VIDEO | În alegeri, deturnarea rezultatului votului se numește fraudă electorală. În CJ Vrancea, „interpretarea” cvorumului?!
Votul majorității consilierilor județeni a fost „interpretat” în ultima ședință a Consiliului, când s-a ajuns la proiectul de hotărâre privind reducerea indemnizațiilor membrilor ATOP, un proiect de interes financiar major pentru câțiva „șmecheri politici” din întreg spectrul județului nostru.
Proiectul de hotărâre care ar fi dus la micșorarea indemnizațiilor membrilor ATOP a picat la vot, iar acest lucru a fost posibil din cauza „interpretării” originale pe care secretarul județului a dat-o unui text de lege, de altminteri foarte clar. Este vorba despre articolul 228 alin. 3 din Codul administrativ.
Trebuie însă spus clar și răspicat: Ceea ce s-a întâmplat în ședința Consiliului Județean Vrancea din 16 iunie 2022 este extrem de grav! În alegeri, fie ele locale, generale sau europarlamentare, deturnarea rezultatului real al votului se numește fraudă electorală și se pedepsește conform legilor în vigoare, inclusiv cu închisoarea. Pentru un politician, recurgerea la o asemenea nelegiuire se constituie într-un adevărat „pietroi legat de gât” în carieră. Cum numărul consilierilor județeni este dat de votul vrâncenilor, „interpretarea” cvorumului într-o ședință a CJ poate fi asemănată ca având tangențe suficient de solide cu menționata infracțiune din cazul alegerilor. Mai ales când „interpretarea” despre care vorbim servește clar intereselor financiare ale unor „șmecheri politici” autohtoni. Având în vedere acest lucru, cineva trebuie totuși să răspundă public, să afle toată lumea, la următoarea întrebare: În CJ Vrancea „interpretarea” cvorumului în interesul material al unor „șmecheri politici” cum se cataloghează și cum se pedepsește?!
Secretarul județului, Raluca Dan, a răstălmăcit un articol de lege, dându-i propria „interpretare”, iar votul consilierilor nu a mai contat. Mai mult, în loc să citească articolul de lege, când a fost contrazisă de cei care au avut o altă opinie, a insistat că lucrurile stau așa cum le spune secretarul județului, vorbind despre ea la persoana a treia. Beneficiari ai acestei „interpretări” au fost și sunt PNL, partidul condus de Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean, care deține cele mai multe locuri în ATOP, șase (sau după unele opinii chiar șapte), dar și USR și PSD, cu mai puțini sinecuriști de partid în aceleași posturi.
În acest context, am solicitat puncte de vedere în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în ședința CJ Vrancea de joi, 16 iunie 2022, în opinia noastră lucruri extrem de grave, de la președinții partidelor reprezentate în Consiliul Județean Vrancea, PSD – prefectul Nicușor Halici, USR – Liviu Mălureanu și PNL – președintele Consiliului Județean, Cătălin Toma.
Singurul care a refuzat un răspuns a fost, „transparentul” și „neconflictualul”, președintele PNL și al Consiliului Județean, partid care deține, așa cum arătam mai sus, 6 sau 7 locuri în ATOP Vrancea. Este vorba exclusiv de sinecuriști de partid care pot încasa 3400 lei lunar, pentru 2 ore de ședință, președintele ATOP Vrancea (și el sinecurist, PNL bineînțeles) încasând chiar și dublul acestei sume. Menținerea indemnizațiilor nesimțite pentru membrii ATOP Vrancea dovedește disprețul politicienilor vrânceni - în special al celor care au făcut tot posibilul ca ele să rămână neschimbate - față de problemele reale ale vrâncenilor din această perioadă. Ciocoismul celor ajunși, pe care-i doare în cot de cei care i-au ales.
Ce spune legea în astfel de cazuri
S-o luăm cu începutul: în ședința Consiliului Județean Vrance din data de 16 iunie 2022, consilierii județeni au supus la vot un proiect de hotărâre având ca temă reducerea indemnizațiilor membrilor ATOP. Proiectul a fost inițiat de doi consilieri disidenți ai USR, fără acordul conducerii organizații partidului din Vrancea care deține două locuri în ATOP și a primit două amendamente din partea PSD.
Normal, ca la orice astfel de proiect au apărut discuții cu privire la numărul consilierilor care au dreptul să voteze. Legea interzice celor care au interes direct într-un anumit proiect, în cazul de față membrilor ATOP, să fie luați în considerare la formarea cvorumului și la vot. Este vorba despre articolul 228, alineatul 3 din Codul Administrativ:
„Ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau județean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta și-a anunțat interesul și nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.”
Articolul de lege este destul de clar și logic.
Cvorumul este totalul consilierilor care au dreptul să voteze, în baza căruia se stabilește numărul de voturi necesare adoptării sau respingerii unui proiect de hotărâre (majoritatea). Dacă cvorumul este mai mare și majoritatea cu care se adoptă sau se respinge un proiect va fi mai mare și invers. Deci, este în logica lucrurilor ca atunci când un consilier nu are dreptul să voteze să nu fie luat în calcul nici la formarea cvorumului, pentru a nu influența majoritatea.
Revenind la cazul concret. Din totalul de 29 consilieri județeni, prezenți la dezbaterea proiectului de hotărâre, 6 aveau un interes direct fiind membri ai ATOP.
Dacă aplicăm exact ce spune articolul de lege, cei șase nu trebuiau luați în calcul pentru cvorumul necersar adoptării hotărârii și, absolut normal, nu aveau drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.
Interpretarea năucitoare a secretarului județului
Secretarul județului, Raluca Dan, a dat, însă o altă interpretare acestui articol, așa cum reiese din înregistrarea ședinței. Culmea este că, așa cum veți auzi, a început corect, conform legii, spunând că cei 6 nu pot face parte din cvorum. Pe parcurs, până și-a încheiat fraza, secretarul județului a ajuns la o cu totul altă concluzie. De care s-a ținut morțiș, chiar și atunci când i s-a atras atenția că greșește. Ba mai mult, și-a întărit afirmațiile vorbind despre ea la persoana a treia, dând verdicte.
Secretarul județului Vrancea, Raluca Dan: „Portivit codului administrativ, astfel de hotărâri se adoptă cu majoritate simplă, adică cu majoritatea prezentă. Având în vedere că din 30 de persoane (29 de consilieri plus președintele 30) prezenți la începutul ședinței, la acest moment, de la (dacă vreți vă și spun de la ce proeict pentru că secretarul județului și-a notat) proiectul 14, sunteți în sală 29, adică 28 de consilieri, plus președintele. Majoritatea la 29 este 14,5, rotunjindu-se este 15. Deci majoritatea cu care se adoptă astfel de proiecte potrivit codului este 15. Însă la acest cvorum, eu sunt obligată să aplic pasul 2. Și anume să scot din acest cvorum persoanele care n-au voie să voteze și care s-au abținut la început. În acest caz din 7 (șapte) consilieri, care sunt în conflict și care s-au abținut, sunt în sală doar 6 (șase). Aceasta înseamnă că din cele 15 voturi pentru câte trebuie să aibă acest proiect de hotărâre ca să devină act admnistrativ, să devină hotărâre nu au voie să participe la vot cei 6 (șase) care s-au abținut și care au transmis secretarului județului, la începutul ședinței că se abțin. V-am lămurit?”
Lucrând cu materialul secretarului județului Raluca Dan, rezultă că scoțând din totalul celor prezenți pe cei șase înseamnă că, în urma unei simple operații matematice (29 - 6), noul cvorum este de 23, iar în baza acestuia se stabilește majoritatea. 50% + 1 din 23, rotunjit, se ajunge la o majoritate de 13 consilieri necesară adoptării proiectului de hotărâre în discuție.
Doar că în momentul în care a trecut la fapte, secretarul județului a refuzat să-i mai scoată din cvorum pe cei șase (că al șaptelea lipsea). A lăsat cvorumul la 29, ceea ce a implicat o majoritate de 15 voturi și a permis să voteze doar unui număr de 23 de consilieri.
În zadar i-au spus, atât fostul președinte al Consiliului Județean, Marian Oprișan, cât și consilierul județean PSD, Constantin Guguianu că cvorumul este de 23, pentru că n-a acceptat cu nici un preț că ar putea greși.
„Dacă secretarul județului care răspunde pentru legalitatea actelor administrative a făcut astfel socoteala, înseamnă că așa este”, a dat verdictul, la persoana a treia Raluca Dan.
Proiectul de hotărâre a strâns 14 voturi, suficiente pentru a fi adoptat, dacă s-ar fi aplicat corect legea. A picat, însă conform socotelii secretarului județului care a dat propria interpretare legii.
S-au abținut de la vot cei de la PNL, principalii beneficiari, așa cum spuneam, ai sinecurilor din ATOP – șase – șapte membri.Trebuie însă precizat că atât secretarul județului, Raluca Dan cât și președintele CJ Cătălin Toma păreau a-și cunoaște foarte bine strategia și obiectivele pe care le doresc a le obține cu aplicarea ei.La un moment dat Toma a și ”scăpat porumbelul” din gură afirmând:”Cine nu-i de acord există căi legale de contestație!”.Contestația în instanță a ”interpretării” cvorumului ședinței CJ Vrancea din 16 iunie 2022, la proiectul de hotărâre privind reducerea indemnizațiilor ATOP, presupune însă timp.Iar acest timp are ca efect păstrarea ”indemnizațiilor nesimțite” ale ”șmecherilor” politici care le încasează până undeva spre finalul mandatului.Adică exact scopul celor care-au dat onestitatea politică pe rușine în ședința amintită.
„Transparentul” și „neconflictualul” Cătălin Toma tace conform obiceiului, atunci când nu-i convine ceea ce trebuie să justifice
Cu toate că hotărârea a picat ca urmare a unei ”interpretări” pe lângă lege, nu mai există cale de întoarcere și nici de corectare de proiectului de hotărâre. Se mai poate repara ceva doar în justiție. A confirmat-o chiar prefectul județului, Nicușor Halici. Acesta este și președintele PSD, partidul care s-ar putea considera cel mai prejudiciat – datorită numărului de voturi – de interpretarea Ralucăi Dan. Cu observația că această cale a justiției este una lungă iar sinecuriștii de pratid rămân cu îndemnizațiile nesimțite ale ATOP practic până foarte aproape de finalul mandatului.
„Legea este destul de clară în aceast privință. La proiectele în care consilierul, județean sau local, anunță că are un interes, nu este luat în considerare nici la stabilirea cvorumului și nici la vot. În cazul de față consider că nu a fost respectată voința majorității și nici litera și spiritul legii, așa cum au fost stabiluite de cei care au elaborat-o.
Din păcate, nu există foarte multe lucruri de făcut, în acest moment. Legea are o scăpare. Iar într-o astfel de situație, dat fiind că hotărârea nu a fost adoptată, nu ajunge la prefect pentru aviz de legalitate.
Vom face o analiză și vom iniția un alt proiect de hotărâre prin care să reducem aceste indemnizații. Este cam singura soluție posibilă, dacă vrem să obținem ceva. O altă variantă ar fi să atacăm în justiție, însă având în vedere termenele care se dau și gradul de încărcare a intanțelor am ajunge să obtinem o hotaâre definitivă după încheierea mandatului”, a declarat Nicușor Halici.
Cu alte cuvinte, votul consilierilor, parafrazându-l pe prefect, putem spune că votul consilierilor județeni a fost deturnat în acest caz.
Este un punct de vedere pe care îl împărtășește și USR, prin președintele USR Vrancea, Liviu Mălureanu.
„Conform codului administrativ, Art. 228 alin 3, consilierii aflati în conflict de interese nu sunt luati în calcul la stabilirea cvorumului. Prin urmare, membrii ATOP Vrancea nu trebuiau să fie luați în calcul. Dacă în considerarea cvorumului au fost luati în calcul și consilierii ATOP, atunci s-a produs o încălcare a legii, iar secretarul general trebuie să explice public cum a fost posibil acest lucru”, a spus Liviu Mălureanu, președintele USR Vrancea.
Singurul care a refuzat să comenteze a fost Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean și al PNL, partid care, repetăm, are cei mai mulți sinecuriști în ATOP. Acesta ne-a trimis la purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean pentru lămuriri.
PNL deține majoritatea sinecurilor din ATOP
Membrii ATOP Vrancea încasează lunar 3.400 de lei pentru două ședințe lunare. Aceasta în vreme ce președintele Autorității primește dublu, aproape 7.000 de lei. Din ATOP fac parte următoarii consilieri județeni: Răducanu Cătălin (PSD); Nedelcu Florin – președintele Autorității (PNL); Epure Ion (PNL); Lazăr Dorel (USR); Stroie Gheorghe (USR); Săpunaru Dorina (ALDE prin fuziune PNL);
Reprezentanți ai comunității: Georgel Constantin (PNL), Toader Constantin (PNL); Croitoru Vasile (apropiat PNL).
Membri de drept: Claudia- Lavinia Serafimciuc – subprefectul județului Vrancea (PNL); Remus Nica –inspectorul șef al Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea; Florin Dorian Alecsandrescu – director executiv Poliția Locală a Municipiului Focșani; Flaviu- Dorel Chiscop – inspector șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea; Alin-Marian Vlad – președintele organizației Corpul Național al Polițiștilor – Filiala Vrancea; Adrian Babiș – locotenent colonel al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vrancea înlocuit din 13 mai de colonel Dorel Iordache, desemnat să execute atribuțiile funcției de inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vrancea.
Ceea ce s-a întâmplat în ședința Consiliului Județean Vrancea din 16 iunie 2022 este extrem de grav
În alegeri, fie ele locale, generale sau europarlamentare, deturnarea rezultatului real al votului se numește fraudă electorală și se pedepsește conform legilor în vigoare, inclusiv cu închisoarea. Pentru un politician, recurgerea la o asemenea nelegiuire se constituie într-un adevărat „pietroi legat de gât” în carieră. Cum numărul consilierilor județeni este dat de votul vrâncenilor, ”interpretarea” cvorumului într-o ședință a CJ poate fi asemănată ca având tangențe suficient de solide cu menționată infracțiune din cazul alegerilor. Mai ales când ”interpretarea„ despre care vorbim servește clar intereselor financiare ale unor ” șmecheri politici” autohtoni.Având în vedere acest lucru, cineva trebuie totuși să răspundă public, să afle toată lumea, la următoarea întrebare: În CJ Vrancea ”interpretarea” cvorumului în interesul material al unor „șmecheri politici” cum se cataloghează și cum se pedepsește?!
