Un ,,copil” cu părul alb | Profesorul vrâncean Ștefan Neagu împlinește astăzi 83 de ani
Dacă aș fi pus în situația de a nominaliza, în grabă, câteva nume de seamă ale culturii vrâncenești, numele profesorului Ștefan Neagu ar fi unul care mi-ar veni în minte imediat. Rareori mi-a fost dat să întâlnesc oameni care să abunde, prin acțiuni evidente, de o așa dragoste față de viață, de o așa dăruire față de semeni, de o așa incomensurabilă iubire față de Neam și Glie.
S-a născut în com. Tulnici, la genunchii munților Vrancei, în a paisprezecea zi din Brumar, în anul morții primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, 1939. Părinții domnului profesor, Aurica și Octavian, i-au insuflat acea curățenie sufletească, acea stare de simplitate specifică oamenilor muncitori și cinstiți, acea mândrie sănătoasă accentuată de semeția brazilor care străjuiesc locul natal, mândrie care l-a însoțit de-a lungul vieții, până acum, când împlinește frumoasa vârstă de 83 de ani. N-a pierdut vremea! Ca orice copil al comunei Tulnici, vedea de animale și era implicat în muncile agricole. A dat de gustul cărții, astfel că la vârsta adolescenței, la 16 ani, după absolvirera Școlii Medii de Cultură Generală din Vidra, a devenit învățător suplinitor la Școala Greșu, com. Tulnici. În primul an ca suplinitor la această școală, s-a ocupat și de alfabetizarea unor măicuțe de la Schitul Lepșa, măicuțe care ar fi fost înlăturate din cadrul schitului dacă nu luau examenul de absolvire a patru clase. În anul 1975, a absolvit facultatea de limba și literatura română a Universității din București, specialitatea filologie (limba română și limba franceză), cu media 10. Un sfert de veac, a predat limba și literatura română la Colegiul Economic ,,Mihail Kogălniceanu” din mun. Focșani. Vreme de peste un deceniu, a fost inspector școlar. S-a pensionat la o vârstă respectabilă, la 72 de ani. A fost, dacă-mi este permis să zic așa, păstor școlar timp de 56 de ani... O viață de om, cum se mai spune!
A scris nu mai puțin de 16 lucrări monografice dedicate Vrancei: Monografia județului Vrancea – coautor (1973); 100 de ani de învățământ viticol la Odobești (2001); Liceu la Poarta Vrancei (2004); Odobești, un veac și jumătate de învățământ public (2005); Colegiul Economic ,,Mihail Kogălniceanu” (2006); Destinul unei generații – Prima promoție a Liceului Vidra (2006); Păulești – 500 de ani (monografie, 2007); Tulnici – centrul Vrancei istorice (monografie, 2008); Din contribuția evreilor autohtoni la dezvoltarea orașelor Râmnicul Sărat și Focșani (2009); Focșani, file din istoria comerțului (2010); Focșani și Ținutul Putnei – leagăn al iudaismului românesc (2011); Biserica ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Focșani (2011); Focșani, file din istoria comerțului – II – (2012); Vrancea Eroică, Vrancea Tragică (2012). Ultima monografie (a șaisprezecea și nu cea din urmă), ,,Nistoreștii Vrancei”, a fost lansată la data de 30 octombrie, 2022, la căminul cultural din comuna Nistorești, într-un ambient tradițional autentic, într-o manieră ireproșabilă, în cadrul unui eveniment organizat de Primăria și Consiliul Local al comunei Nistorești, intitulat ,,Cântec și poezie în satul meu”. În treacăt fie spus, m-a surprins vrednicia primarului acestei comune, domnul Teodor Dobre (o scânteie omniprezentă pe toată durata evenimentului), m-a surprins vrednicia tuturor celor implicați în organizarea și derularea acestei manifestări culturale, de unde am dedus că oamenii pot fi OAMENI, de unde am tras concluzia că cel care vrea să facă ceva, face! Participanții au fost numeroși, invitații având nume sonore în actul cultural local, național și internațional. Zi de sărbătare, soare generos, costume populare purtate cu mândrie de copiii comunei, cântec popular, poezie, bună dispoziție: O zi de excepție! Nu am cum să nu-i pomenesc pe colegii mei din grupul vocal ,,SENIORI” (de pe lângă Casa Armatei din Focșani, grup coordonat de domnul profesor Mircea GROSU), pentru a ne bucura alături de octogenarul nostru coleg, Ștefan NEAGU: doamnele Rica ZAMFIR, Dorina POPESCU, Lăcrămioara APOSTU, domnii Petrică OSTAFI, Gheorghe CREȚU și domnul colonel Eugen ANGHEL, fost comandant al Casei Armatei din Focșani, apropiat al grupului ,,SENIORI”. Datorită domnului profesor Ștefan NEAGU, am devenit membru al acestui grup vocal. În urmă cu vreo 4, 5 ani, m-am întâlnit cu dumnealui în fața Bibliotecii județene ,,Duiliu Zamfirescu” și l-am întrebat ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a face parte din acest grup. ,,Să-ți dorești... în primul rând! Restul ține de acceptul domnului profesor GROSU care te va supune unui test.” Și... m-am trezit alături de cei care au încântat atâția oameni iubitori de frumos... Dodică, așa cum îi spun cei apropiați domnului profesor NEAGU, scrie, cântă, trăiește, se bucură și bucură, iubește și-i iubit, acceptă orice provocare:
Un copil cu părul alb, neastâmpărat, veșnic zâmbitor, jovial. Dacă-l scapi la povestit, la recitat, la cântat, uiți cum trec orele! Îmi amintesc de o agapă desfășurată în casa mea, acum un an și ceva, doi ani, pe vremea când restricțiile accentuau starea apăsătoare trăită sub efectele pandemiei de covid. Ceilalți invitați... au plecat înaintea orelor 22:00, conform stării de urgență, de la acel moment. Dodică și domnul Petrică OSTAFI, au hotărât să mai rămână vreo jumătate de oră în plus, să riște. Pănă la orele cinci și jumătate ale dimineții am stat cu dumnealor, fără niciun semn de oboseală! Când m-am întins în pat, am adormit cu greu; mă urmărea vocea lui Dodică, îmi persista în minte romanța pe care a cântat-o înainte de plecare: ,,Călugărul din vechiul schit / De-aceiași ochi a și murit... ”. A trecut prin mai toate corurile; de la corul bisericii ,,Sf. Ioan Botezătorul” din Piața Unirii - Focșani, la ,,Pastorala” - Focșani, cor condus de reputatul prof. dr. Dumitru SĂNDULACHI. Mi-e drag să-l am ca interlocutor, sunt mândru că mă numește prieten. Erudit, cu o memorie fenomenală, te surprinde... indiferent de tema discutată; are răspuns la toate. Cel mai mult se mândrește cu obârșia sa. Amintește de fiecare dată că este mocan, că este de acolo, de la genunchii munților Vrancei, din Tulnici. N-ai cum să nu-l placi, n-ai cum să nu-l îndrăgești pe acest ,,copil” cu părul grizonant, pe acest octogenar cu ochi albaștri, pe acest iubitor de Neam și Glie, pe acest profesor hâtru. Competitiv cum îl știu, aștept să-l ,,bată” pe cunoscutul filosof Mihai Șora!
Să ne trăiți întru mulți ani, domnule profesor!
Ion Apostu
Vă trimit și o fotografie a domnului Neagu, fotografie ,,furată'' de la Ziarul de Vrancea!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
