Opinii

Cum ne afecteaza criza perimetrului Kasagan?

Florin Budescu
6 sep 2007 600 vizualizări
Kazahstanul este condus de un fost aparatcik sovietic, in relatii foarte bune cu Kremlinul (n.n.: Nursultan Nazarbaev). Acest stat are o caracteristica aparte: este probabil singurul din lume bogat in zacaminte de petrol in care rusii si americanii nu se bat, intr-un fel sau altul, pe aceste rezerve.

Saptamana trecuta am scris un articol, in cursul caruia am afirmat:

Nici cu Irak, nici cu Iran sau Yemen lucrurile nu stau astfel. In Kazahstan este, se spune, atat de mult petrol, incat rusii si americanii si-au impartit zacamintele relaxati, in buna intelegere.

De exemplu, la Kasagan, unde este cel mai mare camp petrolier neexploatat din lume, exploatarile sunt facute de un consortiu format din companiile Eni, Exxon Mobil, Total ºi Royal Dutch Shell (care detin fiecare cate 18,5% din actiuni), ConocoPhilips (cu 9,3%) (cinci dintre "cele sapte surori" ale lumii firmelor transnationale petroliere) si KazMunaiGaz. Asa stand lucrurile, ne intrebam cine detine defapt controlul politic la KazMunaiGaz, pentru ca unde este o asemenea palarie de titei exista, fara doar si poate, si jocuri politice foarte mari.".


Sa vedem mai in amanunt la ce m-am referit.


Daca analizezi cu atentie componenta acestui consortiu de exploatare, constati ca este format din cele mai importante companii petroliere din lume, la care se adauga intreprinderea de stat petroliera kazaha. Ironia face ca noi, romanii, prin Rompetrol, suntem o parte integrata exact in acest KazMunaiGaz, care reprezinta, in consortiu, interesele statului kazah.

Ce semnifica acest lucru, de fapt? Prospectiunile geologice facute pana prin anul 1997 in perimetrul Kasagan, din nord-estul Marii Caspice, au dus la concluzia ca ne aflam in fata celei mai mari descoperiri din domeniu din ultimii 30 de ani. Pe de alta parte, rusii, care au facut aceasta descoperire, au estimat ca nu au banii si tehnologia necesare pentru a pregati viitoarea investitie. De aceea, statul kazah a chemat la formarea unui consortiu transnational, care sa faca acest lucru si apoi sa participe la extragerea petrolului.

Zacamantul Kasagan (cine sta prost cu nervii, sa se tina de o masa, de un scaun) contine, conform estimarilor, rezerve de 38 de miliarde de barili de petrol, dintre care 13 miliarde de barili pot fi recuperati printr-o tehnica extractiva bazata pe injectia de gaze. Perimetrul Kasagan sta la baza strategiei Kazahstanului de a-si tripla productia de petrol pana in anul 2015. Statul ex-sovietic devine astfel o sursa din ce in ce mai importanta de petrol din afara Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), care-i deranjeaza de zeci de ani, in cel mai inalt grad, pe petrolistii americani si, prin urmare, statul american, pentru ca este in mare masura o replica la establishment-ul marilor companii petroliere.

Una dintre conditiile puse de statul kazah, la exploatarea acestei pungi monstruoase de petrol, a fost ca din consortiu sa faca parte si intreprinderea de stat nationala, KazMunaiGaz. Initial, exploatarea zacamantului trebuia sa fi inceput in anul 2005, insa a fost amanata pana in anul 2010. Costurile dezvoltarii proiectului au urcat pana la 136 de miliarde de dolari, cu mult peste suma stabilita initial, de 56 de miliarde de dolari, arata ministerul kazah al energiei.

Reprezentantii marilor firme petroliere afirma ca nu au incotro si costurile cresc, pentru ca provocarile tehnice sunt iesite din comun. Ministrul kazah al mediului, Nurlan Iskakov, care in ultimele zile a devenit o persoana foarte mediatizata, sustine ca firmele transnationale care pregatesc exploatarea perimetrului Kasagan nu respecta normele de mediu si siguranta privind incendiile. Avand in vedere trecutul acestor companii, credem ca exista o samanta de adevar in cele afirmate de Iskakov. Sa ne aducem aminte ce dezastru ecologic provoca acum cateva decenii firma Exxon, prin petrolierul sau, Exxon Valdez, eveniment considerat de specialistii in istoria petrolului "un masacru", care a poluat teribil coastele Peninsulei Alaska.

Pe de alta parte, statul kazah nu este o democratie, ci o dictatura in fruntea careia se afla fostul secretar general al Partidului Comunist din Republica Sovietica Socialista Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, om care a avut si are relatii excelente cu Kremlinul. Ori Kremlinul este, de cativa ani, el sau interpusii sai, in agresiune economica, si acest lucru in primul rand in domeniul petrolier.

Sa luam, de exemplu, ultimul episod. Miliardarul rus Oleg Deripaska, un apropiat al presedintelui Putin, a anuntat marti ca a depus, prin fondul de investitii Basic Element, o cerere oficiala la autoritatea rusa anti-monopol, prin care isi anunta intentia de a achizitiona grupul petrolier Russneft. Formal, patronul Russneft mai este omul de afaceri Mikhail Guteriyev, fugit din Rusia dupa ce a fost acuzat de evaziune fiscala de catre autoritatile ruse.

Analistii economici cred ca Russneft va ajunge in curand sub controlul statului. "Rusia ar putea fi cu un pas mai aproape sa ridice controlul statului asupra productiei petroliere la peste 50%", a declarat reprezentantul casei de brokeraj Troika Dialog, Oleg Maximov. In acest timp, gigantul rus Gazprom face presiuni asupra Exxon Mobil, pentru a ceda controlul perimetrului Sahalin-1, dupa ce Royal Dutch Shell si partenerii sai japonezi au fost fortati sa-si vanda participatiile la proiectul Sahalin-2. Dupa cum se observa, si rusii, in Rusia, direct, si kazahii au aceiasi cai breji economici asupra carora fac, simultan, presiuni. Sa fie o simpla coincidenta? Nu stim.

Ceea ce stim este ca linistea din acest moment din Kazahstan este rezultatul unei intelegeri intre aceste cinci dintre "cele sapte surori" ale lumii afacerilor transnationale cu petrol si ca, daca statul kazah devine incomod, aceasta liniste se poate spulbera, cu o viteza mult mai mare decat cea cu care se termina rezervele de titei din lume. Mai stim ca, in anul 1991 "" operatiunea Furtuna in desert "" si in anul 2003 "" in timpul celui de-al Doilea Razboi din Golf "" din motive foarte petroliere, un alt dictator a fost atacat, apoi dat jos din fruntea statului irakian. Motivatia economica a acestor evenimente a fost controlul american asupra petrolului din Orientul Apropiat.

Daca Nazarbaev, prietenul Kremlinului, devine incontrolabil, asa cum a devenit Saddam Hussein, s-ar putea sa traim vremuri si mai interesante decat cele de acum. Si, ca sa ne intoarcem de unde am plecat: uite unde a ajuns Rompetrol, cand Dinu Patriciu s-a lasat achizitionat, si uite pe ce baricada joaca, de-o sa-i clantane pe viitor dintii de-atatia bani cati a castigat...


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.