Ultima oră

VIDEO!!! Arta încondeierii ouălor, săvîrşită aproape de întuneric

Aurelian Ivan
12 apr 2012 5151 vizualizări
Este harul şi teama pe care trebuie să le poarte împreună o femeie incredibilă de la Vintileasca, o artistă în pictura tradiţională a ouălor de Paşte u deşi cu un ochi aproape că nu mai vede, tanti Anica face în continuare mici opere de artă pe care desenează vechi modele romaneşti: luceferi, floarea broaştei, firul înnodat, dulapul, rădaşca sau frunza stejarului răsucit u toată comunitatea apelează la ea în aceste zile pentru a avea un Paşte autentic, iar renumele i-a ajuns pînă la oraş u ouăle bijuterii ale lui tanti Anica au o concurenţă neloială în ouăle vopsite peste hotare cu abţibilduri cu iepuraşi coloraţi

Drumul către Vintileasca este o aventură periculoasă cu maşina. Odată ajunşi aici însă, lumea şi timpul par că s-au oprit în loc. Tradiţiile încă nu s-au alterat, chiar dacă tentaţiile societăţii moderne sînt la tot pasul. Încondeiatul ouălor este o artă care încă se mai păstrează din generaţie în generaţie. Faimoasă pentru darul şi talentul ei este tanti Anica Sfîrtoc. Femeia de 47 de ani este cunoscută de toată comuna şi apreciată pentru micile opere de artă pe care le crează în fiecare an, de Sfînta sărbătoare a Paştelui, a răstignirii Domnului. Deşi nu vede bine, ea uimeşte cu încondeiatul ouălor de Paşte. Tehnica pe care o foloseşte este foarte veche, iar în comuna ei este singura care o mai ştie. Tanti Anica pictează pe ouă felurite modele, cele tradiţionale fiind florile broaştei, coarnele de cerb sau şerpii. Tot satul apelează la ea pentru a le pregăti ouăle de Paşte, chiar dacă la magazinul din centrul comunei se vînd la tejghea vopseluri chimice şi abţibilduri care n-au nimic tradiţional în ele. "Am învăţat meşteşugul de la mămica, care a învăţat de la  bunica”, ne-a spus Anica Sfîrtoc, artista care luminează Paştele deşi ochii săi sînt în întuneric din cauza cataractei. Una dintre fete este atentă la cum face picturi pe coaja de ou mama ei şi vrea să ducă mai departe această artă. Modelele de încondiat au denumiri ciudate, care pentru omul de astăzi, în special pentru cel de la oraş, sînt greu de înţeles. Lîngă soba unde lucrează, cînd am ajuns la artista populară din Vintileasca, era un carton de ouă plin cu capodopere. Pe cofraj erau înşirate unul lîngă celălalt mai multe ouă încondeiate cu desene complicate. Mîndră de fiecare creaţie delicată, tanti Anica ni le prezintă în parte. "Asta-i floarea Paştelui, asta-i doi luceferi, floarea broaştei, firul înnodat.

Tanti Anica se bucură că fiica ei vrea să înveţe acest meşteşug

Apoi, ăsta-i dulapul, rădaşca, piaptenul, plosca, frunza stejarului răsucit pe ou, sucita, coarnele cerbului, coada rîndunicii, păinjănul bătut, fierul plugului, unghia caprei", ne arată tanti Anica. Şi acestea sînt doar o parte din zecile de modele pe care le ştie meşterul popular şi care înfrumuseţează fiecare casă din Vintileasca, dar şi de la oraş, pentru că renumele lui tanti Anica a ajuns departe, chit că pe drumul de la Vintileasca la Focşani s-ar sparge toate ouăle.

Încondeiază ouă dumnezeişte deşi trăieşte în întuneric

Tanti Anica a avut o viaţă grea. Deşi are doar 47 de ani, viaţa a îmbătrînit-o prea devreme. Cu cîţiva ani în urmă îşi strîngea bani să se opereze de cataractă pentru că ambii ochi îi sînt afectaţi, iar ameninţarea întunericului este constantă. Din puţinul pe care a reuşit să-l strîngă, şi-a întremat un singur ochi. Pentru celălalt n-a mai avut bani. În ciuda faptului că vederea îi joacă feste, mîinile i se mişcă delicat şi cu precizie pe ouăle de încondeiat. Parcă ar şti să deseneze toate acele modele complicate şi cu ochii închişi. "Cu un singur ochi văz puţin, ăsta nu vede deloc. Greu de mine, dar ce să fac? Mi-e drag, toată ziua încondeiez, dacă aşa am apucat. M-am operat la un ochi şi de celălalt nu am mai avut bani", ne-a spus tanti Anica povestea sa de viaţă.

Tradiţia moşilor din Vintileasca vs abţibilduri cu iepuraşi

Despre meşteşugul încondeierii ouălor de Paşte ne-a povestit şi directorul Căminului cultural din Vintileasca. Faptul că localitatea este oarecum izolată de restul lumii a păstrat vii toate tradiţiile din moşi-strămoşi. "Vintileasca este o zonă izolată din punct de vedere geografic, iar drumurile sînt grele. Datorită acestui fapt s-au păstrat foarte bine şi s-au conservat tehnicile de încondeiere şi toate tradiţiile pascale", ne-a spus şi Sorin Pantelimon, directorul Căminului Cultural din Vintileasca. Cît despre tanti Anica, femeia îşi  vinde ouăle încondeiate în comună pentru cît îi oferă omul, nu face afacere din talentul său, deşi ceea ce-i iese din mîini este aproape la fel de preţios ca ouăle celebrului bijutier Faberge. În Vintileasca este obiceiul ca atunci cînd te duci la naşi de Paşte, trebuie să ai musai cozonac, ţuică, vin şi ouă încondeiate. Şi nu este vorba de ouă vopsite cumpărate din supermarket, pe care gospodinele de la bloc şi chiar unele de la sate, care visează la emancipare, pun abţibilduri cu iepuraşi de ciocolată. (Aurelian IVAN)


Meşteşugul pentru ouăle “bijuterii” de la Vintileasca



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
nono coco, acum 4398 zile, 12 ore, 6 minute, 32 secunde
Foarte frumos, felicitari si ar trebui ajutata de catre cei din conducerea judetului ca sa-si opereze ochiul , contribuind astfel la pastrarea parimoniului nostru cultural traditional pe care il citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.