Galerie foto | Tradiții și obiceiuri de Florii în satul Irești, comuna Vidra
În această zi sfântă, întreaga creştinătate ortodoxă sărbătoreşte intrarea Domnului nostru Iisus Cristos în Ierusalim, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Florii. După modelul mulţimii din Cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, simbolizând biruinţa asupra morţii. În Vrancea, în această zi sfântă, se strâng ramuri înmugurite de salcie şi se duc la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. Legenda spune că salcia a fost aleasă şi binecuvântată, pentru că şi-a plecat crengile, oferindu-i o ramură Maicii Domnului, care mergea spre Golgota şi voia să-i ducă Fiului Ei răstignit o cunună fără de spini. Ea reprezintă renaşterea vegetaţiei, de aceea creştinii împodobesc icoanele şi ferestrele cu coroniţe de salcie sfinţită pentru a fi feriţi de boli.
Dis de dimineaţă, în ziua de Florii, este obiceiul să fie aduşi la împărtăşit copii.
„Se împărtăşeşte roaba lui Dumnezeu....”, spune părintele Cezar Honţiu, din Parohia Ireşti- Deal, care-i dă să guste copilei emoţionate, un strop din vinul sfinţit.
După slujba specială de Florii, are loc sfinţirea ramurilor de salcie adusă de credincioşi.
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfânţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
„Azi sărbătorim intrarea Domnului nostru Iisus Cristos în Ierusalim când poporul evreu l-a primit ca pe un mare împărat, văzând minunile pe care le-a săvârşit, înmulţirea pâinii şi a peştilor, învierile din morţi, tămăduirile... Tot acest popor a fost dezamăgit de Domnul nostru Iisus pentru că nu a împlinit dorinţa lor de a fi un rege pământesc fapt pentru care, peste câteva zile doar, au strigat în faţa procuratorului Pilat „Răstigneşte-l, Răstigneşte-l, Răstigneşte-l!”. Acelaşi popor, astăzi strigă înaintea Domnului nostru Iisus Cristos, „Osana fiul lui David, bine este cuvântat, cel ce vine întru numele Domnului”, mai spune părintele Cezar Honţiu.
În Vrancea tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute şi sute de ani, sunt păstrate cu sfinţenie şi nu-i om care, în ziua de Florii, să nu aducă acasă, de la biserică, o crenguţă de salcie binecuvântată de preot.
- De unde veniţi? întreb.
„De la sfânta biserică, azi îs Floriile, am luat salcie sfinţită”, spune nenea Ion Chiriac, din satul Ireşti.”
- Ce faceţi cu ea?
„O punem în casă la icoane, la colţul casei să ne ferească Dumnezeu de foc, de trăsnete, de grindină. Să ne-ajute Dumnezeu cu sănătate şi cu spor în toate.”
- De la cine aţi învăţat?
„De la bunicii noştri”, spune tanti Magdalena Chiriac.
Şi tanti Tita Petrea a fost la biserică, însoţită de finuţa ei venită cu părinţii tocmai din India, pentru a petrece Floriile cu bunicii materni.
„Din bătrâni, de la bunici, ştiu că dacă te legi cu salcie la brâu, îţi trec durerile de şale”.
- Aţi încercat? întreb.
„Nu, dar nu-i târziu nici de-acum!” spune tanti Tita, care poartă un frumos costum popular.
Tot din Ireşti, tanti Smaranda crede ca sălcia are puteri tămăduitoare, aşa a învăţat-o bunica ei.
„Punea într-un pahar agheasmă, deasupra punea frunzuliţe de salcie sfinţită . Dacă luai o înghiţitura îţi lua boala cu mâna”, spune tanti Smaranda Olăraşu.
Nenea Costica Olăraşu nu uită niciodată să aducă salcie sfinţită pentru vacile sale, cele mai frumoase din sat. Astăzi a luat-o şi pe nepoţică s-o înveţe cum să ducă tradiţia mai departe.
„Pun salcie de la biserică să fie vacile sănătoase, să dea lapte mai mult, să aibă viţei frumoşi şi să fie apărate de animalele sălbatice.”
În această seară încep şi deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. Din bătrâni se spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti. ( Janine VADISLAV )
