Jurnalism cetatenesc

Foto | Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii 40 Mucenici. O basarabeancă stabilită în Focșani face măcinici ca-n Basarabia

Janine VADISLAV
9 mar 2021 2423 vizualizări

Sărbătoarea celor 40 de Sfinţi Mucenici, Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie, Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol. În credinţa populară, în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moşilor.  

În ziua de Cap de Primăvară – 9 martie, plugul era scos în curtea gospodăriei şi la el se înjugau boii. Apoi urma un adevărat ritual magic, credinţa fiind că „una din grijile Strigoilor este să împiedice pe oameni la pornitul plugului” ( T.Pamfilie – Duşmani şi prieteni). În Moldova, Transilvania, Bucovina şi Basarabia, de coarnele boilor sau de plug se atârna un colac din grâu în formă de 8 făcut la Crăciun şi păstrat special pentru Pornirea Plugului, urmând ca după Pornirea Plugului, o parte să fie mâncat de plugari şi vite, o parte fiind îngropată în brazdă.

În Bucovina, se aşeza în curte o strachină cu apă sfinţită la Bobotează – cu un mănunchi de busuioc uscat, un vas mai mic cu boabe de grâu, o mână de sare şi un ciob de oală cu tămâie aprinsă. Vasele trebuiau ocolite de trei ori în sensul mersului soarelui pe cer, apoi se ocolea plugul şi boii, stropindu-i cu  apă sfinţită şi tămâindu-i. La sfârşit, vasul cu tămâie se spărgea de coarnele boilor, iar apa sfinţită li se vărsa pe picioare. În acest timp, gospodina spunea un descântec:

„Precum nimic de tămâie şi aghiasmă / nu se poate apropia / Tot aşa / De arătură şi sămânţă / Nu se pot apropia / Şi de dobitoacele noastre.”

„Cât de curată e tămâia / Şi aghiasma / Aşa de curaţi şi voi să umblaţi / Nici când să nu daţi / Peste vreun moroi / sau vreun strigoi / Să vă facă rău” ( S.Fl.Marian).

După ce se încheia acest ceremonial, gospodarul făcea o brazdă rotundă în curte sau în jurul casei, în timp ce restul familiei şi ceilalţi ţărani stăteau tăcuţi în genunchi. În tot acest timp, gospodarul nu avea voie să scoată nici un cuvânt, „ca să nu-i mănânce păsările şi dăunătorii recolta”. 

În alte zone, se arunca un ou în faţa plugului, se punea un topor sau se răspândea în faţa porţii un făraş cu jăratic, pentru a trece boii peste el, ca să fie iuţi la arat. 

În a noua zi a babelor, femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor mucenici pregătiţi special pentru această zi.   

Acest obicei este păstrat cu sfinţenie şi acum în Basarabia, de unde a fost adus, acum mai bine de 20 de ani, de doamna Eugenia Moţarski, care s-a stabilit la Focşani. Cu ea nu a adus doar tradiţiile strămoşeşti, ci şi dragostea de oameni, respectul pentru lucrul bine făcut, curăţenia sufletească şi dorinţa de a împărtăşi toate aceste valori esenţiale ale vieţii cu prietenii pe care i-a făcut aici.

La ora stabilită, asistată de doi prichindei curioşi, dar şi de buna sa prietenă, Florentina, doamna Eugenia începe prepararea delicioşilor mucenici. Făina o cerne într-o covată din lemn, aşa cum foloseau bunicile noastre acum 50 de ani.                                                                                                                         

- Am pus lapte, puţin ou... Pentru că anul acesta măcinicii se fac în zi de dulce, ne putem permite şi lapte dulce şi ouă.”

Într-un bol pune drojdie si puţină lămâie.

„Mucenicii trebuie să crească aşa, frumos ca  voi...  Aşa-i Natalia? întreabă doamna Eugenia privindu-i cu drag pe copilaşi.

„Să fie veseli, gustoşi  şi frumoşi. În vremurile celea, de demult, părinţii si bunicii mei făceau totul natural, cu ouă de la găinile din cuibar, cu lapte de la văcuţa pe care o aveam în curte...”

- De unde aveţi reţeta? întreb.

„Reţeta o am de la părinţii şi de la mătuşile mele care erau gospodine foarte iscusite.”

- De unde sunteţi?

„Din Basarabia, din nordul Basarabiei, dintr-o localitate foarte mare, numai cu oameni gospodari, unde nu se încuia uşa, iar vecinii se ajutau între ei.

- Câţi ani aveaţi când aţi făcut primii mucenici? întreb.

„Cred că vreo 7-8, îmi dădea mama să fac.”

- Şi reţeta?

„E foarte veche, dacă socot anii mei şi pe ai mamei şi pe ai bunicii, are 100 de ani, cu siguranţă.”

- Ce ingrediente folosiţi?

„Ouă, lapte, făină fără aditivi şi fără gluten, iar ca să crească mai uşor, mai avem nişte secrete, tot de la bunica. În vremurile lor, tot ce se prepara în casă, asta era. O gospodină mai iscusită decât alta, ca să-i crească pâinea, în afară de drojdie mai avea un secret numai al ei...”

- Al dumneavoastră, care e? întreb.

„Îi adaug 2-3 cartofi fierţi, depinde de cantitatea de făină pe care o folosesc. La 1kg de făină, pentru măcinici, adaug un cartof...”

- Cât trebuie să crească?

„La frământat 30 min., la crescut până se dublează aluatul, aproximativ 45 min.”

Aluatul e gata crescut, începe modelarea „sfinţişorilor frumoşi”, cum le spune doamna Eugenia.

Cât stau la cuptor, se pregăteşte siropul în care vor fi „scăldaţi” măcinicii copţi.

„Siropul e făcut din 300 gr zahăr, coajă de lămâie, coajă de portocală, iar la final se adaugă 2-3 linguri de miere de albine”.

Tăvăliţi prin nucă, măcinicii aurii sunt aşezaţi pe faianţă, iar copiii sunt invitaţi să guste.

- Cum e? întreb.

„Delicios!” spune Dragoş.

„Foarte bun!”, spune şi Natalia. 

Măcinicii doamnei Eugenia au trecut testul celor mai avizaţi şi pretenţioşi „degustători”. Dacă doriţi să-i gustaţi şi dumneavoastră, pe simpatica basarabeancă cu buletin de Focşani de 20 de ani o găsiţi la intersecţia B-dului Bucegi cu str. Brăilei, din Focşani.

Să nu uit, Cine nu ţine această sărbătoare a sfinţilor Mucenici va boli 40 de zile. ( Speranţia)

Legumele sădite de femei în grădină până să răsară soarele vor rodi de 40 de ori mai mult şi nu vor putrezi toamna. Înaintea semănatului femeile trebuie să facă 40 de mătănii, 40 de mucenici şi să pregătească 40 de lumânări pentru biserică.( Janine VADISLAV )

Citiți și:FOTO | Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Mucenici, în comuna Soveja

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.