Foto | Tradiţii şi obiceiuri din Postul Crăciunului în Vrancea
Postul Crăciunului - un post lung şi greu, care durează 40 de zile - se ţine în cinstea Fecioarei Maria, care se ascundea de ruşine pentru că se simţea, fără vină, grea cu Mântuitorul Iisus Cristos. În duminica de Lăsata Secului (n.r. duminică, 14 noiembrie 2021) creştinii au petrecut în familie, cu mâncăruri din cele mai alese, bând ţuică şi vin nou. Un vechi obicei spune că de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă, iar a doua zi trebuie aruncate păsărilor, deoarece se crede că păsările, vrăbiile mai ales, nu vor mai strica ogoarele.
Postul Crăciunului este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioşilor pentru bucuria sărbătorii Naşterii Mântuitorului, pentru primirea cum se cuvine a Domnului nostru Iisus Cristos. Postul este de folos atât pentru suflet cât şi pentru trup pentru că „Păstrează sănătatea trupului şi dă aripi sufletului”.
Perioada de post începe în 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie. În Postul Naşterii Domnului, timp de 40 de zile, credincioşii respectă o serie de reguli stabilite pentru această perioadă ce aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. Aşa cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm şi noi naşterea lui Cristos.
„Prin definiţie, postul este un exerciţiu de înfrânare a poftelor trupeşti şi sufleteşti, un exerciţiu de care avem atât de multă nevoie, mai ales în zilele noastre. Este foarte important să ne abţinem din a judeca pe aproapele, din a face fapte rele, din a face tot ceea ce nu e placul lui Dumnezeu”, spune preotul Marian Tudor, de la Parohia Găgeşti.
În concluzie, rostul postului este să ajute la dezintoxicarea sufletului, nu a corpului. Se spune că e mai important ce spunem şi ce gândim decât ce anume mâncăm. Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupeşti, ci să îmbuneze şi sufletul.
Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi şi nici petreceri până după Anul Nou. Postul înseamnă trecerea printr-o perioadă de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor, de răbdare şi de iertare.
Potrivit obiceiurilor religioase, în Postul Crăciunului nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare atât la untdelemn cât şi la vin. Sâmbătă şi duminică, până pe 20 decembrie, se poate consuma ulei, vin şi peşte. Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin.
La intrarea în Postul Crăciunului se obişnuieşte ca toate oalele de dulce să fie puse cu gura în jos pentru ca cei ai casei să fie feriţi de orice pagubă sau boală, iar oalele de post să fie date jos din pod. În post se găteşte fără pic de carne, aşa că vasele sunt pregătite cu grijă, iar reţetele pentru perioada postului sunt fără număr. Gospodine bune, vrâncencele nu gătesc de două ori la rând acelaşi fel.
”Eu personal, gătesc ciorba de zarzavat, ciorbă de ciuperci, pifteluţe de cartofi, supe de zarzavat, tocăniţă de cartofi, pilaf cu ciuperci şi cu măsline, sărmăluţe de post, ardei umpluţi de post, varză călită, fasole bătută, ciorbiţă de fasole, fasole prăjită cu acritură, gogoşi de post, pâine de casă, turte pe care le-am gătit o viaţă întreagă, de când eram acasă la mama, cam astea sunt mâncărurile de post”.
Deşi le place să mănânce bine, vrâncencele ţin postul - de obicei - cu stricteţe.
- Ţineţi tot postul? întreb.
„Nu, doar miercurea şi vinerea nu mănânc de dulce..., că am probleme de sănătate. Dar, după perioada de post, întotdeauna mă simt mai uşurată, şi sufleteşte şi trupeşte,” spune doamna Rodica Carabă, din satul Găgeşti.
- Ce gătiţi azi? întreb
„O ciorbiţă de zarzavat, o mâncărică ce cartofi şi un pilaf cu ciuperci.”
- Care este mâncarea dumneavoastră de post preferată?
„Am două, sărmăluţele de post şi pilaful cu ciuperci”.
Doamna Rodica are o slăbiciune mare şi pentru prăjiturile de post, care i se par cele mai bune.
„Eu fac în post caise, napolitane, negrese, plăcintă cu mere, gogoşi, prăjituri pe care le preferă şi soţul meu, mai spune doamna Rodica Carabă din satul Găgeşti, comuna Boloteşti.”
Tot azi, femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână curate tot anul. Ciobanii ţin postul să nu li se prăpădească turma, oile să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea. Fetele nemăritate, care ţin post negru, se vor căsători în anul următor, după Paşte.
Din bătrâni se mai spune că, dacă în Postul Crăciunului e vreme moale, atunci la primăvară vor fi multe ploi. ( Janine VADISLAV )
