MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Numărul angajaților la stat este la doar câteva mii de pragul de 1,3 milioane de persoane
Ministerul Finanțelor arată că la nivelul lunii decembrie 2023 în sistemul public erau ocupate puțin peste 1,292 milioane de posturi
Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în decembrie 2023, de 1.292.559, cu 13.564 mai multe comparativ cu ianuarie 2023, 64% dintre acestea fiind în administrația publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Din totalul celor 827.393 de angajați din administrația publică centrală, 608.152 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat (plus 5.745 angajați comparativ cu ianuarie 2023). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educației, respectiv 302.040 (294.930 în ianuarie 2022), Ministerul Afacerilor Interne - 123.808 (125.548 la începutul anului trecut), Ministerul Apărării Naționale - 72.658 (73.387 în ianuarie 2023), Ministerul Finanțelor - 24.879 (24.779 în ianuarie 2023) și Ministerul Sănătății -18.295 (18.236 în ianuarie 2023). Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.279 de posturi (plus 1.054 față de ianuarie 2023), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.886 (plus 255), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.076 de posturi ocupate (plus 2.614). Totodată, în administrația publică locală lucrau, în decembrie 2023, 465.166 de persoane (plus 3.896), dintre care 285.065 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 4.010) și 180.101 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (minus 114).
BNR estimează că PIB-ul va fi tras în sus de consumul gospodăriilor
u perspectiva pozitivă se anticipează a fi susținută de temperarea inflației și de redresarea cererii externe
Consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, se arată în Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 13 februarie 2024. "Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că acesta are ca premise și fundamente probabila încetinire ușor sub așteptări a ritmului PIB în 2023, dar mai cu seamă perspectiva accelerării mai pronunțate a creșterii economice în 2024 și 2025 față de previziunile precedente. Perspectiva se anticipează a fi susținută de temperarea inflației și de redresarea cererii externe, precum și de caracterul politicii fiscale în condițiile noii legi a pensiilor și de utilizarea mai extinsă a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă o restrângere mult mai lentă a excedentului de cerere agregată pe orizontul de prognoză, implicând întârzierea considerabilă a închiderii lui în raport cu proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului. Totodată, s-a sesizat că, după slăbirea accentuată din 2023, consumul gospodăriilor populației va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB și își va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creșterilor substanțiale de salarii și transferuri sociale suprapuse trendului descendent al ratei inflației, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației", se spune în minuta BNR. Potrivit BNR, creșterea formării brute de capital fix este așteptată să încetinească considerabil în intervalul 2024-2025 și vizibil mai pronunțat decât s-a anticipat anterior, rămânând totuși robustă și cu o contribuție apreciabilă la dinamica PIB, în condițiile continuării atragerii unui volum important, dar diminuat, de fonduri europene, dar și în contextul efectelor și incertitudinii asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului. "S-a observat, de asemenea, că evoluția exportului net va redeveni probabil ușor contracționistă în următorii doi ani, în condițiile revigorării relativ mai rapide a absorbției interne. Probabila încetinire puternică, pe acest fond, a corecției descendente a deficitului de cont curent ca pondere în PIB, precum și menținerea implicită a indicatorului mult deasupra standardelor europene, au fost considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva implicațiilor potențiale asupra inflației și primei de risc suveran. Incertitudini și riscuri semnificative rămân asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri în mod particular la dinamica salariilor din sectorul public și la impactul integral al noii legi a pensiilor. Au fost evidențiate însă și măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu cerințele procedurii de deficit excesiv și cu condiționalitățile atașate altor acorduri încheiate cu CE", se spune în document. În același timp, s-a convenit că incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
Warren Buffett crede că epoca câștigurilor spectaculoase la Bursă a luat sfârșit
Warren Buffett a dat sâmbătă asigurări investitorilor că conglomeratul său Berkshire Hathaway le va aduce beneficii pe termen lung, chiar dacă deplânge recenta trecere în neființă a adjunctului său de o viață, Charlie Munger, transmite Reuters. În scrisoarea sa anuală adresată acționarilor din Berkshire, care a însoțit publicarea unui profit operațional record de 37,4 miliarde de dolari pe 2023, Buffett a spus că conglomeratul său de peste 900 de miliarde de dolari a devenit o fortăreață capabilă să reziste chiar și unui dezastru financiar fără precedent. ”Berkshire este construit pentru a rezista”, a scris Buffett. Investitorul a temperat, de asemenea, așteptările pentru prețul acțiunilor Berkshire, spunând că dimensiunea uriașă a companiei nu lasă ”nicio posibilitate de performanță uluitoare”. ”Rămân doar o mână de companii în această țară capabile să mute cu adevărat acul la Berkshire și au fost preluate la nesfârșit de noi și de alții”, a scris Buffett. ”Pe unele le putem evalua, pe altele nu”. Dar miliardarul în vârstă de 93 de ani i-a asigurat pe investitori că vicepreședintele Greg Abel, succesorul său desemnat, este ”în toate privințele pregătit să fie directorul general al Berkshire mâine”. De asemenea, Buffett și-a păstrat cele mai sincere cuvinte pentru Munger, care a murit în noiembrie, la vârsta de 99 de ani. El l-a numit pe Munger ”arhitectul” Berkshire, Buffett fiind doar ”antreprenorul general” și le-a amintit investitorilor cum Munger l-a împins să cumpere afaceri minunate la prețuri corecte în loc de afaceri corecte la prețuri minunate. ”Conservatorismul fiscal extrem” al Berkshire, inclusiv reticența de a face achiziții majore la prețuri umflate, este unul dintre motivele pentru care Buffett a lăsat ca numerarul companiei din Omaha, Nebraska, să crească la un record de 167,6 miliarde de dolari. ”Într-un fel, relația lui cu mine a fost în parte frate mai mare, în parte tată iubitor. Chiar și când a știut că are dreptate, mi-a dat frâiele, iar când am gafat, nu mi-a reamintit niciodată – niciodată – de greșeala mea”, a scris Buffett, referindu-se la Munger. Cathy Seifert, un analist CFRA Research, care recomandă cumpărarea de acțiuni Berkshire, a spus că Buffett a încercat să arate cum Berkshire a putut rezista la turbulențe, chiar și după ce Munger l-a ajutat să transforme o companie textilă care odată a eșuat într-un colos care reflectă economia mai largă. ”Nimic nu este perfect. A încercat să demonstreze că există un plan de succesiune, iar Berkshire s-a ținut de construirea acestuia”, a spus ea. Buffett a comparat prudența Berkshire în a face achiziții, piața de valori stabilind acum în mod obișnuit niveluri record, cu o poliță de asigurare împotriva tipului de decizii de afaceri grăbite și neînțelepte care l-ar fi enervat pe Munger. ”Am sentimentul că Berkshire vrea să-l facă pe Charlie mândru”, a spus Thomas Russo, manager de portofoliu și acționar de multă vreme la Gardner, Russo & Quinn din Lancaster, Pennsylvania. Scrisoarea lui Buffett a fost însoțită de rezultatele trimestriale și anuale ale Berkshire, care are sediul central în Omaha, Nebraska.
Banca centrală germană, Bundesbank, a înregistrat pierderi de zeci de miliarde de euro
Banca centrală germană, Bundesbank, a înregistrat pierderi de zeci de miliarde de euro în 2023 din cauza dobânzilor mari, instituția fiind nevoită să recurgă la totalitatea provizioanelor sale pentru a ajunge la rentabilitate, transmite CNBC. Bundesbank a raportat vineri un profit anual distribuibil zero, după ce a eliberat provizioane pentru riscuri generale de 19,2 miliarde de euro și 2,4 miliarde de euro din rezervele sale. În consecință, rezervele băncii au rămas sub 700 de milioane de euro, a spus banca centrală. Venitul net din dobânzi a fost negativ pentru prima dată în istoria sa de 67 de ani, scăzând cu 17,9 miliarde de euro de la un an la altul, până la -13,9 miliarde de euro. ”În acest an ne așteptăm ca poverile să fie din nou considerabile. Este posibil să depășească rezervele rămase”, a declarat președintele Bundesbank, Joachim Nagel, la o conferință de presă. Banca centrală va raporta o pierdere reportată, care va fi compensată prin profituri viitoare, a spus el. Nagel a adăugat: ”Bilanțul Bundesbank este sănătos. Bundesbank poate suporta sarcinile financiare, deoarece activele sale depășesc semnificativ obligațiile.” Banca centrală germană – și multe alte bănci centrale – dețin dețineri semnificative de titluri de valoare expuse riscului ratelor dobânzilor, care au fost afectate în mod semnificativ de creșterea fără precedent a ratei dobânzii cheie a Băncii Centrale Europene. BCE a raportat joi prima pierdere anuală din 2004, de 1,3 miliarde de euro, chiar dacă a recurs și la provizioane pentru risc propriu de 6,6 miliarde de euro. Pierderea urmează unui deceniu de stimuli financiari ai băncii centrale din zona euro, care a tipărit bani și a cumpărat cantități mari de obligațiuni guvernamentale pentru a stimula creșterea, care necesită acum plăți considerabile. Banca centrală a Țărilor de Jos a raportat vineri o pierdere de 3,5 miliarde de euro pentru 2023. Băncile centrale subliniază că profiturile și pierderile anuale nu afectează capacitatea lor de a pune în aplicare politica monetară și de a controla stabilitatea prețurilor. Cu toate acestea, ele sunt privite ca o potențială amenințare la adresa credibilității, în special dacă o salvare a unei bănci devine un risc și afectează plățile băncilor centrale către alte surse.
Toyota Motor a prelungit oprirea a două linii de producție din Japonia
Toyota Motor a prelungit până la 1 martie oprirea a două linii de producție la două fabrici ale companiile grupului Toyota din Japonia, din cauza unor probleme legate de emisii, transmite Reuters. Liniile de producție au fost suspendate din 29 ianuarie după descoperirea neregulilor în testele de certificare pentru motoarele diesel dezvoltate de afiliata Toyota Industries. Pe 1 martie, Toyota va lua o decizie cu privire la redeschiderea liniilor de producție începând de luni, 4 martie. Până atunci, suspendarea va continua la o linie a fabricii Toyota Auto Body Inabe din prefectura Mie, unde producția include monovolumele Alphard și Vellfire, și o linie la uzina principală a Gifu Auto Body din prefectura Gifu, unde producția include camioneta HiAce.
Prețurile petrolului sunt în scădere ușoară
Prețurile petrolului au scăzut vineri și pe ansamblul săptămânii au avut o evoluție negativă, după ce banca centrală a SUA a indicat că reducerile ratelor dobânzilor ar putea fi amânate cu încă două luni, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 1,62 dolari, sau cu 1,9%, la 82,05 dolari pe baril,, iar contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate, de referință în SUA, au scăzut cu 1,67 dolari, sau cu 2,1%, până la 76,94 dolari pe baril. Ambele valori de referință au înregistrat scăderi săptămânale după două săptămâni de câștiguri, dar indiciile privind cererea sănătoasă de combustibil și îngrijorările privind aprovizionarea ar putea revigora prețurile în zilele următoare. Reprezentanții Rezervei Federale din SUA ar trebui să amâne reducerea ratelor dobânzilor cu cel puțin încă două luni, a declarat joi guvernatorul Fed Christopher Waller, ceea ce ar putea încetini creșterea economică și ar putea reduce cererea de petrol.
Samsung și-ar putea prezenta primul inel inteligent la MWC 2024
Ediția din 2024 a celui mai important târg de dispozitive mobile și rețelistică, Mobile World Congress, târg la care Samsung ar putea aduce primul său smart ring, începe luni. Faptul că Samsung a lucrat în ultimii ani la un inel inteligent nu mai este demult o noutate. Zvonul circulă de multă vreme și chiar compania a confirmat existența acestuia când a lansat smartphone-urile din seria Galaxy S24. Noutatea este că acesta va putea fi văzut, în premieră, la Mobile World Congress 2024, care va debuta luni la Barcelona. Inelul va oferi experiențe personalizate, cu ajutorul inteligenței artificiale, spune Samsung, păstrând restul detaliilor pentru prezentarea de la MWC. Cu aceeași ocazie, producătorul coreean va prezenta și noile funcții de sănătate ale seriei de smartwatch-uri Galaxy Watch6. îSănătatea pare a fi unul din focusurile companie în ultima vreme. Recent, Samsung a primit aprobare în Statele Unite și pentru o funcție de monitorizare a apneei în somn a ceasurilor sale.
Ford Motor a oprit livrările noilor camionete electrice F-150 Lightning
Ford Motor a oprit livrările tuturor camionetelor electrice F-150 Lightning model 2024, astfel încât să poată efectua verificări de calitate pentru o problemă pe care nu a specificat-o, transmite Reuters. Al doilea mare producător auto din SUA a declarat vineri că oprirea livrărilor a avut loc pe 9 februarie. Nu a spus când se așteaptă să reia livrările, care au început în ianuarie, ale camionetei electrice. Un purtător de cuvânt a refuzat să spună ce problemă de calitate a fost verificată. Ford a mai spus că săptămâna aceasta a început să livreze către dealeri primele pickup-uri F-150 model 2024, nou proiectate, pe benzină. Ford a spus că se așteaptă ”să intensifice livrările în următoarele săptămâni, pe măsură ce completăm verificări amănunțite de calitate a lansării pentru a ne asigura că aceste noi F-150 îndeplinesc standardele noastre înalte”. Automotive News a relatat că sute, dacă nu mii, de camionete F-150 model 2024 alimentate cu benzină s-au adunat în loturi de depozitare din sud-estul Michigan, de când a început producția în decembrie. Ford a declarat în septembrie că va începe să livreze noul F-150 la începutul lui 2024 și a spus vineri că este ”în plan”.
Depozitele românilor din bănci sunt mai mari cu 38 de miliarde de euro față de totalul creditelor
u volumul total al depozitelor din bănci a ajuns la 574,679 miliarde de lei, în timp ce al creditelor totale este de 384,757 miliarde lei
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut, în luna ianuarie 2024, cu 0,6% față de decembrie 2023 (-1,7% în termeni reali), până la nivelul de 384,757 miliarde de lei, conform datelor publicate vineri de Banca Națională a României. Aceeași sursă arată că nivelul depozitelor a ajuns la 574,679 miliarde de lei, fiind mai mari cu aproape 190 de miliarde de lei, adică 38 de miliarde de euro. Creditul în lei, cu o pondere de 68,5% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,5%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,5% în totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,8% (-0,9%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,7% (-1,6% în termeni reali), pe seama majorării cu 5% a componentei în lei (-2,2% în termeni reali) și cu 7,1% a componentei în valută exprimată în lei (6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Creditul guvernamental a înregistrat o creștere de 1,9% în prima lună a acestui an, față de luna decembrie 2023, până la 200,258 miliarde de lei. În raport cu ianuarie 2023, acesta s-a majorat cu 13,7% (5,8% în termeni reali).
Depozitele au urcat în termeni reali cu 4,2%
Pe de altă parte, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în luna ianuarie 2024, cu 0,1% față de luna anterioară, până la nivelul de 574,679 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,9% (4,2% în termeni reali), anunțat, vineri, Banca Națională a României. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 69,7% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,2% față de luna decembrie 2023, până la 400,833 miliarde de lei. Comparativ cu luna ianuarie 2023, acestea s-au majorat cu 18,4% (10,3% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 0,9% față de luna anterioară, până la 220,229 miliarde de lei, și cu 22,7% (14,3% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 1,6% (până la 180,603 miliarde de lei) față de luna precedentă, iar față de luna ianuarie 2023, au înregistrat o creștere de 13,6% (5,8% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 30,3% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1% față de luna decembrie 2023, ajungând până la nivelul de 173,845 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,9%, până la 34,937 miliarde de euro). Comparativ cu luna ianuarie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a diminuat cu 0,7% (-1,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,5% față de luna decembrie 2023, până la 120,328 miliarde de lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 2,8% (-3,8%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 1,9% față de luna decembrie 2023, până la 53,517 miliarde de lei (evoluție similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu ianuarie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 4,3% (3,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Retailul modern din România, concentrată în primele 10 mari orașe
u în prezent, România are un stoc total de retail modern de peste 4,3 milioane de metri pătrați
Peste 60% din suprafața totală de retail modern din România este concentrată în primele 10 mari orașe, cu peste 200.000 de locuitori, conform unui raport al unei firme de consultanță imobiliară. În prezent, România are un stoc total de retail modern de peste 4,3 milioane de metri pătrați, din care mai mult de 2,7 milioane de metri pătrați mall-uri, iar restul în principal parcuri de retail. "Începând cu prima jumătate a anului trecut, creșterea reală a salariilor, adică diferența dintre creșterea salariilor și cea a prețurilor, a revenit în teritoriu pozitiv. Până la sfârșitul lui 2023, creșterea salariilor de aproximativ 9% în termeni reali era deja comparabilă cu nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra pieței și a încrederii consumatorilor și, prin urmare, asupra rezultatelor retailerilor și a cererii de pe piața de retail în general", a afirmat Liana Dumitru, Director Retail Agency la Colliers. Potrivit acesteia, 2023 a fost un alt an bun atât pentru retaileri, cât și pentru proprietari. "Pornind de la datele Eurostat, România oferă unele dintre cele mai mari marje de profit din UE pentru o varietate de tipuri de bunuri, de la îmbrăcăminte, la încălțăminte, la jucării și produse farmaceutice. În timp ce costul riscului este și el la un nivel mai ridicat decât în alte țări, iar acest lucru poate avea, de exemplu, consecințe asupra rezultatului final atunci când se contractează un împrumut, totuși considerăm aceste rezultate pozitive o confirmare a unei piețe încă insuficient acoperite din punct de vedere al schemelor de retail și o piață care mai poate primi noi jucători", a precizat Liana Dumitru. Totuși, consultanții Colliers notează că, deși sentimentul general este bun în rândul participanților de pe piață, de la clienți și retaileri până la proprietari, consumatorii au devenit și ei mai atenți, așa cum se întâmplă de obicei în perioadele de incertitudini accentuate, mulți reorientându-se către produse cu prețuri mai accesibile. "După ani de creșteri puternice ale prețurilor, discounterii au continuat să aibă performanțe bune în 2023 și ne așteptăm să își mențină această dinamică favorabilă și în viitor", se mai precizează în raport. Altfel, randamentele pe care piața locală le oferă retailerilor, împreună cu revenirea rapidă a sectorului de retail după pandemie, una dintre cele mai rapide reveniri din UE, au repus România pe radarul retailerilor internaționali. Piața este atractivă pentru o multitudine de segmente, ceea ce înseamnă că noi branduri ar trebui să își facă în continuare loc în România, de la îmbrăcăminte, la alimente, la încălțăminte, accesorii sau decorațiuni, notează consultanții imobiliari. În ceea ce privește gradul de ocupare, centrele comerciale dominante și parcurile de retail bine poziționate își păstrează nivelul ridicat de închiriere, iar proiectele nou livrate sunt în general bine primite de piață. Referitor la chirii, deși vânzările au încetinit, consultanții Colliers punctează faptul că vânzările rămân considerabil peste nivelurile de dinaintea pandemiei.
Cifra de afaceri din comerț a crescut cu 1,1%, în 2023
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, a crescut, anul trecut, în termeni nominali, ca serie brută, cu 1,1% față de anul 2022, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică. Evoluția din 2023 a fost generată de creșterea comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 12,6%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 11,7%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 9,4%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 6,1%) și comerțului cu ridicata nespecializat (plus 4,9%). Scăderi au înregistrat comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-8,5%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-3,3%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-0,8%). Potrivit INS, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-13,8%), comerțul cu ridicata nespecializat (-10,3%) și din comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-6,7%). Creșteri au înregistrat comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 12,6%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 11,7%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 3,5%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 1,6%) și activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 0,7%).
România va putea vinde ovine și carne de ovine în Algeria
u autoritățile române au fost notificate oficial despre agrearea certificatelor sanitare veterinare pentru astfel de exporturi
Autoritățile române și cele algeriene au căzut de acord cu privire la certificatele sanitare veterinare necesare exportului de ovine și carne de ovine din România în Algeria, acesta fiind primul pas care trebuia parcurs în vederea demarării exporturilor. Următorul pas constă în organizarea, prin intermediul canalelor diplomatice, de vizite în România a unor delegații de specialiști și oameni de afaceri interesați de astfel de schimburi comerciale. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, a primit, vineri, notificarea oficială din partea omologului algerian, Fairouz Bendahmane, prin care instituția este informară despre agrearea certificatelor sanitare veterinare pentru exportul de ovine și carne de ovine, anunță ANSVSA printr-un comunicat. „Confirmarea vine ca urmare a negocierilor demarate la începutul lunii ianuarie de ANSVSA cu Excelența Sa, Abdelmadjid Naamoune, ambasadorul Republicii Alegeriene Democratice și Populare în România. Președintele Alexandru Bociu a întreprins toate demersurile pentru accelerarea formalităților necesare și, împreună cu o echipă de experți din cadrul ANSVSA, a soluționat cerințele tehnice ale părții algeriene pentru exportul de ovine și carne de ovine, având în vedere interesul deosebit manifestat de partea algeriană”, se arată în documentul citat. Agrearea certificatelor sanitare veterinare necesare operațiunilor de import-export reprezintă primul pas în vederea realizării acestora. ANSVSA precizează că pentru demararea „în cel mai scurt timp a exportului”, oficialii din cele două țări au căzut de acord cu privire la organizarea, prin intermediul canalelor diplomatice, de vizite în România a unor delegații de specialiști și oameni de afaceri algerieni interesați de astfel de schimburi comerciale.
MMSS: Drepturile de ajutor de încălzire vor fi menținute în plată
Guvernul a aprobat menținerea în plată, la același nivel, a drepturilor de ajutor de încălzire și a suplimentului pentru energie pentru perioada rămasă din sezonul rece 2023-2024, în contextul modificărilor legislative survenite în ultima perioadă, informează Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, printr-un comunicat. "Cererile soluționate în toamna anului 2023, cu precădere cele referitoare la sumele acordate în vederea achiziționării de material lemnos, se mențin în plată, în aceleași condiții, și în primăvara anului 2024", se menționează în comunicat. Astfel, noile criterii de acordare a ajutorului de încălzire și a suplimentului pentru energie, prevăzute de Legea privind Venitul Minim de Incluziune (VMI), care a înlocuit Venitul Minim Garantat (VMG), se vor aplica doar pentru solicitanții care au depus cereri de acordare a ajutorului de încălzire și a suplimentului pentru energie după data de 1 ianuarie 2024. Actul normativ a fost aprobat de Guvern și pentru ca majorarea cu 13,8% a punctului de pensie, aplicată de la începutul anului, să nu afecteze drepturile de ajutor pentru încălzire deja stabilite și/sau plătite, cum este cazul ajutoarelor pentru cei care se încălzesc cu lemne și/sau alte materiale solide ori petroliere. Totodată, se va aplica scutirea de la plata debitelor, în situația în care acestea au fost deja constituite prin decizia directorului executiv al Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială județeană/a municipiului București. "Măsura aplicată vine în sprijinul celor aflați în dificultate financiară, mai ales că o mare parte a beneficiarilor de ajutor pentru încălzire și a suplimentului pentru energie fac parte din categoria pensionarilor și a familiilor cu copii, aceștia fiind cei mai afectați în condițiile în care nu vor mai putea beneficia de aceste măsuri de protecție", a declarat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, citată în comunicat.
Banca centrală a Turciei și-a menținut dobânda de referință la 45%
Banca centrală a Turciei și-a menținut joi dobânda de referință la 45%, în pofida inflației mai mari, după opt luni consecutive de majorări, transmite CNBC. Decizia era așteptată pe scară largă, deoarece banca a indicat în ianuarie că creșterea sa de 2,50 de puncte procentuale va fi ultima în acest an, în pofida inflației aflată la nivelul de aproximativ 65%. Prețurile de consum din țara cu 85 de milioane de locuitori au crescut luna trecută cu 6,7% față de decembrie - cea mai mare creștere lunară din august - conform cifrelor băncii centrale turce. Prețurile au crescut cu 64,8% de la an la an în ianuarie. Rata cheie a dobânzii a Turciei a crescut cumulat cu 36,50 puncte procentuale, din mai 2023. Cea mai recentă decizie de a menține dobânzile, în loc de a le reduce, semnalează consecvența guvernatorului băncii centrale turce, Fatih Karahan, față de strategia predecesoarei sale, Hafize Erkan. Karahan a preluat mandatul la începutul lunii februarie. Analiștii au considerat declarația de presă însoțitoare a deciziei băncii centrale ca fiind neplăcută și indicând că nicio relaxare a dobânzilor nu va avea loc în viitorul apropiat.
Browser-ul Chrome lansează o funcție de scris cu ajutorul AI
Google a început să implementeze în browser-ul Chrome o facilitate care folosește inteligența artificială pentru a ajuta utilizatorii să compună sau să completeze diverse texte. Bazată pe modelul lingvistic Gemini, care tocmai și-a pierdut temporar abilitatea de a genera imagini istorice din cauza inexactităților flagrante produse, noul instrument se numește „Help me write”. Help me write se concentrează pe oferirea de sugestii pentru teste scurte care se introduc în paginile web, de la completarea unei recenzii, până la redactarea unei descrieri de produs. Google spune că instrumentul analizează conținutul paginii web și face sugestii în funcție de acest aspect. Printre altele, poate ajuta la compunerea mesajelor prin care utilizatorii contactează diverse companii. Help me write este o facilitate similară celor pe care Microsoft le-a lansat încă de anul trecut pentru browser-ul Edge. Aceasta va fi disponibilă, pentru început, doar în Statele Unite, pe Windows și Mac. Pentru a o activa, utilizatorii trebuie să acceseze secțiunea „Experimental AI”.
Acțiunile Nvidia au crescut cu 15%
Acțiunile Nvidia au crescut joi cu 15% și s-au apropiat de o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari, la o zi după ce gigantul producător de cipuri a afișat profituri care depășesc estimările Wall Street, transmite CNBC. Producătorul de cipuri a redevenit a treia cea mai valoroasă companie din SUA, după ce acțiunile au atins un nivel record de 780,85 USD pe unitate. Creșterea de 15% a acțiunilor Nividia este echivalentă cu o creștere a capitalizării bursiere cu aproximativ 260 de miliarde de dolari. Gigantul tehnologic din SUA a raportat venituri de 22,10 miliarde de dolari pentru al patrulea trimestru fiscal, o creștere de 265% față de anul precedent, în timp ce profitul net a crescut cu 769%, deoarece compania continuă să vadă un impuls din entuziasmul față de inteligența artificială. Cipurile Nvidia sunt folosite pentru a antrena uriașele modele AI, cum ar fi cele dezvoltate de Microsoft și Meta. Nvidia nu vede semne de încetinire. Compania estimează că veniturile sale în trimestrul curent vor atinge 24 de miliarde de dolari, cu mult peste estimări.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
