În atenția fermierilor vrânceni: Ghid de bune practici agricole
Observam zilele acestea, navigând pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (https://www.madr.ro) o inițiativă sănătoasă. Destul de târziu scoasă la iveală, dar e bine că o avem și acum. În fața unei agriculturi grav afectată de schimbările climatice tot mai devastatoare, o echipă formată din specialiști ai MADR și ai ASAS, a elaborat un Ghid de bune practici agricole privind efectele generate de schimbările climatice.
Găsim în acest îndrumar agricol un preambul în care ne sunt prezentate efectele devastatoare ale secetei, principii pentru conservarea apei în sol, măsuri recomandate pentru înființarea culturilor (rotația, dezmirișitul, sămânța, semănatul, aplicarea îngrășămintelor, controlul buruienilor, alte recomandări)și câteva exemple de tehnologii alternative aplicate cu succes în culturile de toamnă (în județe ca Vaslui, Ialomița, Vălărași, Iași) .
Elaborarea ghidului a venit ca răspuns la provocările cu care se confruntă fermierii în contextul intensificării frecvenței fenomenului de secetă severă ce afectează tot mai mult sectorul agricol românesc. Seceta este un fenomen extrem cu efecte multiple, pe diverse planuri, cum ar fi producția agricolă și, implicit, securitatea alimentară, cea energetică, dar și transporturile fluviale ca urmare a modificărilor hidrologice semnificative, cu impact direct asupra distribuției resurselor de apă subterane și de suprafață.
Acest ghid de bune practici își dorește ca fermierii, mai ales cei tineri, să aibă un comportament conservativ și să utilizeze rațional apa din sol.
În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şișești”(ASAS) caută soluții de prevenire și atenuare a efectelor negative ale secetei, demers care începe cu prezentul ghid în care se regăsesc recomandări pentru îmbunătățirea practicilor agronomice în condiții de secetă - “Actuala secetă s-a instalat din toamna anului trecut și s-a accentuat din cauza unei ierni calde, fără precipitații. Pânza freatică a înregistrat o coborâre semnificativă în profunzimea solului, nemaiavând capacitatea de a asigura franja capilară din zona de aprovizionare a sistemului radicular al plantelor de cultură, cu efecte negative directe asupra culturilor semănate în toamnă și considerabile asupra celor semănate în primăvară.”
Toate ideile care au stat la baza redactării acestui document fac trimitere la evoluția agriculturii românești, în sensul flexibilizării tehnicilor agricole, așa cum impun noile constrângeri de mediu și climă.
Ghidul poate fi consultat accesând următorul link: https://www.madr.ro/ghid-de-bune-practici-agricole.html
Lăudabilă o asemenea inițiativă, chiar dacă are doar un caracter informativ, dar aș recomanda și luarea în calcul a implementării unui sistem național de irigație a culturilor și educarea atât a fermierilor cât și a furnizorilor sistemelor de irigat să intre încrezători pe piață și în parametri competitivi optimi.
Maria CABĂȚ - Inginer Agronom
Inginerul agronom Maria Cabăț este colaborator al Ziarului de Vrancea
