Posibila explicație a linșajului mediatic nestingherit de nimeni la adresa Camerei de Conturi Vrancea din recenta ședință a CJ
Așa cum Ziarul de Vrancea a informat, în ședința ordinară a Consiliului Județean Vrancea de joi, 24 noiembrie 2022, Camera de Conturi Vrancea și inspectorul acesteia, Lucian Mereoiu, au fost supuși unui adevărat linșaj mediatic într-un discurs al lui Marian Oprișan. Deși cu acest prilej Marian Oprișan a făcut mai multe afirmații pentru care n-avea nici o competență, legate de o instituție a statului cu rol de control al activității Consiliului Județean, precum și cu privire la un angajat al acesteia care nu era prezent în sală, în mod curios, nimeni dintre cei prezenți lângă el în prezidiul ședinței CJ Vrancea de joi nu i-a atras atenția asupra acestui amănunt. Mai mult, prin modul în care Cătălin Toma, Ionel Cel Mare și Raluca Dan au tăcut au dat impresia că girează în totalitate spusele lui Oprișan. Nici grupurile politice din CJ n-au avut vreo reacție. Nici în timpul ședinței și nici ulterior. Prin urmare, putem considera că nici ele n-au avut ceva împotriva linșajului mediatic al lui Oprișan îndreptat împotriva Camerei de Conturi Vrancea și a inspectorului acesteia, Lucian Mereoiu. Vom căuta în continuare să prezentăm o posibilă explicație logică a unui asemenea comportament.
Raționamentul pornește de la realitatea că actualul președinte al Consiliului Județean, Cătălin Toma, și majoritatea care-l susține în CJ au mușamalizat practic un prejudiciu de aproape 2,4 milioane de lei produs pe vremea președinției lui Marian Oprișan. Paguba a fost stabilită printr-o Sentință a Curții de Apel București, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și provine din proasta implementare, de către Consiliul Județean, a unui proiect de împădurire finanțat de Administrația Fondului de Mediu. În loc să facă demersuri pentru recuperarea banilor, Cătălin Toma și majoritatea care-l susține în CJ, având și sprijinul consilierilor județeni din grupul PSD, au promovat o hotărâre prin care prejudiciul de 2,4 milioane de lei a fost trecut pe cheltuieli publice. Pe de altă parte, Raluca Dan, secretarul județului, fostul colaborator de încredere al lui Marian Oprișan, într-un gen de compensare a mușamalizării, a interpretat ulterior înntr-un mod original un articol de lege din Codul Administrativ care le-a permis liberalilor, USR-iștilor și PSD-istului membri în ATOP să-și păstreze indemnizațiile nesimțite.
În ultima ședință de Consiliu Județean, fostul președinte Marian Oprișan s-a lansat într-o tiradă împotriva Camerei de Conturi Vrancea, ca-n „vremurile bune”, supunând instituția statului însărcinată cu verificarea cheltuielii banilor publici și a reprezenanților acesteia unui adevărat linșaj. A făcut-o cu aprobarea și sub privirea zâmbitor-aprobatoare a succesorului și aliatului său politic în guvernare de la PNL, Cătălin Toma.
S-a întâmplat în contextul unei decizii a Curții de Conturi care a anulat concluziile unui raport de audit al Camerei de Conturi Vrancea. La finalul tirului de acuzații la adresa Camerei de Conturi, în vreme ce colegii săi din PNL și USR, foiau jenați în bănci, Cătălin Toma împreună cu vicepreședintele Ionel Cel Mare au ținut să-i mulțumească secretarei județului, Raluca Dan, pentru succesul obținut în fața Camerei de Conturi Vrancea.
De menționat că între dispozițiile anulate de Curtea de Conturi Vrancea se află și cea care impunea Consiliului Județean să recupereze un prejudiciu de aproape 2,4 milioane de lei, stabilit printr-o sentință a Curții de Apel București, confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prejudiciul provine dintr-un proiect finanțat de Administrația Fondului de Mediu (AFM), „Reconstrucția ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele de ameliorare Panciu, Ciorăști și Măicănești, Județul Vrancea”.
Proiectul a fost anulat de AFM pentru proasta sa implementare, iar Curtea de Apel București a obligat Consiliul Județean să returneze banii primiți, 2.393.232,06 lei. Judecătorii au stabilit, așa cum vom arăta mai jos, printr-o hotărâre definitivă, că responsabilitatea pentru acest prejudiciu aparține Consiliului Județean Vrancea care a gestionat și a implementat prost proiectul.
Sentința Curții de Apel București
Dar să dăm citire constatărilor Curții de Apel București care au stat la baza sentinței pronunțată pe 14 iunie 2017, prin care a stabilit că instituția condusă, la acea vreme, de Marian Oprișan este responsabilă pentru producerea prejudiciului și a dispus restituirea celor 2,4 milioane de lei către AFM. Este vorba despre acele concluzii care par să fi fost ignorate de noul președinte Cătălin Toma când a promovat hotărârea de Consiliu Județean prin care a pus paguba în cârca vrâncenilor.
Așa cum veți vedea din susținerea judecătorilor, bazată pe documentele depuse la dosar, Consiliul Județean nu și-a îndeplinit responsabilitățile care îi reveneau prin contractul de finanțare semnat, nu a depus documentele solicitate de AFM, deși i s-au acordat termene de prelungire pentru a intra în legalitate.
„Analizând actele și lucrările dosarului, curtea reține, cu privire la fondul cauzei, că acțiunea reclamantei este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Între reclamantă (Consiliul Județean Vrancea – n. red.) și pârâta AFM a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă nr. 636/N/11.06.2010 prin care reclamanta beneficia de o finanțare nerambursabilă în valoare de 4130723,48 lei reprezentând 79,70% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente fiecărei locații (Ciorăști, Măicănești, Panciu – n. red.) stabilite în anexa 1 pentru implementarea proiectelor de împădurire a terenurilor agricole degradate.
Conform art. 1.7 din contractul de finanțare CJ Vrancea a acceptat finanțarea și s-a obligat să implementeze proiectul pe propria răspundere.
De asemenea, potrivit Art. 5.3 lit q s-a obligat să nu întrerupă implementarea proiectelor și să acționeze în vederea atragerii finanțării din alte surse legal constituite pentru continuarea și finalizarea acestora, în situația în care finanțarea din fondul pentru mediu este împiedicată în mod obiectiv.
Tot la același articol 5.3 s-a prevăzut obligația reclamantei să asigure și să susțină contribuția proprie, să asigure implementarea proiectelor cu diligența necesară și eficiență în conformitate cu contractul, legislația în vigoare și standardele de mediu aplicabile.
Reclamanta era aceea care era singura răspunzătoare în fața AFM pentru implementarea proiectelor și calitatea lucrărilor.
La art, 5.1, lit c s-a prevăzut dreptul AFM de a modifica cuantumul finanțării acordate sau de a rezilia contractul în situația neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor contractuale asumate de beneficiar ori în cazul în care au fost comunicate date, informații sau înscrisuri false ori eronate.
Pârâta prin decizia contestată din 17.06.2016 comunicată reclamantei cu adresa din 8.06.2016 aflată la filele 74 -78 din dosar, a dispus rezilierea contractului de finanțare nerambursabilă cu recuperarea sumelor virate către beneficiar (Consiliul Județean Vrancea - n. red.).
Conform celor menționate în adresă la luarea aceste măsuri s-au avut în vedere mai multe aspecte:
Primul a fost acela că reclamanta se afla în cazul de culpă deoarece nu a transmis controlul anual al regenerărilor 2015 (document în baza căruia se stabilea stadiul implementării proiectului – n. red.).
Reclamanta (Consiliul Județean – n. red.) a motivat neîndeplinirea acestei obligații din cauza executantului (firma angajată de Consiliul Județean pentru împăduriri – n. red.) de lucrări care nu a dat curs invitației sale.
Pe lângă faptul că reclamanta nu a dovedit această situația, instanța constată că susținerea reclamantei nu poate fi considerată o justificare pertinentă a neîndeplinirii obligației nefiind depus nici un înscris care să dovedească convocarea factorilor implicați în controlul anual la o anumită dată și lipsa reprezentantului executantului lucrărilor.
Deși reclamanta avea la dispoziție încă 30 de zile de la momentul în care a fost notificată asupra culpei să înlăture deficiențele menționate, aceasta nu a făcut dovada niciunui demers în perioada respectivă pentru a înlătura deficiența și nici ulterior acestui termen nu a fost realizat controlul precăzut prin ordinul MAPPM nr 1663/2000.
Neîndeplinirea unei obligații prevăzute în contract constituie caz de culpă potrivit art. 6.1 și atrage rezilierea contractului conform art. 7.2 lit.a cu obigația beneficiarului la plata de daune interese în cuantum egal cu suma trasă din finanțare, la care se adaugă rata dobânzii BNR, conform art. 7.3 din contractul de finanțare.
(…)
Instanța consideră, însă, că reclamanta avea responsabilitatea implementării proiectului, așa cum prevede art. 1.7 din contractul de finanțare, astfel că aceasta este în culpă pentru faptul că a încheiat contractul de finanțare și a demarat un proiect fără să se asigure în prealabil că proiectul este viabil.
(…)
Reclamanta era coordonator de proiect și în această calitate avea obligația verificării proiectelor (de împădurire la Ciorăști, Măicănești și Panciu – n. red.) înainte de promovarea lor și de încheierea contractului de finanțare pentru acele proiecte.
Faptul că nu a solicitat și nu a verificat proiectele și documentele aferente înainte de încheierea contractelor și a înaintat documentațiile primite de la UAT-uri în plicuri sigilate nu este culpa pârătei (AFM) ci a reclamantei pentru că aceasta avea responsabilitatea coordonării și implementării proiectelor”, se arată în sentința Curții de Apel București.
În aceste condiții, judecătorii au stabilit că acțiunea intentată de Consiliul Județean împotriva Administrației Fondului de Mediu este neîntemeiată și au dispus ca administrația județeană să plătească despăgubirile solicitate.
În baza sentiței, mai departe, Camera de Conturi Vrancea a solicitat ca instituția Consiliului Județean Vrancea să recupereze prejudiciul creat de la cei responsabili. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Ce trebuie subliniat din sentința Curții de Apel București
După cum se vede din decizia judecătorilor Curții de Apel București, Administrația Fondului de Mediu a decis să rezilieze contractul de finanțare din cauza neîndeplinirii unor cerințe impuse prin contract.
Primul motiv care a dus la rezilierea contractului a fost acela că „reclamanta” Consiliul Județean Vrancea, nu a transmis la termenul solicitat și nici ulterior, documentul privind controlul anual al regenerărilor pentru anul 2015. Acesta nu a fost întocmit deoarece reprezentanții firmei angajate de Consiliul Județean pentru împădurire, SILVADI PREST III SRL, nu s-au prezentat să-l încheie.
Judecătorii au reținut că instituția Consiliului Județean, condusă atunci de Marian Oprișan, nu a făcut nimic pentru a-i determina să-și respecte angajamentul. De altfel, cei de la Silvadi au susținut, conform unor documente că nu au fost plătiți de Consiliul Județean pentru lucrările prestate și de au suspendat colaborarea.
De asemenea, instanța a mai constatat că funcționarii Consiliului Județean, însărcinați cu imprelmentarea proiectului nu au verificat documentele primite și nu s-au asigurat că proiectul este viabil și că va fi dus la bun sfârșit.
Am făcut aceste sublinieri deoarece în apărarea pe care a formulat-o împotriva Camerei de Conturi, departamentul juridic al Consiliului Județean invocă o soluție a Parchetului Județean care indică, eronat, drept unic responsabil pentru acest prejudiciu firma care s-a ocupat de pregătirea proiectului, Inteligent Software Group, patronată de o anume Carmen Covaci, fostă șefă de cabinet a notarului vrâncean Cătălin Vrabie, întâmplător cumătru a Ralucăi Dan.
Mai mult, Tribunalul Vrancea, contrazice decizia Curții de Apel București și susține, într-o altă decizie nr. 291/20.06.2022, (ulterioară), favorabilă Consiliului Județean, că în ciuda demonstrației instanței superioare, funcționarii nu sunt responsabili pentru prejudiciul creat.
Foarte interesant, soluția Tribunalului, deși nu este definitivă, fiind atacată la Curtea de Apel Galați, unde este în curs de judecare, a fost folosită de Curtea de Conturi pentru a respinge constatările Camerei de Conturi Vrancea și pentru a admite contestația Consiliului Județean Vrancea.
Oprișan s-a ferit să treacă prejudiciul pe cheltuiala publică. Toma a făcut-o
Revenind la firul narațiunii, după ce sentința Curții de Apel a rămas definitivă, președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, nu a inițiat nici un demers serios pentru recuperarea celor 2,4 milioane de lei, de la persoanele responsabile. Însă, Oprișan nu a îndrăznit să meargă până acolo încât să treacă acest prejudiciu pe cheltuială publică. A lăsat problema în coadă de pește.
Cel care a făcut-o, însă, a fost Cătălin Toma care, fără să țină cont de ceea ce a stabilit Curtea de Apel București, a anulat prejudiciul printr-un proiect de hotărâre aprobat cu câteva zile înainte de Crăciunul anului 2021. Pe 16 decembrie 2021, în ședința Consiliului Județean, la inițiativa președintelui Cătălin Dumitru Toma, consilierii PNL, USR, ALDE și PSD au votat pentru trecerea prejudiciului de 2,4 milioane de lei pe cheltuiala publică.
Consecința demersului inițiat de Toma a fost blocarea Camerei de Conturi Vrancea în demersurile pentru recuperarea prejudiciului. Ceea ce s-a și întâmplat. Întrega apărare a Consiliului Județean în fața Camerei de Conturi a avut la bază tocmai această hotărâre inițiată de Cătălin Toma:
„Astfel, fără a ține cont de Hotărârea Consiliului Județean Vrancea nr. 296/16.12.2021, care a produs efecte juridice, auditorii externi au solicitat în mod insistent Direcției economice din cadrul Consiliului Județean Vrancea să introducă în programul de contabilitate, nota contabilă nr. 247/17.09.2021 (cea care consemna prejudiciul de 2,4 milioane de lei stabilit de Curtea de Apel București – n. red.), în pofida faptului că suma devenise cheltuială publică, cu consecința inexistenței vreunui prejudiciu sau persoane responsabile”, se arată în apărarea formulată de compartimentul juridic sub coordonarea secretarului județului Raluca Dan, împotriva Camerei de Conturi Vrancea.
În loc de concluzii, ciudățenii și semne de întrebare
Practic Cătălin Toma a pus în cârca vrâncenilor prejudiciul stabilit de Curtea de Apel București, exonerându-i pe cei responsabili de orice vinovăție.
Nu putem să nu remarcăm că, în vara lui 2022, Raluca Dan, secretara județului, a dat o interpretare originală votului din Consiliul Județean prin care a permis membrilor PNL, PSD și USR să rămână cu indemnizațiile nesimțite din ATOP. Cătălin Toma nu a avut nici o reacție la acel moment, fiind singurul care a procedata astfel, așa cum a relatat Ziarul de Vrancea. Atât prefectul județului Nicușor Halici – președintele PSD, cât și liderul USR, Liviu Mălureanu au confirmat că legea a fost interpretată greșit și că, potrivit votului, indemnizațiile membrilor ATOP ar fi trebuit diminuate.
Nu aș putea demonstra că există o legătură între hotărârea promovată de Cătălin Toma în 2021 și interpretarea dată de Raluca Dan legii administrației. Nu pot spune nici că, astfel, Raluca Dan le-ar fi mulțumit consilierilor pentru votul dat înainte de Crăciun. Dar, din ce am văzut în dosarul procesului dintre Consiliul Județean și AFM, există cel puțin un document care o leagă pe Raluca Dan de acest proiect eșuat. Cel puțin un document din corespondența purtată între Consiliul Județean și AFM poartă rezoluția lui Marian Oprișan care îi solicită Ralucăi Dan „informare și rezolvare”, deși secretarul județului nu are în atribuții gestionarea fondurilor nerambursabile.
Fisiere atasate
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
