VIDEO | Ce nu se face după Bobotează
Botezul mormintelor după Bobotează, interzis de canoanele Bisericii. Focşănenii se înghesuie cu găleţile să ia aghiazmă de Bobotează, pentru a o împărţi apoi la tot blocul.Preotii atrag atentia asupra unor greşeli care se fac după această mare sărbătoare, cum ar fi falsul botez al pruncilor care au murit nebotezaţi sau înainte de vreme.
În fiecare an asistăm la aceleaşi „apucături” sociale de Bobotează. Lumea se calcă în picioare pentru a lua Aghiazma Mare, despre care se spune că se păstrează bună tot anul, vindecă de boli şi alungă duhurile rele. Iar apa sfinţită ieri, de Bobotează, în toate bisericile din judeţ, a fost pentru toţi, inclusiv pentru cei care au venit cu găleţile sau cu bidoanele de două deca. O pensionară din Focşani şi-a „motivat” găleata de Aghiazmă, spunand că ia pentru tot blocul de cinci etaje. „Eu tot am timp şi suntem 16 familii pe scară. Măcar cate un pahar pentru fiecare şi tot e bine... Eu de fiecare dată cand am avut probleme de sănătate m-am dat cu apă sfinţită pe faţă, am luat o gură de aghiazmă, m-am închinat şi mi-a ajutat Dumnezeu de am ajuns pană la 72 de ani.”, ne-a spus Ioana Baciu, care a venit să ia „apa mare” de la Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Şi apa sfinţită a ajuns la toată lumea, fie că s-a luat cu coferul, cu sticla sau cu PET-ul. „Am luat pentru patru familii, stropesc la camp, la vie. Este o apă sfinţită, este bună pentru sănătatea noastră, pentru purificare. Te simţi mai bine în casă cand dai cu aghiazmă”, ne-a spus Ionel Dinu, un alt creştin venit la biserică de Bobotează.
Aghiasma mare se poate bea timp de opt zile
Botezul Domnului rememorează momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului, ocazie cu care s-a arătat lumii Sfânta Treime. Atunci, Hristos Domnul, care avea varsta de 30 de ani, s-a descoperit tuturor ca Mesia cel mult aşteptat, după cum se arată în cărţile sfinte. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că de marea sărbătoare a Botezului Domnului “Lumea se luminează din toate părţile; se sfinţeşte văzduhul cu pogorârea Duhului Sfânt; se sfinţeşte firea apelor … numai diavolul singur plânge, văzând sfânta scăldătoare gătindu-se spre încercarea puterii lui…”. Credincioşii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, chiar magică, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfantului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mantuitorul s-a botezat în Iordan. Preoţii spun că apa sfinţită la biserică în aceasta zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată şi trebuie păstrată cu mare grijă, la loc curat. Aghiasma mare se săvarşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserica în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie, după cum spun preoţii. Totodată, Aghiasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită. Cu Aghiazmă Mare, credincioşii stropesc întrega gospodărie, animalele, pâmântul, viile şi pădurile pentru a împăca cerul cu pământul, a îndepărta gândurile rele, răutăţile şi orice stare de spirit care contravine bunului mers al vieţii.
Mulţi au propria lor variantă despre Bobotează
Boboteaza, în varianta „folclorică”, este un amestec de magie cu ritualuri religioase. Sunt lucruri pe care credincioşii le fac, dar pe care Biserica ortodoxă nu le recunoaşte, ba chiar le condamnă. „Pe marginea acestui eveniment s-au creat nişte obiceiuri cu busuiocul care se ia, se pune la cap ca să visezi ursitul, dar vă spun, nu are nicio legatură cu cele Sfinte. Dar s-a creat această obişnuinţă în popor, care ţine de partea de folclor. Sunt sate, în anumite zone din Vrancea sau Moldova, unde oamenii se duc la mormintele copiilor care au fost avortaţi sau care au murit neapucand să fie botezaţi şi stropesc cu aghiazmă mare şi le pun nume... Este ceva fals, nu poţi boteza un mormant, pentru că nu este bine, iar oamenii nu trebuie să mai recurgă la astfel de practici pentru că sunt necanonice şi nu sunt corecte din punct de vedere religios.”, ne-a spus preotul Costică Popa, parohul de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Focşani. În acest context, arată preoţii, botezul copiilor decedaţi sau avortaţi este chiar bătaie de joc faţă de Taina Sfantului Botez. Sfintele Taine, acele lucrări sfinte şi sfinţitoare, se administrează doar persoanelor vii, fapt prevăzut în mod expres de Canonul 18 al sinodului de la Cartagina, care arată că „Presbiterii să nu boteze din neştiinţă pe cei care au murit deja”.
Botezul creştin, un dar ceresc
În cuvantul său adresat credincioşilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a îndemnat la rugăciune, post şi milostenie atunci când pregătim pentru a primi darul duhovnicesc al botezului creştin: „Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca să înţelegem cât de mare este darul botezului creştin, în apă şi în Duh Sfânt. În acelaşi timp să avem întotdeauna o pregătire prin rugăciune, post şi milostenie ca deschidere şi apreciere pentru a primi un mare dar. Când postim noi ne hrănim mai mult cu rugăciunea, cu prezenţa lui Dumnezeu în noi şi mai puţin cu cele materiale. Prin aceasta înţelegem că darul botezului este un dar duhovnicesc, iar nu material, ci un dar ceresc care nu este din lumea aceasta, dar ne pregăteşte pentru viaţa cerească”. Boboteaza, prima mare sărbătoare a anului, cunoscută şi sub denumirile "Arătarea Domnului" sau "Epifania", şi ziua Sfantului Ioan Botezătorul, din 7 ianuarie, marchează sfarşitul ciclului de sărbători dedicate Naşterii Mantuitorului Iisus Hristos. (Aurelian IVAN)
Text republicat în Ziarul de Vrancea.Prima publicare 06 Ianuarie 2014
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
VIDEO | Conferința de presă a echipei de robotică „AICitizens” a CN „Al.I.Cuza” Focșani după întoarcerea din SUA
De același autor
