Femei de Succes

Doamnele care infloresc Focsaniul

Iulia Crețu
5 mar 2007 8579 vizualizări
Spatiile verzi din Focsani au inceput sa fie plantate cu flori pentru intimpinarea primaverii u in cele trei sere de la Mindresti de "dadacirea" florilor se ocupa cinci doamne u floricultorii fac aceasta meserie cu multa placere, pentru ei neexistind zile libere

Focsaniul se pregateste sa infloreasca! Zilele cu soare ii fac pe angajatii Directiei de Dezvoltare si Servicii Publice din cadrul Primariei Focsani sa se gindeasca serios la inceperea campaniei de infrumusetare a spatiilor verzi. In maxim o luna, scuarurile dintre strada si trotuare vor fi pline de panselute, flori de gura-leului si plante mozaic. In total, peste un hectar si jumatate din Focsani

va fi plantat cu mii de plante. Pina atunci, floricultorii de la Serele Primariei de la Mindresti, majoritatea femei, muncesc cu migala la repicatul florilor, transplantarea lor in ghivece si ladite. Numai cinci oameni lucreaza efectiv la cresterea si dadacirea florilor, sub coordonarea Olitiei Topala, iar satisfactia cea mai mare este sa le vada crescind. Angajatii declara ca nemultumirea vine cind vad oamenii pe strada ca iau in picioare straturile cu flori sau le smulg.


Cu toate ca Focsaniul nu se bucura de o Gradina Botanica, iubitorii de plante si flori pot admira zeci de specii la Serele Primariei Focsani de linga Mindresti. Aflate linga Statia de Epurare a apei apartinind CUP RA, spatiile cu flori contrasteaza prin delicatete si iz cu mirosul emanat de apele uzate din decantoare. Serele sint impartite pe etape de crestere, de la stadiul de insamintare, repicare, unde plantutele sint mutate in ladite si ghivece, printr-un procedeu migalos, facut cu penseta, si pina la flori numai bune de plantat. De "dadacirea" celor 60.000 de fire de plante mozaic, petunii, antirinium, verbera, garoafe, frezii, pansele, gura-leului sau dalii se ocupa cinci persoane devotate florilor. "Orice munca cere sa-ti placa, e normal sa fii atasat. Noi iubim florile, cer multa migala si rabdare. Satisfactii avem si cind le vedem micute, dar si cind cresc. Nu ne pica bine cind le vedem plantate prin oras sioamenii le smulg, le rup sau le fura. Vrem sa pretuiasca mai mult munca noastra. Daca nu, sa vina aici sa vada cum le crestem ca pe niste bebelusi. Cel mai mult ne doare cind vedem mamele case uita nepasatoare la copii cum rup florile din parc", spun doamnele care se ocupa de dadacirea florilor. Munca nu cunoaste pauza, florile si plantele cer in permanenta atentie, apa, lumina si caldura. Angajatii lucreaza in fiecare zi, de la 7.30 la 16.00, iar simbetele, duminicile si sarbatorile nu au importanta pentru ca cineva trebuie sa ude rasadurile si sa potriveasca temperatura in galeriile de flori. O parte din "copii" angajatilor de la Spatii Verzi deja au ajuns in rondurile si scuarurile din municipiu. In cel mai scrurt timp, acestea vor fi pline de covoare de plante mozaic, dar si de panselute in culoarea soarelui, portocaliu.


Mini-gradina botanica


Angajatii Directiei de Dezvoltare si Servicii Publice Focsani cultiva, pe linga plantele decorative prin frunza si flori destinate infrumusetarii municipiului, si numeroase ghivece cu plante rare, multe luate de la Gradini Botanice cu renume din tara si tinute ca plante-mama pentru rasaduri si inmultiri. Acestea insa nu ajung in jardiniere prin oras, ci cu ele "se defileaza" la diferite manifestari culturale sau sint ornate holurile institutiilor. Serele de la Mindresti adapostesc flori flamingo, arbori de cafea, lamii, cactusi, braduti de camera, coarne de cerb, culturi de cale, dar si clopoteii ingerilor. Reprezentantii Directiei de Dezvoltare spun ca in citiva ani locul plopilor cauzatori de alergii va fi luat de copacei de magnolia sau

de gutui japonezi. Pina cind acestia vor creste si vor implini virsta "legala" pentru a putea fi plantati, copaceii sint tinuti in locuri retrase tocmai pentru a nu intra in atentia vizitatorilor sau a hotilor.

"Avem semanaturi de foioase. Intentionam sa crestem si gutui japonez. Il vom semana in pepiniera si vom avea in Focsani material dendrologic pentru planta finala, dar dureaza cam 6-7 ani. Avem si magnolii aduse de la Tirgu Mures, dar si seminte recoltate de la Gradina Botanica din Iasi. De asemenea, avem cam 50 de lante de ginko biloba", ne-a declarat Otilia Topala, sef serviciu Spatii Verzi. Aceasta mai spune ca sint promisiuni din partea Primariei pentru o marire a spatiului de insamintare si cultivare a plantelor. In prezent, in serele de la Mindresti cresc in jur de 60 de specii de plante, unele anuale, altele bienale. In 2006, mini- gradina botanica de la Mindresti a produs 350.000 de fire.


Frezii si garoafe pentru 8 Martie


Serele de la Mindresti vor aduce una din cele mai mari bucurii doamnelor si domnisoarelor care lucreaza in institutiile focsanene la inceput de primavara. De 8 Martie cele mai frumoase cadouri de aici vor veni, prin grija celor patru doamne floricultor: Lica Dima, Daniela Stefan, Ionelia Costandache si Elena Damian. 800 de fire de frezii si cam tot atitea de garoafe vor fi martisoarele Primariei pentru acest an. Soarele din ultimele zile a cam facut sa pocneasca bobocii de floare, dar acestea au fost taiate si vor fi

tinute la rece pina la 8 martie. "Avem butasi de garoafa adusi de la Arad. Avem si o productie de frezii si preconizam sa facem 500- 800 de fire. O parte deja le-am recoltat si le tinem la rece", ne-a spus Otilia Topala. Doamnele de la Spatii Verzi spun ca si-ar dori sa iasa cit mai repede sa planteze prin oras pentru ca multe din plantele tapet, dar si din flori nu mai pot fi tinute in sere. Singura grija a floricultorilor este vremea de afara, dar si grija focsanenilor pentru spatiile verzi. Primaria chiar a incheiat o conventie cu

asociatiile de proprietari in vederea acordarii cetatenilor traitori la bloc de material dendrologic pentru amenajarea gradinitelor din fata blocurilor. Tot ce trebuie acestia sa faca este sa se adreseze Primariei si sa aiba grija de rasaduri. Pentru obtinerea de soiuri rezistente angajatii le cresc in pamint imbogatit cu turba adusa din pasul Tihuta si mranita de la Tataranu. (Iulia CRETU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.