Caldura, durere si paine cu cod rosu
Uite codul portocaliu, nu e cod rosu
Forta de munca din Romania este prima si cea mai afectata de temperaturile extreme, cum nu s-au mai intalnit in tara noastra niciodata, decat cel mult izolat, in sudul tarii si pentru putin timp. Primii care pierdem, din aceasta poveste cu temperatura, suntem noi, obligati sa muncim pe cod rosu de peste o saptamana, cand guvernul a decis sa declare cod rosu la persistenta a peste 41 de grade, trei zile la rand, mai multe ore pe zi. Ungaria declara anterior cod rosu, adica intreruperea muncii, la 37 de grade. La fel Bulgaria. Daca nu se intrerupe activitatea la peste 40 de grade Celsius, pierdem noi, zdruncinandu-ne sanatatea. Daca aceasta s-ar intrerupe, ar pierde economia nationala, probabil ca gandesc responsabilii guvernamentali, care ne sacrifica, prin urmare, fara mila.
Atentie: ne referim la muncile care pot fi intrerupte pe timpul caniculei. Energeticienii sau, de exemplu, jurnalistii nu se pot opri.
Diferitii reprezentanti ai Autoritatii Nationale de Meteorologie (ANM), transformati, pe ecrane, in vectori de influentat opinia publica, s-au balbait succesiv, sustinand ca temperatura era sub 40 de grade, cand era peste, ca n-a fost destul de multe ore peste, cand a fost de la sase pana la opt ore pe zi peste 40 de grade. Cu o zi inaintea instituirii codului rosu, Dumitru Balta de la ANM a lansat o noua idee: se declara cod rosu cand temperatura depaseste 41-42 de grade (1: 41 sau 42 de grade Celsius? 2: parca inainte era vorba de 40!) timp de mai multe ore (timp de cate ore? Trei, sase, noua?). A doua zi, ANM a revenit, declarand cod rosu, atunci cand deja era evident ca temperatura scadea, cu exceptia sudului tarii, unde parjolul continui.
Chestiunea a fost profund politizata, cu un ANM transformat in instrument de politica economica a Guvernului. Dictonul de capatai folosit a fost, parca: "Robotii trebuie sa munceasca, iar noi spunem altceva despre temperatura".
Este cel putin ciudat, daca nu chiar un argument pentru cele afirmate anterior, ca BBC Weather, care nu foloseste ca sursa de informatii autoritatile de meteorologie din statele nationale, ci un serviciu britanic global prin satelit, a dat, la finele saptamanii trecute, temperaturi cu doua pana la patru grade mai mari, in sudul tarii, decat ANM. BBC Weather a prevazut cu o saptamana inainte ceea ce se intampla si acum, in timp ce ANM a actualizat prognoza treptat. Mentionam ca satelitii acestia, meteo sau nu, britanici sau/si americani, sunt atat de bine dotati incat, daca si-ar propune managerii care ii directioneaza, ar putea sa vada IP-ul meu, ce scriu acum in calculator, toate softurile pe care le am in el si toate paginile de web pe care intru, darmite conditiile climatice de ansamblu dintr-o anumita localitate sau regiune din lume.
De cand ar trebui sa creasca pretul painii
In acest zile, se vorbeste foarte mult despre pretul graului si influenta sa asupra pretului painii si produselor de panificatie. ROMPAN, una dintre cele doua mari asociatii de producatori de paine si produse de panificatie (cealalta este ANAMOB), a afirmat ca, din cauza secetei, productia interna de grau a scazut si, din cauza aceasta, pretul painii trebuie sa creasca semnificativ acum.
In primul rand, trebuie sa stabilim niste lucruri. Jumatate din productia de grau din Romania este destinata autoconsumului, in asa-numitele "ferme de subzistenta", neintrand in circuitul comercial national. De exemplu, anul acesta vom avea cam 2,8 milioane de tone de grau, din care cam 1,45 milioane de tone de grau sunt folosite pentru autoconsum si restul ajunge pentru panificatie, ca "grau moale", cu continut mic de gluten. Restul "graului moale" necesar in Romania pe plan industrial se importa, impreuna cu "graul dur", materie prima pentru producatorii de paste fainoase. Faptul ca avem, anul acesta, cea mai mica recolta din ultimii 67 de ani, nu afecteaza pretul intern al graului. Necesarul intern este de cel putin trei milioane de tone. Restul va veni din importuri. Solutia cea mai apropiata geografic pare a fi Ungaria.
Da, exista posibilitatea ca, intr-adevar, pretul painii sa creasca, si iata de ce si cum. Pe plan european, cotatia graului a urcat, in ultimele trei luni, de la circa 130 de euro/tona la aproape 190 de euro/tona, din cauza secetei si caldurii foarte mari, ceea ce va avea ca efect, desigur, majorarea preturilor la paine si paste fainoase. Dar aceasta nu se va intampla acum, cand brutarii inca folosesc stocuri din graul luat la pretul vechi, ci, probabil, din toamna. Declaratia ROMPAN este generata de tendinta membrilor sai de a-si majora profiturile, luand graul cat mai ieftin de la producatori si scumpind produsele finite. Cine te mai verifica daca pe bobul de grau scrie un pret sau altul, si cresterea pretului painii oricum nu este interzisa in Romania, lucru cat se poate de corect.
Altfel, credem, stau lucrurile cu fructele si legumele. Concurenta la produsele din Romania sunt, in sudul tarii, produsele importate din Bulgaria, Turcia si Grecia, in general mai aspectuoase, mai putin gustoase si mai scumpe. Vanzatorii romani vor fi obligati sa mareasca preturile, pe masura ce un anumit produs iese pe piata, daca procesul lui de germinatie este afectat de seceta. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru multe categorii de legume si pentru fructe.
