MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Exporturile României au urcat până la aproape 78,7 miliarde de euro
Vânzările firmelor în afara țării au crescut în primele zece luni cu 2,4% u în același timp, importurile s-au redus cu 3,2% până la 101,892 miliarde euro u deficitul balanței comerciale a scăzut cu 18,4%
Exporturile României au crescut cu 2,4% în primele zece luni, la 78,699 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 3,2%, la 101,892 miliarde euro, față de perioada similară a anului trecut, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale în primele zece luni a fost de 23,193 miliarde euro, mai mic cu 5,215 miliarde euro (-18,4%) decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut. ”În luna octombrie 2023, exporturile FOB au însumat 8,408 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 11,208 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,799 miliarde euro. Față de luna octombrie 2022, exporturile din luna octombrie 2023 au crescut cu 5,6%, iar importurile au scăzut cu 1,5%. În perioada 1.I-31.X 2023, exporturile FOB au însumat 78,699 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 101,892 miliarde euro. În perioada 1.I-31.X 2023, exporturile au crescut cu 2,4%, iar importurile au scăzut cu 3,2%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2022. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.X 2023 a fost de 23,193 miliarde euro, mai mic cu 5,215 miliarde euro (-18,4%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2022”, arată datele INS. În perioada 1.I-31.X 2023, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,6% la export și 36,4% la import) și alte produse manufacturate (30,1% la export și 28,9% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2023 a fost de 57,221 miliarde euro la expedieri și de 74,644 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,7% din total exporturi și 73,3% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2023 a fost de 21,478 miliarde euro la exporturi și de 27,248 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi și 26,7% din total importuri.
Ministrul Agriculturii: Plafonarea adaosului comercial la alimente trebuie să continue
u “s-a văzut foarte clar că ordonanța pe această temă a produs efecte”, susține Florin Barbu
Ministrul Agriculturii Florin Barbu declară, într-un interviu pentru Profit.ro, că plafonarea adaosului comercial la alimente trebuie să continue, argumentând că s-a văzut foarte clar că ordonanța pe această temă, care se aplică până la 31 ianuarie 2024, a produs efecte. Întrebat ce se va întâmpla cu plafonarea adaosului comercial la alimente, având în vedere că Ordonanța de urgență privind plafonarea adaosului comercial la 21 de categorii de alimente este în vigoare până pe 31 ianuarie, ministrul a precizat: ”O să avem o discuție și cu retailerii, și cu procesatorii. S-a văzut foarte clar că această ordonanță a produs efecte. Spun acest lucru pentru că în 2022, la 30 noiembrie, prețul alimentelor era cu plus 28%. În anul 2023, în care avem ordonanță în vigoare și act juridic, prețul alimentelor a scăzut cu 5%”. El a mai explicat că ”indicele prețului de consum, pe alimente, în anul 2022, toate erau cu plus - 15, 18, 20, 24, 34%”. ”Toate alimentele în anul 2023, pe această ordonanță cu plafonarea adaosului comercial, toate sunt cu minus - 10, 15%, respectiv -6, -7% la categoriile respective de produse”, a declarat ministrul pentru Profit.ro. În ceea ce privește oportunitatea continuării aplicării OUG, ministrul afirmă: ”Sigur că trebuie să continue, pentru că, în ordonanța pe care noi am prelungit-o până la 31 ianuarie, tot ceea ce intră din import și nu intră în faza de procesare are adaos comercial de 5%. Lucrul acesta l-am făcut pentru ca procesatorii români să fie în concurență cu prețurile de dumping care vin din import”.
În timp ce economia SUA pare să reziste, Europa se prăbușește
Europa ar putea fi în pragul unui fel de recesiune, a cărei gravitate va fi decisă de piața globală, aceasta în timp ce economia SUA pare să reziste, arată Raportul de Perspective Economice al casei de brokeraj XTB, care precizează că anul 2024 aduce motive de optimism, deși rămân în continuare provocări. Potrivit raportului, în 2024 ne așteaptă încă un an cu evoluții globale complexe, alegeri în SUA și mai peste tot în Europa și nu este exclus ca interesul pentru metale prețioase să rămână ridicat. Economia României, în ansamblu, va avea de înfruntat noile realități fiscale, efectele recesiunii germane și ale încetinirii europene. ”La începutul lui 2023, se conturau temeri cu privire la o posibilă recesiune determinată de înăsprirea politicilor monetare, cu un impact semnificativ asupra piețelor. Până în prezent însă, încetinirea economică a fost limitată, iar unii indicatori sugerează că ce a fost mai greu a trecut, cel puțin în SUA”, potrivit Raportului de Perspective Economice al XTB, care arată că anul 2024 aduce motive de optimism, deși rămân în continuare provocări. În primul rând, în Europa, semnele încetinirii economice s-au înmulțit. Germania, partener comercial important al României și prima economie a continentului, are în față trimestre dificile. Pe de altă parte, economia americană a crescut peste așteptări. Aici, consumul evoluează pozitiv, iar temperarea prețului la energie susține tendința de scădere a inflației. Aproape de finalul celui mai agresiv ciclu de înăsprire a dobânzilor din ultimele patru decenii, investitorii așteaptă primul semn clar de relaxare din partea băncilor centrale. Indicatorii comerciali arată că Europa se află în cea mai dificilă situație din rândul principalelor regiuni economice. Astfel, europenii au asistat la un declin profund în industria prelucrătoare, ca răspuns la surplusul de stocuri post-COVID și la prețurile crescute la energie. La acest regres au mai contribuit și deglobalizarea progresivă, precum și politicile ambițioase ale UE în domeniul climei. La nivel mondial, companiile producătoare par să reducă încet-încet stocurile. În Europa, însă, au existat speranțe că economia va fi ajutată de consumatori prin intermediul sectorului serviciilor, dar se pare că se întâmplă contrariul. Raportul XTB reamintește faptul că dobânda actuală a depozitelor Băncii Centrale Europene este de 4%, după ce mai bine de un deceniu a fost negativă sau aproape de zero. Prin urmare, tonul pozitiv este greu de menținut în ceea ce privește cererea de consum până la finalul lui 2024. ”Așadar, în timp ce economia SUA pare să reziste, Europa ar putea fi în pragul unui fel de recesiune, a cărei gravitate va fi decisă de piața globală. Amploarea exactă a încetinirii economice prin care trecem va depinde de durata politicilor restrictive impuse de principalele bănci centrale, iar aceste politici vor fi influențate, la rândul lor, de inflație”, relevă raportul.
Investițiile nete realizate în economia națională au ajuns la 118,497 miliarde lei
Investițiile nete realizate în economia națională în primele nouă luni ale anului au însumat 118,497 miliarde lei, în creștere cu 14,4%, comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul III 2023 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 48,822 miliarde lei, în creștere cu 16,6%, comparativ cu trimestrul III 2022. În perioada 1.I-30.IX.2023 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 118,497 miliarde lei, în creștere cu 14,4%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2022”, arată datele INS. În trimestrul III 2023, comparativ cu trimestrul III 2022, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 16,6%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 35,9%, lucrări de construcții noi cu 19,2% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 7,4%. În perioada ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 14,4%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 28,6%, lucrări de construcții noi cu 14% și la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 11,5%.
“În România intră și produse din lapte care nu au văzut laptele!”
Ministrul Agriculturii Florin Barbu afirmă, într-un interviu pentru Profit.ro, că în România intră produse din lapte care nu sunt produse, de fapt, din lapte, El îi îndeamnă pe români să cumpere, în piețe, de la vânzători care au certificat de producător, arătând că, prin subvențiile acordate în programul INVESTALIM, în vederea înființării de noi unități de procesare, sunt urmărite promovarea produselor de calitate locale și reducerea deficitului balanței comerciale la produsele agro-alimentare. Ministrul asigură totodată că în România nu au mai intrat cereale ieftine din Ucraina. ”Toată lumea ne spune că aducem și mâncăm unt și alte produse, cașcaval, venite din Franța, care, îți spun, anumite categorii de produse nu au văzut lapte. Ideea noastră a fost în felul următor: să sprijinim sectorul zootehnic, am pus subvenții foarte mari pentru a realiza cantități de lapte cât mai mari în România și, prin proiectul INVESTALIM, să vină procesatori, să producem la noi în România și unt, și cașcaval, și, practic, să consumăm produsele românești. (...) Sunt produse lactate și produse din lapte care, practic, nu au văzut laptele! Spun că sunt din derivate din lapte. Aceste derivate pot să fie făcute din zer. Deci, în România intră produse care nu sunt de o calitate superioară”, declară ministrul pentru Profit.ro. El îi îndeammnă pe români să cumpere doar de la cei care au certificat de producător, pentru a evita intermediarii. ”În piețe cam jumătate sunt intermediari, jumătate sunt producători. Ce îi îndemn eu pe români este să cumpere acolo unde este afișat certificatul de producător. Adică cei cre l-au afișat sunt producători locali care sunt finanțați și de Ministerul Agriculturii prin diferite scheme de ajutor de stat, iar cei care sunt intermediari nu au acest certificat de producătior și îi îndemn pe toți românii să cumpere acele produse direct acolo unde sunt etichetate și unde apare certificatul de producător”, afirmă Florin Barbu.
Bosch urmează să desființeze 1.500 de locuri de muncă
Furnizorul de componente pentru automobile Bosch trebuie să reducă până în 2025 până la 1.500 de locuri de muncă la două dintre fabricile sale din Germania, pentru a adapta nivelul de personal la cererea în schimbare și la tehnologiile din sectorul auto, a anunțat compania duminică, transmite Reuters. Reducerile forței de muncă au fost raportate pentru prima dată de ziarul săptămânal din industrie Automobilwoche. ”La fel ca și alte companii, trebuie să adaptăm nivelul de angajare la situația comenzilor, la schimbările structurale din sectorul motoarelor și la penetrarea pe piață a tehnologiilor viitoare. Vedem că este nevoie să ajustăm până la 1.500 de capacități de personal în domeniile de dezvoltare, administrare și vânzări în divizia Drives de la fabricile Feuerbach și Schwieberdingen, până la sfârșitul anului 2025”, a declarat un purtător de cuvânt al Bosch, în comentarii trimise prin e-mail. Bosch a spus că încearcă să realizeze acest lucru prin mutarea personalului în alte departamente, pensionare anticipată sau acorduri de concediere voluntară, adăugând că grupul este în discuții cu consiliul de întreprindere pentru anumite detalii.
Platforma de socializare X, parteneriat cu Amazon.com
Platforma de socializare X a lui Elon Musk a discutat despre un potențial parteneriat cu Amazon.com care ar face reclamele de pe X disponibile pe software-ul de cumpărare de reclame al retailerului online, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal, transmite Reuters. Proprietarul miliardar al platformei de socializare a blestemat luna trecută agenții de publicitate care au fugit de platforma sa de social media X din cauza conținutului antisemit. Amazon și X nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters pentru un comentariu. Mai multe companii, inclusiv Comcast și Walt Disney, și-au întrerupt reclamele pe site-ul de socializare, după ce luna trecută Musk a fost de acord cu o postare pe X în care susținea în mod fals că evreii alimentează ura împotriva oamenilor albi.
Nvidia dorește să își stabilească o bază în Vietnam
Producătorul american de cipuri Nvidia dorește să își stabilească o bază în Vietnam pentru a dezvolta industria de semiconductori a țării, deoarece consideră piața vietnameză una importantă, a declarat guvernul vietnamez, citându-l pe directorul general al companiei din SUA, transmite Reuters. În prima sa vizită în țara din Asia de Sud-Est, CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a declarat că compania vede Vietnamul drept casa sa și și-a afirmat planurile de a înființa un centru în țară. ”Baza va fi pentru atragerea de talente din întreaga lume pentru a contribui la dezvoltarea ecosistemului de semiconductori din Vietnam și la digitalizare”, a spus Huang, citat în comunicatul guvernului vietnamez publicat după întâlnirea acestuoa cu prim-ministrul Pham Minh Chinh. Nvidia, care a investit deja 250 de milioane de dolari în Vietnam, urmează să discute despre acorduri de cooperare pentru semiconductori cu companii de tehnologie și autorități vietnameze într-o întâlnire de luni, a informat vineri Reuters.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
