VIDEO!!! Arta încondeierii ouălor, săvîrşită aproape de întuneric
Drumul către Vintileasca este o aventură periculoasă cu maşina. Odată ajunşi aici însă, lumea şi timpul par că s-au oprit în loc. Tradiţiile încă nu s-au alterat, chiar dacă tentaţiile societăţii moderne sînt la tot pasul. Încondeiatul ouălor este o artă care încă se mai păstrează din generaţie în generaţie. Faimoasă pentru darul şi talentul ei este tanti Anica Sfîrtoc. Femeia de 47 de ani este cunoscută de toată comuna şi apreciată pentru micile opere de artă pe care le crează în fiecare an, de Sfînta sărbătoare a Paştelui, a răstignirii Domnului. Deşi nu vede bine, ea uimeşte cu încondeiatul ouălor de Paşte. Tehnica pe care o foloseşte este foarte veche, iar în comuna ei este singura care o mai ştie. Tanti Anica pictează pe ouă felurite modele, cele tradiţionale fiind florile broaştei, coarnele de cerb sau şerpii. Tot satul apelează la ea pentru a le pregăti ouăle de Paşte, chiar dacă la magazinul din centrul comunei se vînd la tejghea vopseluri chimice şi abţibilduri care n-au nimic tradiţional în ele. "Am învăţat meşteşugul de la mămica, care a învăţat de la bunica”, ne-a spus Anica Sfîrtoc, artista care luminează Paştele deşi ochii săi sînt în întuneric din cauza cataractei. Una dintre fete este atentă la cum face picturi pe coaja de ou mama ei şi vrea să ducă mai departe această artă. Modelele de încondiat au denumiri ciudate, care pentru omul de astăzi, în special pentru cel de la oraş, sînt greu de înţeles. Lîngă soba unde lucrează, cînd am ajuns la artista populară din Vintileasca, era un carton de ouă plin cu capodopere. Pe cofraj erau înşirate unul lîngă celălalt mai multe ouă încondeiate cu desene complicate. Mîndră de fiecare creaţie delicată, tanti Anica ni le prezintă în parte. "Asta-i floarea Paştelui, asta-i doi luceferi, floarea broaştei, firul înnodat.
Tanti Anica se bucură că fiica ei vrea să înveţe acest meşteşug
Apoi, ăsta-i dulapul, rădaşca, piaptenul, plosca, frunza stejarului răsucit pe ou, sucita, coarnele cerbului, coada rîndunicii, păinjănul bătut, fierul plugului, unghia caprei", ne arată tanti Anica. Şi acestea sînt doar o parte din zecile de modele pe care le ştie meşterul popular şi care înfrumuseţează fiecare casă din Vintileasca, dar şi de la oraş, pentru că renumele lui tanti Anica a ajuns departe, chit că pe drumul de la Vintileasca la Focşani s-ar sparge toate ouăle.
Încondeiază ouă dumnezeişte deşi trăieşte în întuneric
Tanti Anica a avut o viaţă grea. Deşi are doar 47 de ani, viaţa a îmbătrînit-o prea devreme. Cu cîţiva ani în urmă îşi strîngea bani să se opereze de cataractă pentru că ambii ochi îi sînt afectaţi, iar ameninţarea întunericului este constantă. Din puţinul pe care a reuşit să-l strîngă, şi-a întremat un singur ochi. Pentru celălalt n-a mai avut bani. În ciuda faptului că vederea îi joacă feste, mîinile i se mişcă delicat şi cu precizie pe ouăle de încondeiat. Parcă ar şti să deseneze toate acele modele complicate şi cu ochii închişi. "Cu un singur ochi văz puţin, ăsta nu vede deloc. Greu de mine, dar ce să fac? Mi-e drag, toată ziua încondeiez, dacă aşa am apucat. M-am operat la un ochi şi de celălalt nu am mai avut bani", ne-a spus tanti Anica povestea sa de viaţă.
Tradiţia moşilor din Vintileasca vs abţibilduri cu iepuraşi
Despre meşteşugul încondeierii ouălor de Paşte ne-a povestit şi directorul Căminului cultural din Vintileasca. Faptul că localitatea este oarecum izolată de restul lumii a păstrat vii toate tradiţiile din moşi-strămoşi. "Vintileasca este o zonă izolată din punct de vedere geografic, iar drumurile sînt grele. Datorită acestui fapt s-au păstrat foarte bine şi s-au conservat tehnicile de încondeiere şi toate tradiţiile pascale", ne-a spus şi Sorin Pantelimon, directorul Căminului Cultural din Vintileasca. Cît despre tanti Anica, femeia îşi vinde ouăle încondeiate în comună pentru cît îi oferă omul, nu face afacere din talentul său, deşi ceea ce-i iese din mîini este aproape la fel de preţios ca ouăle celebrului bijutier Faberge. În Vintileasca este obiceiul ca atunci cînd te duci la naşi de Paşte, trebuie să ai musai cozonac, ţuică, vin şi ouă încondeiate. Şi nu este vorba de ouă vopsite cumpărate din supermarket, pe care gospodinele de la bloc şi chiar unele de la sate, care visează la emancipare, pun abţibilduri cu iepuraşi de ciocolată. (Aurelian IVAN)
Meşteşugul pentru ouăle “bijuterii” de la Vintileasca