Vrancea isihastă: Fostul Schit „Sf. Dimitrie” din Jitia
Cu fostul Schit Jitia intrăm în lumea mai puţin cunoscută a boierilor de la sud de Milcov, unde familii precum Deduleştii sau Robeştii au marcat ultima jumătate de mileniu. Într-o vreme în care ctitoriile voievodului Matei Basarab pregătiseră Ţara Românească pentru renaşterea brâncovenească, undeva pe Valea Râmnicului, jupâneasa Marica, clucerul Gheorghe Dedulescu şi Iane Pitarul ridicau Schitul cu hramul „Sfântul Dimitrie”, cunoscut din documente mai cu seamă ca Schitul Jitia. Ca mai toate schiturile din zona Râmnicului Sărat, Schitul Jitia a ajuns în curând metoh al puternicei mănăstiri brâncoveneşti, „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnic, fiind închinat de căpitanul Neagoe Topliceanu. Era o manieră de a asigura continuitate în obştea Schitului şi protecţie faţă de pretenţiile expansioniste ale boierilor locali. Un moment important din istoria aşezământului monahal l-a constituit perioada dintre 1700-1770 când monahii de la Jitia au fost puternic influenţaţi de viaţa monhală a Schiturilor Dălhăuţi şi Poiana Mărului. Decăderea vieţii monahale de la Poiana Mărului spre sfârşitul sec. XVIII a avut consecinţe negative şi asupra celorlalte aşezăminte monahale de zonă, inclusiv asupra Schitului Jitia. A urmat secolul XIX şi reformele princepelui Al. Ioan Cuza, care a lăsat Schitul fără pământ, ca în cele din urmă să fie desfiinţat, iar biserica să ajungă biserică de mir. Între timp în jurul Schitului a luat naştere satul, iar mai târziu comuna cu acelaşi nume, iar lăcaşul de cult a devenit biserică parohială. Povestea Schitului nu se termină aici. Mai multe în volumul „Vrancea isihastă”. Vrancea este un judeţ cu poveşti fabuloase, păcat însă că aleşii locali votează orbeşte miliarde de lei vechi pentru mastodontul ruşinii de la Ceasul Rău şi alte miliarde pentru piţipoancele aduse toamna la Festivalul Bachus, dar nu sunt în stare să finanţeze publicarea unei istorii a aşezămintelor monahale din judeţ. Un judeţ care seamnănă din ce în ce mai mult cu „Pokerania şi Rişcania” - republicile imaginare ale scriitorului Gheorghe Neagu - cu diferenţa că la Focşani există supermarketuri, iar prostimea care merge din 4 în 4 ani la vot are unde să iasă în weekend! (Valentin MUSCĂ)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
