MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONAE: Zelenski: „Putin vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate și democrație”
Crimeea și Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului, spune liderul de la Kiev
Președintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat luni de revista The Economist că ideea că Rusia a câștigat războiul este doar o "percepție" și că în realitate Moscova încă suferă pierderi grele pe câmpul de luptă. În căutare de resurse și de sprijin occidental, el a arătat că centrul de greutate al războiului trebuie să se mute acum în Crimeea și Marea Neagră.
Zelenski a mai spus că nu există semne reale că Rusia ar fi interesată de pace și că orice indiciu că Rusia dorește să poarte negocieri înseamnă că a rămas fără arme și soldați.
În toamnă, un interviu publicat tot în The Economist cu Valeri Zalujni, șeful Statului Major ucraiean, în care acesta estima că războiul a ajuns într-un impas, după aproape doi ani și o contraofensivă ucraineană fără succese remarcabile, a stârnit nemulțumirea lui Zelenski, care și-a arătat public dezacordul cu comandantul armatei ucrainene. De atunci, potrivit presei ucrainene, animozitatea dintre ei a devenit tot mai evidentă, însă în sondajele de opinie popularitatea lui Zalujni o depășește pe cea a lui Zelenski.
„Volodimir Zelenski este furios. Nu din cauza succeselor dușmanilor săi (nu vede niciunul) și nici măcar din cauza lipsei de progres a propriei sale armate pe câmpul de luptă. În schimb, președintele Ucrainei este exasperat de șovăielile unora dintre aliații săi, precum și de detașarea unora dintre compatrioții săi. Călit de presiunile războiului, de un an de titluri negative și de eșecul contraofensivei care promitea atât de mult la începutul anului 2023, el și-a pierdut lejeritatea și umorul care au caracterizat întâlnirile noastre anterioare cu el”, arată The Economist în preambulul articolului.
Interviul a fost făcut prin Zoom, iar reporterul The Economist a remarcat că președintele ucrainean gesticula pentru a fi convingător „ca și cum ar încerca să străpungă ecranul computerului”.
„Lumea nu-l mai ascultă (pe Zelenski - n.r.) la fel de atent, iar maestrul-comunicator nu mai controlează narațiunea așa cum o făcea acum doi ani. În Ucraina se instalează oboseala. În Occident, titlurile de ziare se întreabă dacă Vladimir Putin, președintele Rusiei, a început să câștige. Ajutorul pentru ucraineni a devenit un subiect de târguială politică în America și Europa”, explică The Economist contextul în care a făcut acest interviu.
Occidentul a pierdut simțul urgenței și mulți ucraineni au pierdut sentimentul de amenințare existențială, spune Zelenski, care încearcă acum să le reaprindă pe amândouă. „Poate că nu am reușit (în 2023) așa cum își dorea lumea. Poate că nu totul este atât de rapid cum și-a imaginat cineva”, recunoaște el. Dar ideea că Putin câștigă nu este altceva decât o „percepție”. Realitatea, spune el, este că forțele rusești sunt în continuare măcelărite în locuri precum Avdiivka, pe care Zelenski tocmai l-a vizitat săptămâna trecută.
Pierderi uriașe suferite de ruși
Sursele serviciilor britanice de informații din domeniul apărării estimează că, pe baza tendințelor actuale, Rusia va suferi peste 500.000 de pierderi, morți și răniți, până în 2025.
Zelenski subliniază că armata lui Putin nu a reușit să cucerească niciun oraș mare în 2023, în timp ce Ucraina a reușit să spargă blocada Rusiei la Marea Neagră și acum transportă milioane de tone de cereale folosind o nouă rută care merge pe lângă coasta sudică a Ucrainei (și intră apoi, spre vest, în apele teritoriale ale României - n.r.). „Rezultat uriaș!”, exclamă președintele.
Cu toate acestea, în calitate de fost actor care a reușit să schimbe modul în care lumea vede Ucraina, Zelenski știe că percepțiile pot deveni realitate și în moduri mai puțin utile. Într-un război devenit unul în care este vorba despre mobilizarea resurselor, dacă susținătorii Ucrainei devin convinși că victoria a devenit imposibilă, asta riscă să priveze Ucraina tocmai de banii și de armele de care are nevoie pentru a câștiga. Fatalismul poate deveni o profeție care se autoîmplinește, notează The Economist.
Acesta este motivul pentru care anul care a început este atât de important. Pe măsură ce efortul de război al Rusiei intră într-o viteză mai mare, iar resursele Ucrainei se epuizează, atenția Americii și a multor țări europene se îndreaptă către politica internă într-un an electoral. Sarcina lui Zelenski este mai grea ca niciodată, iar miza nu a mai fost atât de mare de la primele zile de luptă.
“Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susțineți singuri”
Argumentul său central este că, prin susținerea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susțineți singuri. Vă salvați copiii voștri, nu pe ai noștri”, arată, sumbru, Zelenski. Dacă Rusiei i se permite să ia copiii ucraineni, „vor lua și alți copii”. Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile în lume”. Dacă Ucraina pierde, Putin își va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, își simte puterea. Și vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate și democrație”, avertizează președintele Ucrainei.
Cu umerii aduși, Zelenski își impune punctele de vedere lovindu-și degetele de biroul său din sala de ședințe: "Poate că lipsește ceva. Sau poate că lipsește cineva. Cineva care să poată vorbi despre Ucraina ca o apărare a noastră, a tuturor". Țările europene ar trebui să facă presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede liderul de la Kiev. "Serviciile de informații din mai multe țări europene au început să (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei... Chiar și acele țări care nu au făcut parte din URSS", arată Zelenski.
În ceea ce privește sugestiile privind negocierile, Zelenski spune că nu detectează „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimentează în schimb este un baraj de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene din est, sud, nord și vest. „Văd doar pașii unei țări teroriste”, punctează Zelenski.
Iar dacă Rusia transmite semnale despre dorința de a îngheța conflictul, așa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni corecți, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniții sau trupe pregătite. Ei au nevoie de această pauză ca să-și refacă toate forțele. Și apoi, cu toată puterea lor, să întoarcă pagina acestui război”, arată Zelenski.
O cincime din flotă distrusă
The Economist a observat că președintele ucrainean nu a dat prea multe detalii despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând că scurgerile de informații înainte de contraofensiva din vara anului trecut au ajutat Rusia să-și pregătească apărarea. Dar dacă are un mesaj, acesta este că Crimeea și bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, și degradarea capacităților militare rusești de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru că reprezintă modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, explică el.
O operațiune reușită ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continuă Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arăta că „mii de ofițeri ruși au murit doar din cauza ambiției lui Putin”.
Ucraina obține deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanță strategică, distrugând un „număr bun” de nave din flota rusă din Marea Neagră. Oficialii britanici spun că o cincime din această flotă a fost distrusă numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deținut în ultimii 240 de ani ar fi o rușine imensă pentru Putin.
Dar Zelenski spune că viteza oricărui succes va depinde de asistența militară pe care o va primi de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o rachetă de croazieră invizibilă cu rază lungă de acțiune, fabricată în Germania, care are capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei ținte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei să distrugă podul Kerci, în valoare de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie să știe că pentru noi acesta este un obiectiv militar”, subliniază Zelenski. El sugerează însă că germanii nu sunt singura putere occidentală care îi stă în cale.
Zelenski este în continuare mai puțin deschis în ceea ce privește obiectivele sale în est și în sud. Ambiția strategică declarată de a readuce Ucraina la granițele sale inițiale nu s-a schimbat și nu se va schimba, dar el nu mai stabilește termene și nu promite cât de mult teritoriu poate „dezocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediată în războiul terestru va fi „să apere estul, să salveze aceste orașe foarte importante ale Ucrainei, din est și sud, Harkov, Dnipro, Zaporojie, Herson, Mikolaiv” și să protejeze infrastructura critică a țării sale.
Mesaj schimbat
Așteptările prea mari pe care Zelenski le-a creat înaintea contraofensivei din 2023 au fost în parte ceea ce a dus la un sentiment de dezamăgire. În interviul acordat de Valeri Zalujni, comandantul forțelor ucrainene, publicației The Economist în noiembrie 2023, acesta a recunoscut impasul de pe câmpul de luptă. Deși a stârnit inițial o reacție furioasă din partea lui Zelenski, i-a oferit, de asemenea, ocazia de a-și schimba mesajul.
Pentru a susține acest război mocnit, nu doar Occidentul trebuie să se mobilizeze, ci, în primul rând, Ucraina însăși. „Trebuie să luăm în considerare propria noastră forță”, spune Zelenski. În timp ce el este încă sigur că America va oferi, în cele din urmă, ajutor militar, Ucraina, spune el, își consolidează, de asemenea, propria producție, în cazul în care proviziile occidentale vor fi insuficiente. A fost mesajul pe care l-a reluat și în discursul de Anul Nou, sfidător și sobru, care a fost net mai puțin optimist decât cuvintele sale din 31 decembrie 2022. Ca parte a acestui plan B, el cere guvernului american să acorde Ucrainei licențe pentru a produce arme, de la sisteme de artilerie și rachete până la apărare antiaeriană.
„Mobilizarea societății ucrainene și a lumii” de la începutul războiului nu mai este prezentă astăzi, recunoaște Zelenski. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, spune el. Sondajele sugerează că reducerea vârstei de mobilizare de la 27 de ani, cât este în prezent, și reducerea motivelor de exceptare de la serviciul militar nu sunt populare. Dar liderul Ucrainei insistă că nu există alternativă. „Mobilizarea nu este doar o chestiune de soldați care merg pe front. Este vorba despre noi toți. Este vorba de mobilizarea tuturor eforturilor. Aceasta este singura modalitate de a ne proteja statul și de a ne dezrobi pământul. Să fim sinceri, am trecut la politica internă”, spune Zelenski. Aceasta este o alegere pe care ucrainenii vor trebui să o facă. „Dacă vom continua să ne concentrăm pe politica internă, trebuie să convocăm alegeri. Să schimbăm legea, Constituția. Dar uitați de acțiunile de contraofensivă și de dezocupare”, arată el.
După aproape doi ani de război la scară largă, Zelenksi și-a pierdut vibrația tinerească. Dar el rămâne vehement că Ucraina nu poate da înapoi de la planul său de a învinge Rusia. „Cea mai importantă profesie pe care o poate face un ucrainean în acest moment este să fie în Ucraina, iar pentru partenerii noștri occidentali, este să fie alături de Ucraina. Dacă nu aveți puterea, atunci fie plecați, fie vă dați la o parte. Noi nu ne vom retrage”, promite liderul ucrainean.
Întrebarea este dacă maestrul-comunicator din 2022 poate convinge restul lumii să-i împărtășească această convingere, notează The Economist în încheiere.
Seismul din Japonia s-a soldat cu cel puțin 48 de morți
Autoritățile japoneze au anunțat marți la prânz că bilanțul cutremurelor care au lovit luni Japonia a crescut la cel puțin 48 de morți, în timp ce echipele de salvare au dificultăți în a ajunge în zonele izolate de pe coasta de vest a țării, unde clădirile s-au prăbușit și drumurile au devenit impracticabile, iar mii de locuințe au rămas fără curent electric.
Jumătate dintre decese au fost înregistrate în portul Wajima, în peninsula Noto, în extremitatea nordică a prefecturii Ishikawa. Autoritățile locale au raportat, de asemenea, 14 răniți grav și "mulți" răniți ușor. Un prim bilanț inițial, luni, anunța doar șase morți, dar marți dimineța numărul a crescut la 30.
Între timp, centrul Japoniei a fost afectat de 155 de cutremure care s-au produs de luni de la ora locală 16.00 (9.00, ora României) și până marți la ora locală 9.00. Cele mai multe dintre aceste cutremure au fost înregistrate cu magnitudini mai mari de 3.
Locuitorii din mai multe zone de coastă au fost nevoiți să fugă, după ce seismul cu magnitudinea de moment de 7,5 a declanșat un tsunami, cu valuri de aproximativ un metru.
Până luni seară, aproximativ 100.000 de persoane primiseră ordin să își evacueze locuințele și să se îndrepte spre terenurile de sport și sălile de sport ale școlilor, folosite în mod tradițional ca spații de cazare în timpul dezastrelor naturale. După ce avertizările de tsunami au fost ridicate, marți, o mare parte dintre aceste persoane evacuate au putut să se întoarcă acasă.
Un număr mare de trenuri și zboruri au fost suspendate. Operațiunile de căutare și salvare a persoanelor afectate de cutremur sunt "o cursă contra cronometru", a declarat premierul Fumio Kishida la o reuniune de urgență a celulei de criză.
Președintele Joe Biden a declarat într-un comunicat că Statele Unite sunt pregătite să ofere Japoniei orice asistență de care are nevoie după cutremur. Și președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat "solidaritatea" cu Japonia. "Dragă Fumio Kishida, poți conta pe sprijinul și ajutorul Franței", a scris președintele francez pe X, adresâdu-se premierului nipon.
Gérard Depardieu, exclus din programele televiziunilor elvețiene
Televiziunea publică elvețiană (RTS) a exclus filmele în care Gérard Depardieu joacă "unul dintre rolurile principale", în urma difuzării unui documentar șocant în Franța, a anunțat duminică un purtător de cuvânt.
"De la ultimele dezvăluiri despre Gérard Depardieu, RTS a evitat să difuzeze filme în care acesta joacă unul dintre rolurile principale. Prin urmare, unul sau două filme au fost suspendate în perioada sărbătorilor", a declarat Marco Ferrara, confirmând o informație apărută în săptămânalul elvețian Matin Dimanche. "Atunci când simțim că majoritatea publicului ar putea fi jignit de un film sau de o personalitate care a fost acceptată până acum, îl vom lăsa ocazional în afara programului nostru", a explicat el.
Gérard Depardieu, monstrul sacru al cinematografiei franceze, se află în plin scandal de când, la începutul lunii decembrie, a fost difuzat un reportaj în cadrul emisiunii "Complément d'Enquête" de la postul public de televiziune France 2, în care este văzut proferând o serie de insulte misogine, inclusiv comentarii cu tentă sexuală la adresa unei tinere. Reportajul a revenit, de asemenea, asupra inculpării sale pentru viol în 2020, în urma unei plângeri depuse de o actriță în vârstă de 20 de ani, Charlotte Arnould. El respinge aceste acuzații.
Depardieu, în vârstă de 75 de ani, face de asemenea obiectul unei plângeri pentru agresiune sexuală depusă de actrița franceză Hélène Darras pentru fapte prescrise, precum și a unei alte plângeri în Spania, depusă de o jurnalistă, Ruth Baza, care îl acuză de viol în 1995.
Decizia de a suspenda difuzarea pe RTS a filmelor în care actorul francez joacă un rol principal este "o alegere pragmatică, pe care o vom reexamina în funcție de evoluția situației, fără un calendar stabilit dinainte și cu respectul cuvenit pentru procesul judiciar", a declarat Ferrara. "În calitate de serviciu public, trebuie să avem grijă să rămânem să nu emitem judecăți: ne limităm la a acționa în interesul public, care include și simpatia sau, dimpotrivă, respingerea unei opere", a spus el. "Dincolo de această evaluare calitativă", a adăugat purtătorul de cuvânt al RTS, "am organizat recent un vot public pentru filmul de Crăciun, iar una dintre opțiuni era o producție cu Gérard Depardieu, pe care publicul însuși a decis să nu o selecteze, deși era cunoscut contextul actual în ceea ce-l privește pe actor".
„Wonka”, o fantezie muzicală, marele succes de Sărbători
„Wonka”, o fantezie muzicală care a fost cel mai mare succes al sezonului de sărbători, a ajuns în fruntea box office-ului în noaptea de Anul Nou, încheind bine anul 2023. Filmul, în care joacă Timothée Chalamet în rolul unui Willy Wonka mai tânăr, a avut încasări de 22,7 milioane de dolari în weekend și o estimare de 29,5 milioane de dolari pentru cele patru zile de sărbătoare. Astfel, încasările interne au ajuns la 140,2 milioane de dolari, un rezultat solid pentru producția de 125 de milioane de dolari. La nivel global, producția Warner Bros. se situează în jurul valorii de 400 de milioane de dolari, potrivit Variety. „Aquaman and the Lost Kingdom” a continuat să se zbată în box office, filmul obținând 18,3 milioane de dolari în weekend și 23,5 milioane de dolari pentru perioada de patru zile.
Acest rezultat este suficient pentru un loc al doilea, câștigul național al filmului ajungând la mai puțin de 81,8 milioane de dolari. La nivel internațional, filmul a avut o încasare globală de peste 250 de milioane de dolari. Dar filmul a costat peste 200 de milioane de dolari pentru a fi produs și alte zeci de milioane pentru a fi comercializat. Având în vedere că cinematografele păstrează aproximativ jumătate din vânzările de bilete, „Aquaman 2” se va strădui să facă profit.
Pe locul al treilea, „Migration”, de la Universal și Illumination, a obținut 17 milioane de dolari în weekend și o estimare de 22 de milioane de dolari în cele patru zile, ceea ce a dus totalul său intern la un modest 59,1 milioane de dolari. Aventura animată nu va fi un succes la nivelul lui „Sing” sau „Despicable Me” de la Illumination, dar a fost relativ ieftin de produs, cu un buget de aproximativ 70 de milioane de dolari. „The Color Purple” și „Anyone But You” au completat top cinci.
Cel mai bătrân bărbat din Italia a murit la vârsta de 111 ani
Cel mai bătrân bărbat din Italia, Tripoli Giannini, care a declarat că longevitatea sa se datorează "meselor ușoare și lipsei de stres", a murit la vârsta de 111 ani, scrie The Guardian. Tripoli Giannini, poreclit Tripolino, a murit în locuința sa din Cecina, lângă Livorno, în Toscana, în ajunul Anului Nou. El era al doilea cel mai bătrân bărbat din Europa, după André Ludwig, un francez cu 75 de zile mai în vârstă.
Fiul lui Giannini, Romano, a scris pe Facebook: "Credea că este nemuritor... în schimb, la ora 9.30, în ziua de San Silvestro (ajunul Anului Nou), tatăl meu Tripoli Giannini a murit. Avea 111 ani și 133 de zile - un record! Se alătură soției sale, Tosca, mama mea, care l-a așteptat timp de peste 40 de ani".
Giannini se număra printre centenarii din Italia. Potrivit cifrelor Istat, agenția națională de statistică, în 2023 existau 22.000 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani - cel mai mare număr înregistrat. Majoritatea centenarilor italieni sunt femei. Giannini, care a făcut parte din corpul de infanterie al armatei italiene, s-a născut în Cecina în 1912 și a trăit două Războaie Mondiale și două pandemii. În timpul sărbătoririi a 111 ani, în august, el a declarat că secretele longevității sale au fost mesele ușoare - întotdeauna însoțite de vin -, lipsa stresului, faptul că nu fumează și că tratează fiecare zi ca pe un cadou.
Insula italiană Sardinia a fost identificată ca fiind una dintre cele cinci regiuni din lume care au o concentrație mare de centenari, în timp ce orașul italian cu cele mai multe persoane cu vârsta de peste 100 de ani este Genova din Liguria.
Dieta mediteraneană este considerată de mult timp ingredientul principal al longevității în rândul italienilor.
Cu toate acestea, îmbătrânirea populației țării reprezintă o provocare pentru guvernul premierului Giorgia Meloni, mai ales că aceasta coincide cu o rată a natalității în scădere, punând presiune asupra sistemelor de pensii și de sănătate.
