Alexie, omul lui Dumnezeu
Astazi, in calendarul crestin ortodox se serbeaza Sfintul Alexie. Povestea acestui sfint a depasit de mult copertele Vietilor Sfintilor, iar sintagma "Alexie, omul lui Dumnezeu" a devenit sinonima cu viata in Hristos. Alexie nu a fost un om care s-a batut cu necredinciosii, care a luptat sa triumfe Evanghelia sau a increstinat vreun popor. Nu a fost nici vreun episcop faimos ori un preot gura de aur sau un calugar isihast. Alexie era fiul unei bogate familii romane, care nu se aseza la masa pina nu ospata pe cei din jur, cunoscuti sau necunsocuti. Intelege de tinar efemeriatea celor materiale, renunta la bunurile care i se cuveneau si traieste in saracie. A respecat traditia romana si s-a casatorit cu o femeie din inalta societate, dar dupa nunta a lasat toate si a plecat in Asia Mica. Fiind copil unic, dupa plecarea acestuia, mama si sotia sa s-au lepadat de toate bogatiile si au inceput sa se roage neincetat. Dupa 17 ani de viata dusa in rugaciune si pocainta, mai marele Bisericii din Edessa, unde Alexie isi petrecea timpul in rugaciune, l-a prezentat crestinilor in Biserica. De teama sa nu fie ispitit cu vreo dregatorie, Alexie decide sa paraseasca orasul si sa revina la casa tatalui sau. Dar sublimul acestei istorioare abia acum incepe. Alexie ajunge la casa tatalui sau, care nu-l recunoaste, dar il accepta la curtea sa, ba mai mult, porunceste slugilor sa-l ospateze si sa-i faca un adapost linga palatul sau. Nestiind cine este, slugile il batjocoreau, nu o data lovindu-l, desi Alexie nu deranja pe nimeni, traind in post si rugaciune. Avind adapostul linga palat, Alexie auzea seara rugaciunile pe care mama si sotia sa nu incetasera sa le aduca Celui De Sus, cu nadejdea ca, intr-o zi, Alexie va reveni acasa. Si a trait Alexie 17 ani la poarta Palatului familiei sale, batjocorit de slugi, pe linga el trecind zi de zi sotia, mama si tatal sau, fara sa-l recunoasca. Abia dupa moartea sa au descoperit un pergament pe care Alexie povestise viata sa, cu amanunte, pentru ca parintii si iubita sa afle ca in cei 17 ani, Alexie a fost alaturi de ei, dar acestia nu l-au vazut. Aceasta este povestea unui sfint care de un mileniu si jumatate emotioneaza generatie dupa generatie. De multe ori traim linga suflete mari, dar ochii nostri refuza sa le vada. Nu o data petrecem ore, zile sau ani alaturi de persoane care ne-ar putea schimba viata, dar nu ne dam seama doar cind acestea nu mai sint. Alexie, omul lui Dumnezeu, poate fi un batrin cersetor la colt de strada, pe linga care trecem, adesea, introcind capul, refuzind sa vedem sub chipul sau girbovit de zile, chipul nemuritor al lui Hristos.(Valentin MUSCA)