Evenimente speciale

O zi în Raiul din Cheile Tișiței

Janine VADISLAV
4 sep 2018 4242 vizualizări

...  zi petrecută de sărbătoarea  Parcului Natural „Putna”, cu rangerii parcului, cu localnicii care sunt întotdeauna bucuroşi de oaspeţi, cu rudele, cu prietenii, cu turiştii aflaţi în trecere, care se înrudesc imediat cu ceilalţi, când e vorba de o petrecere... Şi nu una oarecare, ci marea Sărbătoare a Parcului Natural „Putna”, un loc fabulos am putea spune, de poveste, de care nu ne mai săturăm să-l vedem, să-l mirosim, să-l pipăim, să ne uităm la el pierduţi în frunzişul dantelat, de un verde dulce, amar, aproape transparent în lumina blândă a dimineţii care levitează încă deasupră - i, să-i ascultăm poveştile...

Parcul Natural „Putna”, declarat arie protejată din 2004, se întinde pe o suprafaţă de 30.204 ha, acoperind bazinul hidrologic al râului Putna, masivele Mordanu şi Goru,  în extremitatea vestică a judeţului Vrancea (la limita de graniţă cu judeţul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Nistoreşti, Păuleşti, Soveja şi Tulnici - suprapunându-se sitului de importanţă comunitară - Putna - Vrancea - , incluzând rezervaţiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepşa - Zboina, Strâmtura - Coza şi Valea Tişiţei. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale.

Îmi amintesc cum Andreea Lazăr, biologul Parcului, povestea înfiorându-se -  nu de teamă ci de surpriza momentului pe care-l trăieşti odată-n viaţă, cum s-a întâlnit, acum  faţă-n faţă cu lupii care se ospătau după o vânătoare. Nu de teama lupilor ci datorită momentului pe care, fără să fii pregătit, îl trăieşti... Aceasta este taina frumuseţii fără de sfârşit, minunea lui Dumnezeu care a creat lumea şi, odată cu ea, tot ce mişcă pe pământ, în apă, tot ce se roteşte pe cer...

Parcul Natural „Putna”, declarat arie protejată din 2004, se întinde pe o suprafaţă de 30.204 ha, acoperind bazinul hidrologic al râului Putna, masivele Mordanu şi Goru,  în extremitatea vestică a judeţului Vrancea (la limita de graniţă cu judeţul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Nistoreşti, Păuleşti, Soveja şi Tulnici - suprapunându-se sitului de importanţă comunitară - Putna - Vrancea - , incluzând rezervaţiile naturale: Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Muntele Goru, Pădurea Lepşa - Zboina, Strâmtura - Coza şi Valea Tişiţei. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale.

Valea Tişiţei reprezintă una din cele mai mari arii protejate din judeţul Vrancea. Rezervaţia naturală, aflată la 850 de metri altitudine, măsurând aproape 9 km lungime, se regăseşte de o parte şi de alta a unei văi create de pârâul Tişi?a, vale ce desparte vârful Tisaru Mare de măgura Râpa Caprei.

Cheile Tisiţei erau, până în 2005 uşor de parcurs, nici acum nu este mai greu,  pe vreme frumoasa, dar drumul s-a îngustat mult, este mult mai şerpuit, după cum au tăiat apele tumultoase ale Tişieţi, la inundaţiile catastrofale din acel de neuitat an 2005. Traseul începe din staţiunea Lepşa, de pe şoseaua principala. Localnicii povestesc că drumul ar fi fost construit în timpul celui de-al doilea război mondial de către germani, dar Dumnezeu a vrut altceva şi a întors locul aşa cum îl ştiau localnicii de sute şi sute de ani.

Se spune că ar fi fost un drum feroviar şi ar fi avut ca scop uşurarea accesului între Coza şi Lepsa pentru transportul de lemne. Sunt poduri mai late din loc în loc, dar şi zone în care drumul este o potecă îngustă.

Pădurea este regenerată, în secolul 19 toată zona fiind defrişată. Aici cresc  păduri de fag şi de conifere în umbra cărora trăiesc numeroase specii de carnivore mari, traseul fiind împărţit în trei zone: zona ursului, zona lupului şi zona râsului. Pe stânci pot fi văzute caprele  negre, declarate monument al naturii.

Ghizii montani au identificat aici specii  importante de flori: floarea de colţ, trandafirul de munte, sânzienele de munte, papucul doamnei, barba ungurului, piperul lupului. Floarea de colţ poate fi văzută înflorită în iulie-august, mai ales pe Altarul Tişiţei.

- Cum vi se pare, îl întreb pe un turist venit cu toată familia.

„Foarte interesant.”

- E prima oara când veniţi la Lepşa?

„Da.  Acum o să mergem şi în chei.”

- Cum aţi ales acest traseu? întreb.

„Ne-am uitat pe internet, am văzut ce aveţi aici şi am decis. E foarte frumos la dumneavoastră!”

Într-un cort au stat îndelung în faţa fosilelor de peşti.

„Nu ştiam ... Ghizii ne-au spus că aici a fost Marea Sarmatică şi în timp s-au format straturi de fosile, cel mai important loc fiind Groapa cu Pini.”

O puştoaică drăguţă vrea sa vadă cât mai mult, iar Cascada Putnei  este destul de aproape. În poiană mai poate fi văzută şi o colecţie de costume tradiţionale,  din zona de munte vechi de 60- 70 ani, altele de 150- 200 de ani.

„Nu am avut suficient loc să le aduc pe toate, ne spune meşterul popular Maria Militaru, din Lepşa, cred însă că am ales bine ce am adus acum. Sunt costume purtate de localnici în zilele de sărbătoare, cum e ziua aceasta,  în care sărbătorim muntele, apa, codrul şi toate vietăţile din umbra lui.” 

- Ce este acesta? întreb

„Este un zgardan, de purtat la gât, sau la mână, ca o brăţară. Le lucrez după modele tradiţionale din toată ţara. Acesta cu roşu şi alb este lucrat după un model autentic din Alba.” 

- Au căutare?

„Cumpără turiştii veniţi în zonă, fermecaţi de frumuseţea lor. Un zgardan mare costă 100 lei.”

- Mai lucrează cineva catrinţe, ii?

„Mai lucrează, dar munca lor nu este răsplătită”, mai spune Maria Militaru.

Turiştii le admiră îndelung, aproape n-ar mai pleca de lângă ele, dar îi cheamă apa Tişiţei cu şopotul ei, şuierul melodios al frunzelor, ecoul pietrelor care alunecă la vale tulburând roşul bobiţelor aninate pe crengi, deasupra apei...

Ion Militaru, directorul Parcului Natural "Putna" nu poate fi abordat uşor. Atent la cei din jur tocmai le arată o frumoasă colecţie de fosile. Este una dintre surprizele cu care şi-a întâmpinat musafirii la această sărbătoare.

- Cu ce noutăţi aţi venit în acest an? Este a doua ediţie ..., zic.

„Am adus un meşter popular, Simion Stanciu, din comuna Nistoreşti, celebru în zonă şi nu numai, un om care a dus cimpoiul lucrat de mâinile lui în toată lumea. În afară de acest lucru mai pot spune că este şi un interpret foarte bun, cântă dumnezeieşte la toate instrumentele populare făcute din lemn. Am adus o colecţie de fosile de plante şi peşti din perioada Mării Sarmatice, câteva aparate şi instrumente cu care lucrăm noi, foarte multe fotografii. Şi nu în ultimul rând o frumoasă expoziţie de caricatură semnată de celebrul Constantin Pavel”, ne-a spus Ion Militaru directorul Parcului Natural „Putna”. 

- Nenea Stanciu, pe toate le faceţi singur?

„Cu soţia, mă mai ajută ea.”

- Din ce le faceţi?

„Numai din lemn de tisă  şi din lemn de perj, prun.”

- Mai face cineva în Vrancea?

„Am rămas singur, cimpoaie cu cap de ţap nu mai face nimeni în Ţara Românească. Obiceiul e pe cale de dispariţie.”

Cel mai cunoscut caricaturist din România, şi nu numai, a fost de asemeni prezent la sărbătoare.

„Revin cu o a doua expoziţie, de asta dată cu o tematică mai generală, pe subiecte diverse. Printre ele se află şi desene pe teme ecologice, care au ca subiect  natura şi protejarea ei,” ne-a spus domnul Constantin Pavel.

„Inima naturii continuă să bată de sute de ani în zona arhitecturală a Munţilor Vrancei. Bogăţia şi unicitatea locului vorbesc de la sine despre potenţialul României în materie de 'verde', neatins şi frumos, moşteniri pe care trebuie, fără doar şi poate, să le păstrăm”, scriau doi oameni îndrăgostiţi de Vrancea...

Janine VADISLAV


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.