VIDEO + Foto | Fermierii vrânceni au intrat în al IV-lea an de secetă. Cum vor trece şi de acest hop, numai Dumnezeu ştie!
Vrancea se confruntă cu o secetă fără precedent, care a pus pe jar întreaga comunitate. Câmpul e pârjolit, iar grâul semănat astă toamna a stat ca în sac în pământul uscat. A răsărit spre sfârşitul iernii, este mic, fără vlagă în el, aşa că te întrebi, la ce să ne aşteptăm? Fermierii vrânceni sunt foarte îngrijoraţi, au intrat în al patrulea an de secetă, fără prea mari speranţe, dar cu teama că va fi mai rău ca niciodată. Ei spun că nu ar fi ajuns în această situaţie disperată dacă sistemul de irigaţii ar fi fost pus la punct. Mai mult, nici autorităţile, ANIF Vrancea, Guvernul României, Ministerul Agriculturii nu au prevăzut investiţii, - probabil nu au fost bani - în speranţa că bunul Dumnezeu nu-i va lăsa la greu şi va mai da câte o ploicică.
N-a dat ploaie nici cât să moaie praful şi pe câmp grâul semănat astă toamnă pare că pierde lupta cu uscăciunea excesivă care i-a speriat până şi pe specialiştii în agricultură.
„Ne aflăm pe terenul pe care este o cultură de grâu semănată în toamnă, printre puţinele hectare care s-au semănat în judeţul Vrancea, undeva la jumătate faţă de ceea ce ar fi trebuit să fie însămânţate cu grâu”, spune domnul inginer Vergil Bobocea, specialist, Direcţia Agricolă Vrancea.
- De ce? întreb
„Nu a plouat în toamnă şi nici în iarnă nu au căzut precipitaţii. Ninsoarea puţin a contribuit la echilibrul hidric din sol. Ceva umiditate exista, dar undeva până la 25-30cm. În rest este uscat, uscat. Dacă nu plouă, 3-4 ploi aşa, de 40-50 l, cultura asta, dar şi celelalte, sunt compromise. Anul a început prost şi nici nu sunt speranţe că se va îndrepta vremea. Dacă vin precipitaţii consistente - nu vorbim de ploi de 10-12 l - cum au mai fost şi care ne-a lungit boala, pe româneşte, câteva zile sau câteva săptămâni. La ora asta grâul ar fi trebuit să fie nu numai răsărit ci şi înfrăţit sau, dacă vreţi, bine înfrăţit. Trebuia să aibă o talie de 10, chiar 15cm, ori el abia îi răsărit, are 3-4 cm, semn că nu a avut umiditate, nu spunem în cantităţi mulţumitoare, dar măcar să fi asigurat minimul necesar pentru o cultură cât de cât, care să promită o producţie.”
- Când vezi grâul acesta, te întrebi, ce speranţe îşi poate face un agricultor?
„La ora asta nu, deci totul depinde de apă. Dacă nu va avea apă, din cauza aspectului, fermierii vor avea reţineri dacă să de îngrăşăminte, care înseamnă o cheltuială. Îngrăşămintele sunt scumpe, tratamentele sunt scumpe, dacă fermierul vede că nu sunt şanse de ploaie, are o reţinere la aceste cheltuieli. Acum urmează şi însămânţările de primăvară, porumbul, floarea-soarelui...”
- Are curaj fermierul să pună boabe în pământ? întreb
„Păi nu cred, uitaţi-vă la teren, la pământ, care ar fi trebuit acuma să aibă umiditate din plin. El este uscat şi nu promite nimic, deocamdată. Pronostinul este rezervat. Este vorba de răsărit, ca sămânţa să răsară, să iasă la suprafaţa, e nevoie de umiditate. Nu mai spunem şi pe mai departe. În condiţiile de astăzi nu avem şanse să facem culturi de primăvară. Fermierii ar trebui să se orienteze şi spre alte culturi, gen sorg. Dar, mă rog, mai trebuie făcută şi o rotaţie a culturilor. Dar singura soluţie la secetă, nu poate fi decât irigaţia”, a mai spus domnul inginer Vergil Bobocea, specialist în cadrul Direcţiei Agricole Vrancea.
Fermierii privesc cu îngrijorare câmpul cât vezi cu ochii, cu plante rare, vlăguite de secetă.
Domnul Răzvan Avram este unul dintre fermierii care lucrează 3.600 ha. Nu este la prima secetă de pe urma căreia a avut pierderi mari. Nu se dă bătut încă, încearcă să reziste, să meargă mai departe. Agricultura este pasiunea lui, moştenită de la părinţi, de la bunici.
„Grâul pare frumos, cel puţin pe anumite suprafeţe, dar este exact în ultimul stadiu. Se luptă între viaţă şi moarte. În primul rând a ieşit destul de târziu, în ianuarie- februarie, de-abia acum putem spune că e răsărit. Nu avem ce discuta despre înfrăţit. Până la urmă e bine că a răsărit acum şi nu a înfrăţit, pentru că deficitul de apă este destul de mare. Din iulie 2023, până acum, avem 87 l. Dacă până acum a fost secetă, nu ştiu cum s-o denumesc pe asta. Încercăm să rezistăm”
- Cum? întreb
„Cum încercăm să rezistăm? Vedeţi dumneavoastră, noi fermierii avem cumva tălpile tăbăcite şi cred că ăsta e unul din motive. Dacă am fi judecat raţional, ar fi trebuit să fi renunţat demult. Ne aflăm în punctul ăsta şi înapoi nu mai dăm”, spune domnul Răzvan Avram. Trebuie să găsim soluţii noi împotriva secetei...”
- La ce vă gândiţi? întreb
„Soluţia e de sus, de la ploaie, asta ar fi soluţia ideală, dar nu stă controlul nostru. Singurul lucru care stă în controlul nostru, cheltuielile. Mi-am dorit, am vrut, am încercat să facem tot posibilul să obţinem producţie, cât mai mare pe unitatea de producţie astfel încât să maximizăm profitul. Dar, ca să obţii acea marjă de profit e nevoie de investiţii mai mari”, a mai spune domnul Răzvan Avram, din Bordeasca Veche.
În 2023 a recoltat între 1 t şi 3t porumb la hectar, vândut la un preţ care nu a acoperit costul producţiei. La grâu a obţinut 3-4 t/ha, dar banii cheltuiţi nu i-a putut recupera. În 2023 preţul cerealelor la vânzare a fost la nivelul anilor 2017/2018.
- Sunteţi dator la bancă? întreb
„Normal. Seceta şi problemele provin din 2020”.
- Cum reuşiţi...
„Cum reuşim? Ba reuşim, ba nu reuşim. Le rostogolim, când ne este mai greu, ne mai îndatorăm o tură...”
Fermierii sunt oameni puternici, chiar dacă nu văd capătul tunelului, dar aşteaptă o schimbare care nu se ştie de unde va veni şi mai ales când.
„ Aşa cum au funcţionat lucrurile până acum, n-o să mai meargă”, mai spune domnul Avran, fermierul care lucrează 3600 teren arabil.
În aceeaşi situaţie este şi domnul Cătălin Mereuţa, care lucrează în jur de 600 ha.
- Cât credeţi că veţi recolta anul acesta? întreb
„După anii care au trecut ne-a mai rămas numai speranţa... Sperăm să recoltăm şi anul acesta, bine-nţeles, la jumătate. Nu cred că vom putea să ne scoatem cheltuielile, de profit nici nu mai vorbim! Este foarte greu să ajungem să facem profit. Se duce totul, dacă nu avem apă.”
- Grâul pare lipsit de vlagă, spun.
„Este lipsit de vlagă. Sunt plante care abia acum încearcă să răsară.”
- Cât daţi la arenda?
„La sola noastă, 750 lei”.
- Datorii aveţi?
„Avem, datorii avem”, mai spune domnul Cătălin Mereuţă.
Fermierii sunt nemulţumiţi de întârzierea plăţilor de la APIA şi vor să fie asiguraţi că vor primi banii la timp, îşi doresc sisteme de irigaţii şi, nu în ultimul rând, preţuri convenabile la îngrăşăminte, seminţe, la substanţe pentru tratamente, la utilaje, preţuri care tot cresc de la un an la altul, greu de susţinut din câştigul obţinut din vânzarea cerealelor. Se vehiculează deja că preţul cerealelor la vânzare anul acesta va fi la nivelul celor din 2010.
Aleşii noştri anunţă schimbări, poate că de astă dată vor reuşi să facă ceea ce se tot promit de 30 de ani, sistem de irigaţii bine pus la punct, căci fără apă nimic nu e!
„Aştept de la Ministerul Agriculturii ca în cel mai scurt timp, să dea ordinul de începere a lucrărilor pentru Canalul Siret - Bărăgan, atât de mult aşteptat, de la km 5 până la km 23+600, să fie realizat într-un timp cât mai scurt posibil”, spune domnul Nicuşor Halici - prefectul jud. Vrancea.
„Vom face tot ce ţine de Guvernul României pentru a se ajunge ca şi în Vrancea să avem irigaţii la nivelul nevoilor fermierilor. Pe de altă parte, am identificat o serie de canale, pe care vom interveni din acest an, pentru a le pune în funcţiune şi la dispoziţia fermierilor. Ministerul Agriculturii a lansat o finanţare de 400 000 euro pentru înfiinţare de instalaţii de irigare, din partea fermierilor, fermieri care pot fi eligibili în funcţie de punctajele pe care le îndeplinesc şi pot atrage unităţi de euro pentru fiecare proiect cu aceste instalaţii de irigat.Va fi rezolvată şi problema de la APIA, care făcea plăţile cu întârziere.” a mai completat prefectul Halici
„Am aflat lucrul acesta acum câteva luni, atunci când ministrul Agriculturii a luat acea măsură de schimbare a conducerii APIA România, pentru că au fost acele întârzieri nejustificate a plăţilor. Înţeleg că acum se vor accelera aceste plăţi. Acest Guvern s-a îndreptat şi se va îndrepta în continuare către fermieri. Comisia a fost de acord pentru 1 miliard jumătate euro, prin PNRR, încercăm să aducem cât mai mulţi bani pentru a-i ajuta pe fermieri în continuare”, a mai spus prefectul Nicuşor Halici.
Să fie, spunem şi noi, să nu se mai simtă fermierii doar la mâna Domnului. ( Janine VADISLAV)
