MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Jumătate dintre români preferă brazii artificiali
Pentru cei mai mulți, cheltuielile pentru cadouri nu depășesc 500 de lei
Peste jumătate dintre români vor plăti cash de sărbători, iar 40% dintre români strâng bani din timp pentru cheltuielile de sărbători, indică rezultatele unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom. „Cel mai mare impact asupra cheltuielilor de Crăciun l-a avut, pentru circa 50% dintre români, creșterea prețurilor la alimente. În același timp, peste 40% dintre români strâng bani din timp pentru cheltuielile de sărbători iar pentru cei mai mulți, cheltuielile pentru cadouri nu depășesc 500 de lei”, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom. La întrebarea care a fost cel mai mare impact asupra cheltuielilor de Crăciun, jumătate dintre respondenți au menționat creșterea prețurilor la alimente, iar circa 43% au indicat creșterea prețurilor la utilități (gaze, întreținere, electricitate). Referitor la bugetul pentru cadourile de sărbători, 57% dintre respondenți au răspuns că vor cheltui sub 500 de lei iar un procentaj de 28% își propun să cheltuie între 500 și 1.000 de lei. Procentul celor care vor să cheltuiască mai mult de 2.000 de lei este relativ mic, de doar 4,4%. În privința sursei banilor pentru această perioadă, 41% susțin că strâng bani din timp iar 40% cheltuie din salariul din luna curentă. Un număr mai mic de respondenți cheltuie de pe cardul de credit/overdraft (7% dintre respondenți), din prime/bonusuri (7%) și circa 5% se împrumută de la rude sau prieteni. Cele mai multe dintre plăți, peste 56%, vor fi făcute cash, 26% dintre respondenți folosind un card de debit și 11% cu cardul de credit. Procentaje mult mai reduse susțin că vor plăti cu ceasul sau cu telefonul. Mall-urile rămân destinația preferată pentru cumpărăturile de sărbători (45% dintre respondenți), iar producătorii locali urcă pe locul doi (circa 22% dintre respondenți), devansând cumpărăturile online (17,43%). Indiferent dacă reușesc sau nu să pună bani deoparte, peste 60% dintre cei chestionați își planifică din timp lista de cadouri și încearcă să se încadreze în bugetul planificat în timp ce 34% dintre respondenți cumpără sporadic în decembrie, în funcție de oportunități. În ceea ce privește bradul de Crăciun, 54% dintre cei chestionați aleg un brad artificial și 20,75% își cumpără brad natural. Pe de altă parte, peste 17% dintre respondenți susțin că nu fac brad de Crăciun și un procentaj redus, sub 8% vor cumpăra brad la ghiveci. Bugetul pentru brad va fi scutit de către 31% dintre respondenți, care au cumpărat deja din anii trecuți brad artificial. Alți 23% dintre respondenți vor aloca între 60 și 150 de lei pentru cumpărarea unui brad, 15,5% vor cheltui între 30 și 60 de lei iar sume mai mari de 150 de lei vor cheltui pe brad 14% dintre cei chestionați. Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 53% dintre respondenți sunt salariați, 75% locuiesc la oraș și peste 27% au studii superioare. CEC Bank este instituția financiară cu cea mai lungă tradiție din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și cu active de 69,08 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru al anului 2023.
Cifrele Bugetului pentru anul 2024 relevă un optimism excesiv și nejustificat
u așa arată o analiză a Confederației Patronale Concordia
Cifrele Bugetului pentru anul 2024 relevă un optimism excesiv și nejustificat al Guvernului privind nivelul veniturilor, ANAF propunându-și să colecteze 30 de miliarde lei în plus anul viitor, deși anul acesta a colectat cu 12 miliarde lei sub ce și-a propus la începutul anului, susțin reprezentanții Confederației Patronale Concordia, într-un raport publicat miercuri. "Guvernul se așteaptă la intrări din fonduri europene și PNRR de peste 60 de miliarde de lei, deși din cele 55 de miliarde lei pe care și le-a propus pentru 2023, va realiza puțin sub 29 de miliarde lei. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS după extinderea bazei sunt și ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră", se menționează în raport. Confederația Patronală Concordia subliniază că o construcție bugetară bazată pe estimări nerealiste poate duce la repetarea situației din 2023, punând presiune suplimentară pe contribuabili și pe mediul de afaceri când economia deja încetinește. "Deși o politică anticiclică este de principiu dezirabilă, trebuie să existe resursele pentru a fi susținută, altfel riscă să obțină efectul invers", precizează autorii studiului. Pe de altă parte, reprezentanții Concordia consideră că este "de apreciat intenția Guvernului de a combate evaziunea fiscală." "Spunem de ani de zile că nivelul evaziunii din România este inacceptabil în special în ceea ce privește colectarea de TVA sau plata salariilor la negru. În fiecare an, miliarde de euro rămân necolectate din cauza celor care fac evaziune. Această evaziune este un act profund de inechitate pentru că generează o povară suplimentară pentru bunii contribuabili și, în același timp, distorsionează semnificativ competiția onestă în piață. Statul român are tot sprijinul bunilor contribuabili pe care Concordia îi reprezintă ca să stopeze acest fenomen și ne dorim să vedem rezultate din prima zi a anului viitor. Ceea ce spunem însă este că, într-o primă etapă, trebuie să vedem această colectare îmbunătățită și doar ulterior să folosim aceste venituri suplimentare în construcția bugetară, pe măsură ce ele sunt realizate. Pe lângă datele analizate asupra cărora atragem atenția, consultarea publică a fost insuficientă, compromițând credibilitatea procesului de consultare publică și dialog social, aspect criticat și de Consiliul Economic și Social", precizează sursa citată. Reprezentanții Concordia mai susțin că, în opinia finală a Consiliului Fiscal asupra bugetului, este explicat că includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării/ digitalizarea ANAF, nu pot fi luate în considerare. Astfel, CF avertizează asupra riscului ca veniturile încasate să fie mai mici cu circa 19 miliarde lei, reprezentând aproximativ 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. Consiliul Fiscal vorbește în opinia emisă și despre evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor și impozitelor ce au devenit aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de circa 5%. În linie cu analiza Consiliului Fiscal, considerăm că intenția declarată a Guvernului de a rezolva această problemă este insuficientă pentru a putea justifica bugetarea într-o manieră atât de optimistă cu privire la venituri, susțin reprezentanții Concordia
Afacerile din comerț cresc în ritm de melc
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în primele zece luni, în termeni nominali, față de perioada similară din 2022, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 1,2%, respectiv cu 3%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.X.2023, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2022, a înregistrat o creștere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 1,2%, datorită creșterii comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 13,1%), comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 11,1%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 10,2%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 9%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 3,7%) și comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 1,2%)”, arată datele INS. Scăderi au inregistrat comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-9,1%) și comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-4,9%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I-31.X.2023, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2022, a crescut în termeni nominali, pe ansamblu, cu 3%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna octombrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescutîn termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 5,2%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 4,7%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 4,3%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus 3,0%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 2,8%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 2,4%) și din comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 2,1%).
Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 12,2%
Volumul lucrărilor de construcții a crescut primele zece luni, față de perioada similară din 2022, ca serie brută, cu 12,2%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 12,5%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). ”Volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 12,2%. Pe elemente de structură, creșteri au avut loc la lucrările de reparații capitale (plus 18,2%), lucrările de construcții noi (plus 12,8%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 8,1%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri la construcțiile inginerești (plus 30,7%) și la clădirile nerezidențiale (plus 1,7%)”, arată datele INS. Clădirile rezidențiale au scăzut cu 7,2%. Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 12,5%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale (plus 20,6%), lucrările de construcții noi (plus 12,8%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 7,6%). Pe obiecte de construcții, creșteri au avut loc la construcțiile inginerești (plus 30,8%) și la clădirile nerezidențiale (plus 1,7%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 11,2%, creștere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 27,7%), lucrările de reparații capitale (plus 7,9%) și la lucrările de construcții noi (plus 6,7%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri la construcții inginerești (plus 13%), clădirile nerezidențiale (plus 10,1%) și la clădirile rezidențiale (plus 7,4%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 3%, creștere evidențiată la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 12,1%) și la lucrările de construcții noi (plus 1,3%). Lucrările de reparații capitale au scăzut cu 2,6%. Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile nerezidențiale (plus 7,2%), construcțiile inginerești (plus 4%) și la clădirile rezidențiale (plus 2,6%).
Decathlon aprovizionează în secret Rusia, în ciuda retragerii oficiale
Gigantul francez de articole sportive Decathlon a continuat în secret să vândă îmbrăcăminte sportivă în Rusia, în ciuda retragerii oficiale în semn de protest față de războiul Rusiei în Ucraina, potrivit unei investigații media publicate marți, transmite AFP. Retailerul multinațional, care a înregistrat anul trecut vânzări de 15,4 miliarde de euro (16,9 miliarde de dolari), a anunțat, la câteva săptămâni după invazia Rusiei în Ucraina, că se va retrage de pe piața rusă. În luna octombrie a acestui an, și-a vândut cele 60 de puncte de vânzare locale din Rusia către Desport, se arată în raportul publicat pe site-ul media de investigație Disclose, o mișcare care a fost prezentată ca marcând sfârșitul prezenței sale în Rusia. "Doar că nu a fost așa", se arată în raport. În ultimele săptămâni, "foarte discret", Decathlon a continuat să aprovizioneze Desport cu produse purtând mărcile sale emblematice Quechua, Wedze și Kalenji, potrivit Disclose. Citând documente interne, înregistrări video din surse deschise și declarații ale unor foști angajați, Disclose a afirmat că Decathlon a pus în aplicare "un sistem vast pentru a-și ascunde exporturile ca parte a unui acord de furnizare cu Desport", despre care a spus că a fost în valoare de cel puțin 12 milioane de dolari, folosind o companie fantomă din Dubai și o filială cu sediul în Singapore. Operațiunea, relatează Disclose, a dus Decathlon "până la limitele legalității". "Am aflat în vara anului 2023 că Decathlon dorea să continue să își vândă produsele în Rusia", a declarat o sursă anonimă care a părăsit recent compania. "Am înțeles imediat că era un proiect secret", a adăugat aceasta.
Toshiba va fi retrasă miercuri de la bursa din Tokyo
Toshiba va fi retrasă miercuri de la bursa din Tokyo, după o prezență de 74 de ani pe piața japoneză de capital, în urma unui deceniu de revolte și scandaluri care au dus la prăbușirea uneia dintre cele mai mari mărci din Japonia, la o preluare a acesteia și la un viitor nesigur, transmite Reuters. Conglomeratul este retras de la bursă de un grup de investitori condus de firma cu capital privat Japan Industrial Partners (JIP), care include și firma de servicii financiare Orix, compania de utilități Chubu Electric Power și producătorul de cipuri Rohm. Preluarea în valoare de 14 miliarde de dolari pune Toshiba în proprietate njaponeză după lupte prelungite cu investitori activiști din străinătate, care au paralizat producătorul de baterii, cipuri și echipamente nucleare și de apărare. Deși nu este clar ce formă va lua Toshiba în cele din urmă sub noii săi proprietari, directorul general Taro Shimada, care își va păstra funcția după cumpărare, se așteaptă să se concentreze pe servicii digitale cu marjă mare.
Prețurile petrolului au crescut cu 2%
Prețurile petrolului au crescut cu 2% marți, prelungind câștigurile din sesiunea anterioară, după ce atacurile militanților houthi din Yemen, aliați cu Iranul, asupra navelor din Marea Roșie au perturbat comerțul maritim și au forțat mai multe companii să redirecționeze navele, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,43 dolari, sau cu 1,8%, la 79,38 dolari pe baril. Contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate, cu livrare în ianuarie, care expiră marți, au crescut cu 1,51 dolari sau cu 2,1%, la 73,98 dolari pe baril, în timp ce contractul mai activ cu livrare în februarie a câștigat 1,37 dolari, până la 74,19 dolari. SUA au anunțat marți crearea unui grup operativ pentru a proteja comerțul din Marea Roșie de atacurile militanților yemeniți susținuți de Iran. Houthii au promis că vor sfida misiunea navală condusă de SUA și vor continua să lovească ținte israeliene din regiune. Luni, prețurile petrolului au crescut cu aproape 2% după ce o navă deținută de Norvegia a fost atacată și grupul petrolier BP a declarat că a întrerupt tot tranzitul prin Marea Roșie.
Google va plăti 700 de milioane de dolari în urma unui acord antitrust
Google, parte a grupului Alphabet, a fost de acord să plătească 700 de milioane de dolari și să permită o concurență mai mare în magazinul său de aplicații Play, conform condițiilor unui acord antitrust cu statele și consumatorii din SUA, dezvăluite în instanța federală din San Francisco, transmite CNBC. Google va plăti 630 de milioane de dolari într-un fond de decontare pentru consumatori și 70 de milioane de dolari într-un fond care va fi utilizat de state, conform acordului, care necesită încă aprobarea finală a judecătorului. Potrivit acordului, consumatorii eligibili vor primi cel puțin 2 dolari și ar putea primi plăți suplimentare pe baza cheltuielilor lor pe Google Play efectuate între 16 august 2016 și 30 septembrie 2023. Toate cele 50 de state, Districtul Columbia, Puerto Rico și Insulele Virgine, s-au alăturat acordului. Google a fost acuzată că suprataxează consumatorii prin restricții ilegale privind distribuția de aplicații pe dispozitivele Android și costuri inutile pentru tranzacțiile în aplicație. Compania nu admite fapte greșite.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
