Timp Liber

Astăzi despre: Actrița Ilinca Tomoroveanu - a fost nepoata poetului Octavian Goga

Ziarul de Vrancea
2 mai 2021 865 vizualizări

Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București, România – d. 2 mai 2019, București, România) a fost o actriță română de teatru și film. Din anul 2005 a fost director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde și-a continuat și cariera de actor. În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 a fost membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. De asemenea, a fost nepoata poetului Octavian Goga. Actrița Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Național "I.L. Caragiale" București, a murit la vârsta de 77 de ani, în data de 2 mai 2019.

Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).

A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).

După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.

În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).

Alte activități

Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.

Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005 îndeplinește și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

Roluri

Pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

An     Rol     Piesă

1964     Cristina     „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu

1964     Rosette     „Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter

1965     Ruja     „Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim

1965     Anca     „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu

1965     Crina     „Patima roșie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea

1966     Dona Ana     „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu

1966     Nuntașa     „Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu

1967     Oana     „Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu și Marietta Sadova

1968     Kathie     „Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan

1969     Iulia     „Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet

1971     Silvia Domnișor     „Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu

1972     Viorella Vidrighin     „Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu

1972     Ina     „Iadul și pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finți

1972     Celesta Finley     „Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet

1974     Lucille Desmoulins     „Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

1977     Roxana     „Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani

1978     Berta     „Generoasa fundație”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu

1979     Naștenka     „Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar

1980     Florence     „Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu

1983     Natașa Golubeva     „Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necșulea

1986     Maria Sinești     „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu

1984     Gizi     „Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet

1989     Mara de Cylli, Tomlmay     „Moștenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu și Horea Popescu

1990     Clitemnestra     „Trilogia antică”, după Euripide și Sofocle, regia Andrei Șerban

1993     Uma     „Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză

1998     Doamna Alving     „Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat

2001     Ana Dmitrievna Karenina     „Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag

2002     Salomia     „Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia și dramatizarea Grigore Gonța

2003     Mașa     „Mașinăria Cehov”, de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan

2007     Irena Romescu     „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga

2010     Bătrâna     „Avalanșa”, de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim

În teatru la televiziune

    Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necșulea

    Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa

    Vanda - „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, regia Matei Alexandru

    Gena - „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu

    Tița - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

Cinematografie

    Darclée, regia Mihai Iacob, 1960 (figurație)

    „Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)

    „Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963

    „La porțile pământului", regia Geo Saizescu, 1965

    „Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965

    „Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966

    „Frumoasele vacanțe", regia Karoly Makk, 1967

    „Războiul Domnițelor", regia Virgil Calotescu, 1969

    „Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971

    „Dincolo de orizont", regia Ștefan Traian Roman, 1978

    De-aș fi Peter Pan, regia Gheorghe Naghi, 1991

Viață personală

Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu. Este fiica lui Alexandru Tomoroveanu, economist cu studii la Paris, fost director general al CEC (1941-1948).

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Ilinca Tomoroveanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. [5]

Note

    ^ „Ilinca Tomoroveanu”, Internet Movie Database, accesat în 15 iulie 2016

    ^ Teatrul Național București. „Ilinca Tomoroveanu”. Accesat în 23 august 2008.

    ^ Teatrul Național București. „Jocul ielelor, de Camil Petrescu”. Accesat în 23 august 2008.

    ^ „Fiecare varsta are darurile ei”

    ^ Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.