O parte a fermierilor vrânceni continuă să susțină că ”antigrindina alungă ploaia” punând la îndoială explicațiile specialiștilor
O parte dintre fermieri vrânceni trăiesc cu ”sabia lui Damocles deasupra capului”.Seceta i-a adus în pragul falimentului, iar „vinovatul” ar fi, în opinia lor, Sistemul Antigrindină.Care, cred ei( n.r. micii fermieri vrânceni), ”le alungă” ploaia!În explicațiile specialiștilor în domeniu(n.r de la antigrindină) micii fermierii vrânceni, nu cred! Probabil nici nu e posibil să fie altfel.Având în vedere că ei sunt cei care se pomenesc, mai ales în ultimii ani, aproape invariabil, cu recolta pârjolită de secetă, dar râmân cu datoriile ce le presupun înființarea și întreținerea culturilor, în cârcă și buni de plată.
Părerea mea: Dacă fermierul va avea recolte bune şi foarte bune, fie că plouă, fie că nu, fie că irigă, fie că nu, totul depinde de o colaborare strânsă, permanentă aş putea spune şi o bună comunicare între factorii de decizie. În acest moment fermierii dau vina pentru lipsa apei şi culturile lor făcute praf de arşiţă pe Sistemul Antigrindină, care ar alunga norii de ploaie, pe ANIF Vrancea, care coordonează sistemul de irigaţii şi se irigă doar pe ici pe colea, mai puţin pe decidenţii de la nivel local şi naţional care, Dumnezeu ştie de ce, nu-şi fac treaba. Cum să nu fie bani pentru finalizarea Canalului Siret - Bărăgan şi de ce trebuie să aşteptăm la „mâna” fondurilor europene, care vin, dar nu când ne arde nouă buza? Cum e posibil ca o investiţie începută acum mai bine de 30 de ani să nu fie gata decât peste alţi 2-3 ani de acum încolo? Dacă avem norocul să fie gata... Fermierii pierd pe mâna lor pentru că mai au încredere în ce li se spune şi pe mâna bunului Dumnezeu, chiar daca preoţii ies cu icoanele făcătoare de minuni, nu mai plouă ca altădată. Atunci, ce e de făcut? S-ar părea că tinerii care s-au şcolit, au călătorit în străinătate şi au înţeles că mersul lumii este altul decât li s-a tot spus, ar putea schimba direcţia. dar nu ies în faţă şi când ies o fac prea puţini şi nu se impun din diverse motive. Probabil, pentru că ştiu că nu au sorţi de izbândă, preferă să tacă şi să lucreze mai puţini în ţară, mai mulţi în străinătate. Dar, în ziua de azi şi tinerii fermieri au prins glas, numai că vina pentru necazul lor o dau în cârca cui nu trebuie...
Cum şi eu am nelămuriri, vreau să ştiu de ce nu plouă şi dacă nu plouă de ce se dă vina pe rachetele trase la Antigrindină, ce se întâmplă la comerciantul care le dă seminţe şi tot ce mai trebuie pentru înfiinţarea unei culturi de au oamenii datorii de la an la an (întrebarea e retorică, n-am cum afla), de ce unii irigă cu nemiluita şi la alţii recolta se arde pe câmp, de ce unii au relaţii atât de speciale încât stabilesc întotdeauna regulile jocului, la care majoritatea fermierilor nici nu visează. De ce aleşii noştri nu bat cu pumnul în masă, de ce n-a dispărut - chiar dacă au trecut peste 30 de ani - teama de a te adresa şi de a cere socoteală aleşilor pentru care, s-ar părea că aceste probleme nici nu există. Aştept măcar un singur decident din cei foarte, foarte mulţi, care să ne să spună, DE CE? Să vină cu soluţii, să se bată pentru implementarea lor. Cred că am merita, dar mai ales ar merita fermierii.
Până una alta, „vinovatul”, pentru fermierii vrânceni mai mici, cu 200, 500, 700, sau 3500 ha este „Antigrindina” care, spun ei, le alungă ploaia.
„Noi, ca fermieri din Vrancea, nu avem nevoie de despăgubiri. Singura doleanţă a noastră este ca sistemul Antigrindină să-şi facă treaba cum trebuie. În momentul de faţă, când apare un nor pe cer, fiecare punct de grindină, fie că nu are, ei trag preventiv. Acel nor dispare. Antigrindina va duce la faliment. Ne promit că nu vor mai trage şi ei trag în continuare”, se plânge Nelu Buhai care este membru al Cooperativei „Modruzeni”. Fermierul lucrează 33 ha şi ar fi dorit să se extindă, acum însă nu mai ştie ce sa facă, ar renunţa, dar are datorii pe care trebuie să le plătească
„Am datorii de vreo 6000 euro în momentul de faţă către Comcereal. Dacă nici anul ăsta nu voi face porumb şi floare sunt nevoit sa renunţ.”
„Ce ne deranjează pe noi în jud Vrancea şi respectiv în oraşul Mărăşesti, e că se trage excesiv cu rachete”, spune şi Ciprian Baclov care lucrează 200 ha, tot la Modruzeni.
La ”Sediul Antigrindină”, cum îi spun fermierii, specialiştii urmăresc norii 24 de ore din 24. În momentul în care radarul meteorologic identifică una sau doua celule cu potenţial de grindină, se transmit documentele specifice către organele de aviaţie civilă şi militară, în vederea obţinerii aprobărilor necesare pentru a lansa rachete. În această fază de pre-alarmă nu se presupune că vor fi lansate rachete. Este doar o înştiinţare de evoluţie a norilor până la intrarea în zona acelor cerculeţe roşii, care sunt urmarite pe radar. Din acel moment se monitorizează pas cu pas imaginea dată de radarul meteorologic şi, dacă situaţia o impune, atunci se solicită ultimele avize necesare lansării rachetelor antigrindină.
- Ce-o să se întâmple acum? întreb
„Depinde cum evoluează norul”, spune Ionuţ Lucian Lazăr, directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea.
- În cât timp veţi ştii? întreb
„Probabil în jumătate de oră o să ştim daca el se plafonează, dacă disipă, dacă descarcă, plouă, sau se poate încărca...”
- Care este rolul rachetei antigrindină?
„Rolul rachetei antigrindină este unul strict, acela de a transporta iodura de argint de la sol în norul respectiv, unde îşi face efectul, astfel încât să nu permită norului de grindină să se dezvolte din ce in ce mai mult apoi, în traiectoria ei balistică deasupra solului, în pantă descendentă, se auto-distruge cam la 1500 m. Ea nu explodează în nor, nu creează o deflagraţie în nor, astfel încât să-l împrăştie, să-l oprească, sau să-l disperseze”, spune Ionuţ Lucian Lazăr, directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea.
„Trebuie să înţelegem că şi tehnologia are anumite limitări, în sensul că există situaţii în care avem interdicţie de la organele de aviaţie şi oprim orice lansare. Aşa s-a întâmplat anul trecut, pe 30 iunie, când am avut o grindină puternică în zona Ţifeşti - Panciu, când am lansat rachete până în momentul în care organele de aviaţie civilă ne-au transmis o interdicţie de lansare. În acel moment n-am mai putut lansa, norul s-a dezvoltat şi grindina a produs pagube importante în acea zonă. De asemeni, nu avem voie să lansăm rachete deasupra localităţilor cu o densitate mai mare de 1000 loc/kmp. În acest moment protejăm tot teritoriul din jud. Vrancea unde există culturi agricole. La Măicăneşti se mai construieşte un punct de lansare, alte 9 puncte urmând a fi construite în jud. Galaţi, care vor acoperi zona Matca până la intrarea în jud. Galaţi. În total vom avea 30 puncte de lansare şi 500.000 ha acoperite”.
- Dar nu vă opriţi aici, veţi fi, în curând şi cei care vor aduce ploaie în Vrancea, spun.
„Pe infrastructura punctelor de lansare pot fi folosite şi alte tehnologii, de stimulare a precipitaţiilor, cum ar fi generatoarele terestre sau instalaţii cu baloane de heliu aflate în diverse faze experimentale. Avem în stoc 20 generatoare terestre şi substanţa activă, iodură de argint necesară, urmează ca acest proiect să fie aprobat şi apoi efectiv pus în practică. Vom realiza un test experimental în cele 20 de puncte de lansare , cu 20 de generatoare terestre, pe o perioadă de 60 de zile. Cu condiţia să existe astfel de fronturi atmosferice necesare pentru a le însămânţa şi a reuşi să creştem cantitatea de apă în aceşti nori, în mod automat transformându-se în cantităţi precipitabile la sol. Ştiu că autoritatea are în vedere să achiziţioneze 300 generatoare cu fonduri europene, care vor fi amplasate pe tot teritoriul ţării, în baza unor studii de fezabilitate”, mai spune spune Ionuţ Lucian Lazăr, directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea.
”Aceste generatoare au eficienţă, dacă se montează pe cote dominante, dealuri munţi. În felul acesta iodura de argint ar ajunge mult mai uşor în straturile inferioare ale atmosferei, preluată imediat de curenţii verticali de aer. Dar”, după cum spune Ionuţ Lazăr, ”pentru ca tehnologiile de stimulare a precipitaţiilor să fie cu adevărat eficiente pe teritoriul României, vom avea nevoie de un management integrat al apei, care va presupune inclusiv crearea de lacuri de acumulare, refacerea acelor sisteme de irigaţii, canale, pentru că Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, nu va rezolva în totalitate problemele fermierilor.Vor reuşi să stimuleze precipitaţiile DAR, aceste precipitaţii vor fi stimulate local, din nori care au un minim de umiditate în ei, ÎNSĂ, dacă nu reuşim să captăm acea apă şi s-o folosim cum trebuie, ea se va evapora, va intra în sol. De ceea TREBUIE să existe un management al apei, astfel încât să aibă, efecte pozitive asupra nevoilor fermierilor şi automat a populaţiei”.
În acest moment România este singura ţară din Europa care a încercat 4 tehnologii de stimulare a precipitaţiilor cu rezultate foarte bune, în sensul că am avut creşteri pentru implementarea unui nou test experimental cu generatoare terestre. ( Janine VADISLAV )
Citiți și:VIDEO | Când și cum va putea sistemul de combatere a grindinei din Vrancea să facă să plouă în județ;
