Opinii

Vrancea spre Afganistan

Corneliu Condurache
19 apr 2011 1256 vizualizări
Am mai surprins ca judet intr-un domeniu. Cel al procuratorilor de paduri care, cu largul concurs al puterii judecatoresti, dar si al celei executive si legislative de pe aceste meleaguri, s-au imbogatit ciocoieste prin jefuirea codrilor Vrancei.

Cazurile despre care Ziarul de Vrancea scrie de citiva ani au intrat si in vizorul Pro TV care i-a luat la intrebari pe "protagonisti" in cadrul emisiunii "Romania, te iubesc!", difuzata duminica seara. Nici nu stii de ce sa te minunezi mai intii si mai tare in urma emisiunii amintite.

De taierile "accidentale" aprobate in bataia de joc a realitatii si-n dispretul legilor padurii si a mediului inconjurator? De lejeritatea cu care se lasa trasa pe sfoara Justitia din judet de catre procuratorii lacomi, constienti ca pot face ce vor cu legile tarii, fiindca-s plini de bani? Sau de modul jenant in care un fost subscretar de stat din guvernul Romaniei incearca sa "vopseasca o cioara" pe care s-o prezinte drept "porumbel"?.

In final iata parerea care ar trebui sa ne puna pe ginduri pe toti a unui comentator de pe forumul de discutii al editiei on-line a Ziarului de Vrancea referitoare la articolul aparut ieri:

"Ma doare sufletul cind citesc rindurile acestea despre jaful din padurile vrincene (si romanesti), nu ca ar fi o noutate pentru mine dar nu credeam ca e atit de adinca rana facuta de compatriotii nostri in pieptul codrului "frate cu romanul". Lucrez in Afghanistan si vad zilnic aici consecintele interactiunii omului cu mediul. Daca cu vreo 50 de ani in urma aproape 30% din suprafata Afghanistanului era impadurita, acum mai este doar 2% padure, si asta in NE tarii. Peste tot te intimpina peisajul selenar al muntilor golasi si al dealurilor maronii erodate de torentii repezi ai ploilor de primavara, iar furtunile de praf sint la ordinea zilei. Lemnul se vinde la kg pe tarabele din Kabul si e vorba de cioate si radacini apartinind vechilor paduri. Datorita lipsei acute de lemn de foc, fermierii isi taie propriile livezi de fistic si pomi fructiferi. (...).Mi se stringe inima cind ma gindesc ca poate privesc la Muntii Vrancei de peste citeva decenii. Haideti sa ne unim actiunile si sa facem ceva pina nu e prea tirziu, padurea, de fapt, nu e doar a celor ce poseda pamintul de sub ea, ci a tuturor prin actiunea pe care o are in stabilitatea climei si asigurarea vietii; iar cind e vorba de regenerarea ei putem vorbi de aproape un secol, asa ca nu ne putem permite s-o distrugem."


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 739400 zile, 3 ore, 20 minute, 13 secunde
TOTI magistratii din Vrancea care au judecat dosarele cu retrocedari de paduri,statiuni popmiocole sunt PHULL DE MITA si se dau fete mari cand judeca acolo unde nu au interes !!! Zd V sa prezinte citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.