanderson în afara șoselei în apropiere de Rosthern, Saskatchewan, în jurul orei 3.30 P.M, iar acolo a și fost arestat.
Vestea morții sale a venit la câteva ore după ce Poliția și legistul zonal au făcut publice numele celor zece victime, cu vârste cuprinse între 23 și 78 de ani. Alte 18 persoane au fost rănite în atac, care se numără printre cele mai grave din istoria modernă a Canadei. Poliția a declarat că unele victime au fost alese intenționat, în timp ce altele au fost, aparent, la întâmplare.
Fratele lui Myles Sanderson, Damien (31 de ani), care inițial a fost și el suspectat în cazul atacului, a fost găsit mort luni, în apropiere de locul atacurilor. Autoritățile spun că rănile sale nu erau auto-provocate.
Atacurile cu cuțitul au dus la întrebări legate de motivele pentru care Sanderson, care avea un istoric violent îndelungat, era liber. Documente legate de cauțiune, făcute publice marți, au arătat că a avut 59 de condamnări în 20 de ani, inclusiv pentru violență domestică, atac cu armă și atac asupra unui polițist. Documentele au arătat și că, în urmă cu șapte ani, el a atacat și înjunghiat una dintre vicimele ucise în atacul din weekend.
Marți, ministrul Siguranței Publice, Marco Mendicino, s-a declarat “extrem de îngrijorat” în urma afirmațiilor conform cărora Comisia pentru cauțiune l-a eliberat pe Sanderson după ce a ispășit două treimi din pedeapă, în ciuda îngrijorărilor că ar putea recidiva. El ispășea o pedeapsă de patru ani și patru luni pentru atac, atac cu armă și atac asupra unui polițist.
Tinerii membri ai familiei regale britanice s-au prezentat la noua lor școală
Cei trei copii ai Prințului William al Marii Britanii și ai soției sale Kate au mers miercuri la noua lor școală, însoțiți de părinții lor, scrie Reuters.
Prinții George și Louis, în vârstă de 9 și 4 ani, și Prințesa Charlotte, de 7 ani, vor merge cu toții la școala privată Lambrook, după ce familia și-a mutat reședința de la Palatul Kensington din Londra într-o casă nouă pe moșia Castelului Windsor.
Imaginile publicate de biroul lui William i-au arătat pe tinerii membri ai familiei regale, purtând noile lor uniforme, îndreptându-se spre Lambrook pentru o „acomodare după-amiază” organizată pentru noii elevi înainte de prima zi oficială, joi. „Mă bucur să vă avem alături de noi”, le-a spus directorul Jonathan Perry, în timp ce le strângea mâinile. Când i-a întrebat dacă sunt încântați și așteaptă cu nerăbdare să ajungă la școală, ei au dat din cap cu timiditate și au răspuns „da”.
Palatul Kensington a anunțat luna trecută că cei trei copii vor începe școala unde taxele anuale costă până la 21.000 de lire sterline (24.803 dolari) per elev. Ducele și Ducesa de Cambridge s-au mutat la Adelaide Cottage, o proprietate cu patru dormitoare, la mică distanță de Castelul Windsor, unde regina în vârstă de 96 de ani își petrece cea mai mare parte a timpului.
Presa a scris că mutarea a fost gândită pentru a oferi copiilor o educație cât mai normală posibil, precum și pentru a-i permite lui William, viitorul rege, să fie lângă bunica sa în vârstă, care a avut probleme de sănătate în ultimul an.
Seismul din China: Bilanțul a urcat la 82 de morți
Bilanțul seismului care s-a produs luni în sud-vestul Chinei a urcat la 82 de morți, informează DPA. Presa de stat chineză a anunțat că alte 270 de persoane au fost rănite și că 35 erau în continuare date dispărute joi, la trei zile după seismul cu magnitudinea 6,8 care s-a produs luni.
Provincia Sichuan și cantonul Luding au fost deosebit de afectate, în special prefectura Ganzi, locuită în principal de tibetani, și localitatea Shimian situată în apropiere de orașul Ya'an. Zona lovită de seism se află la o distanță de aproximativ două ore de mers cu automobilul în raport cu capitala provincială Chengdu. O amplă operațiune de căutare și salvare, la care participă mii de oameni, se desfășoară de câteva zile. Armata chineză a fost, de asemenea, mobilizată.
Mii de locuințe au fost distruse sau avariate de acest seism, iar câteva alunecări de teren au blocat mai multe drumuri. Au fost întrerupte totodată rețele de electricitate și de alimentare cu apă curentă, precum și linii de comunicații.
Provincia Sichuan, aflată la marginea liniei de demarcație dintre platoul continental indian și placa eurasiatică, este deosebit de vulnerabilă la seisme. În 2008, această regiune a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea 7,9, care a ucis peste 80.000 de persoane.
Producția de energie fotovoltaică a atins un nivel record în UE. Mai puține gaze de la ruși
Panourile fotovoltaice au fost responsabile în această vară pentru 12% din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, un nivel record care a permis continentului să evite importul a 20 de miliarde de metri cubi de gaze la un preț potențial de 29 de miliarde de euro, arată un raport publicat joi de think-tank-ul Ember, preluat de AFP.
În intervalul mai – august, producția de energie fotovoltaică a atins 99,4 Terawați oră (TWh), cu un sfert mai mult decât în aceeași perioadă a lui 2021, când ponderea energiei fotovoltaice în producția de electricitate europeană a fost de 9% la o producție de 77,7 TWh, arată organismul specializat în energie.
Potrivit raportului, 18 dintre cele 27 de state membre UE au înregistrat în vară o producție de energie fotovoltaică record, în special Țările de Jos (pondere de 23% din producția de electricitate), Germania (19%) și Spania (17%). În schimb, Franța se situează sub media europeană, în condițiile în care doar 7,7% din producția de electricitate a venit în vară din partea panourilor fotovoltaice.
Cel mai mare avans al energiei fotovoltaice începând din 2018 a avut loc în Polonia, unde producția de energie fotovoltaică a crescut de 26 de ori, urmată de Finlanda și Ungaria (unde producția panourilor fotovoltaice a crescut de cinci ori), susține Ember pe baza datelor furnizate de Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E).
Fără energia fotovoltaică, Uniunea Europeană ar fi fost nevoită să achiziționeze 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în plus, au calculat analiștii, la o notă de plată de 29 de miliarde de euro, pe baza prețului de pe piață în perioada mai-august.
Cu toate acestea, chiar dacă extinderea instalațiilor fotovoltaice s-a accelerat, progresele nu sunt suficiente. Conform estimărilor Ember, și în următorii ani continentul european va avea o producție de energie fotovoltaică cu aproximativ 50% mai mică față de ceea ce ar fi nevoie pentru a atinge obiectivele energetice și climatice ale UE la orizontul anului 2030.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
