VIDEO | Când și cum va putea sistemul de combatere a grindinei din Vrancea să facă să plouă în județ
Explică acest lucru directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr într-un interviu acordat Agerpres realizat de jurnalista Dana Lepădat, corespondentul agenției de știri menționată în județul nostru.
"Au existat voci, în special din partea agricultorilor, care au spus că sistemul antigrindină a cauzat secetă. Noi am încercat să fim extrem de deschişi, tocmai pentru a arăta oamenilor că nu există decât un scop comun - între ceea ce îşi doresc ei, să facă agricultură performantă, şi ceea ce ne dorim noi, să promovăm sistemul pentru a reuşi să le asigurăm protecţia antigrindină. Potrivit unor statistici ale Observatorului Global pentru Secetă, România este cea mai vulnerabilă ţară la fenomenul de secetă din Uniunea Europeană. Şi dacă ne uităm pe hartă, sunt şi alte ţări afectate de secetă, pentru că fenomenul se generalizează la nivel global. Dar nu există o relaţie de cauzalitate între rachetele lansate şi secetă. Pentru că noi acţionăm doar pe norii care pot genera grindină'', a menționat Ionuţ Lucian Lazăr directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea pentru Agerpres
El este convins că sistemul antigrindină, mai ales cel de stimulare a precipitaţiilor, îşi va dovedi în scurt timp utilitatea, cu atât mai mult cu cât seceta este un fenomen al zilelor noastre, care afectează din ce în ce mai mult ţara. Dar pentru a combate eficient secete, este nevoie de un management integrat al apei în natură, astfel încât, apa, sub orice formă, să fie colectată şi valorificată ca resursă.
"Seceta este un fenomen real care se petrece şi va continua. Natura are o ciclicitate a ei, pe care nu o putem schimba, dar, prin această componentă de stimulare a precipitaţiilor, vom putea aduce un aport de precipitaţii la sol care în mod normal nu ar fi posibil. Sunt, de exemplu, anumite perioade ale anului în care, deşi vedem formaţiuni noroase, nu vedem apă la sol. Studiile arată că numai 20% din apa dintr-un nor ajunge la sol. Restul de 80% se pierde. De aceea, prin tehnologia pe care o avem la dispoziţie, putem stimula formaţiunile noroase, ceea ce înseamnă un beneficiu enorm. Trebuie să luăm în considerare că pe timp de secetă nu vom avea ce să stimulăm. Pe timp de secetă nu avem nori. De exemplu, în vara anului 2021 am avut o perioadă de trei săptămâni în care nu am avut nori care să precipite. Iar tehnologia aceasta pe care o avem la dispoziţie nu creează nori'', a mai spus Ionuţ Lucian Lazăr directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea pentru Agerpres.
Nu trebuie să se aştepte nimeni ca sistemul de combatere a grindinei şi stimulare a precipitaţiilor să rezolve toate problemele din ţara asta, a adăugat acesta.
''El este doar o componentă a sistemului de management integrat al apei în natură. De aceea sunt necesare sisteme de irigaţie, baraje, lacuri de acumulare. Pentru că să zicem că în sezonul rece reuşim să facem zăpadă. Şi cu siguranţă vom reuşi. Apa aceea, dacă nu va fi folosită ca resursă, în mod organizat, o vom pierde. Ar trebui să luăm exemplu Emiratelor Arabe, care nu au orografia terenului nostru, nu au reţea hidrografică. Au singurul avantaj că au curenţi de aer dinspre mare. Şi cu aceşti curenţi de aer au reuşit să stimuleze norii, dar merg mai departe, colectează apa în lacuri de acumulare, după care o filtrează şi acea apă ajunge în consumul populaţiei. Noi nu trebuie să facem acest lucru, având o reţea hidrografică naturală. Este necesar însă să dezvoltăm cât mai multe tehnologii pentru a stimula norii, pentru că numai astfel putem combate fenomenul de secetă. La momentul în care acest sistem a fost implementat în România, fenomenul de grindină era mult mai accentuat decât cel de secetă. În ultima perioadă s-a schimbat acest fenomen, iar seceta este mult mai prezentă şi persistentă. De aceea încercăm să dezvoltăm şi sistemul de stimulare a precipitaţiilor", a mai spus Ionuţ Lazăr citat de Agerpres.
Tocmai pentru a reuşi acest lucru, anul trecut au fost importate din Croaţia zece generatoare terestre, care au fost utilizate în cadrul unui proiectul experimental, cu rezultate surprinzătoare, arată reprezentanţii UCCG Moldova II Vrancea. Sistemul ar putea avea rezultate mult mai bune dacă ar exista o reţea de astfel de generatoare terestre.
"În prima zi în care au fost utilizate, o zi în care existau formaţiuni noroase, dar fără potenţial de precipitare a norilor, însă exista umiditate, am utilizat generatoarele pentru circa cinci ore şi am avut în vecinătatea punctelor de amplasare, cam la trei kilometri, precipitaţii între doi şi cinci litri. Din nimic. Pentru că norul nu avea iniţial niciun potenţial de precipitare. Cele mai bune rezultate le-am obţinut în perioada în care am avut o formaţiune de cicloni care a traversat zona Vrancei. Am avut zile în care faţă de ceea ce prognoza ANM am reuşit să aducem un aport suplimentar de precipitaţii cuprinse între şase şi opt litri, destul de mult, mai ales că tehnologia spune că poate aduce un aport între 15 şi 28% - ar fi rezonabil. Noi am reuşit mult mai mult. Şi asta cu numai zece generatoare amplasate la distanţe destul de mari între ele. Dacă vom reuşi să facem o reţea de generatoare terestre mai comprimată şi să avem mai multe generatoare amplasate pe cote dominante, eu zic că rezultatul va fi mult mai bun", consideră Lazăr conform Agerpres.
În ceea ce priveşte tehnologia generatoarelor terestre, calculele economice au arătat un cost de operare pe hectar de circa 6,25 euro. Ceea ce ar putea permite, pe viitor, ca şi fermierii să achiziţioneze astfel de generatoare terestre, care însă vor trebui predate în sistemul naţional, deoarece acestea trebuie acţionate de un operator licenţiat, iar fermierii nu au acces la datele meteo specializate, pentru a şti când să folosească aceste generatoare.
Nu în ultimul rând, România a experimentat şi tehnologia aviaţiei, care la acest moment se află în proces de omologare, iar UCCG Moldova II Vrancea a început deja recrutarea personalului pentru ca la momentul în care navele vor fi achiziţionate, iar programul omologat, activitatea să poată fi începută imediat. Iar tehnologia baloanelor este folosită acolo unde celelalte instrumente, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi utilizate.
"Programele experimentale pe tehnologia aviaţiei pe care le-am realizat până acum le-am făcut în colaborare cu parteneri externi, în special cu Grecia şi Bulgaria, care au deja această tehnologie implementată la nivelul ţării şi, în perioada lor de extrasezon, au venit la noi şi astfel a fost posibil să facem aceste programe experimentale. În România, legea ne obligă să realizăm cel puţin două programe experimentale până când tehnologia să intre în omologare. După care este prevăzută înfiinţarea a două unităţi de stimulare a precipitaţiilor cu aviaţia, una în Moldova, cu trei aeronave, şi cealaltă la Muntenia, cu cinci aeronave. În momentul de faţă se lucrează la studiul de fezabilitate şi se poartă discuţii pentru achiziţia de aeronave. Noi, ca operatori licenţiaţi, deja am intrat într-un proces de a recruta personal pe care să începem să îl formăm pentru partea de dispecer de zbor, pilot, copilot etc, pentru a intra în acest proces pe care ministerul doreşte să îl implementeze. Tehnologia aviaţiei, pentru partea de stimulare a precipitaţiilor, este cea mai precisă, aşa cum este tehnologia rachetelor pentru combaterea grindinei'', a completat Ionuţ Lucian Lazăr directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea pentru Agerpres..
În prezent, toate costurile tehnologiilor de stimulare a precipitaţiilor sau combatere a grindinei sunt suportate de Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Naţională pentru Administrarea Sistemului Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor
Citiți întreg interviul realizat realizat de jurnalista Dana Lepădat, corespondentul ageției de știri Agerpres în județul nostru cu Ionuţ Lucian Lazăr directorul de programe de la Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea accesând titlul alăturat:România singura țară care a încercat 4 tehnologii pentru combaterea grindinei și stimularea precipitațiilor
Citiți și : VIDEO | România are o agenţie care "poate face să plouă sau să ningă oriunde". De ce nu se întâmplă însă asta
După o iarnă aproape fără zăpadă, această lună ianuarie este a treia în topul celor mai secetoase înregistrate în ultimul secol în România.
Asta, în condițiile în care poate nu știați, dar România are o Autoritate Națională cu 75 de angajați care se ocupă de Creșterea Precipitațiilor.
„Putem face să plouă oriunde în România, sau să ningă” - spune directorul. Deși pare un subiect științifico-fantastic, oamenii spun că nu au fonduri și nici nu au avut vreodată suficienți bani ca să pornească ploile provocate artifical, asta chiar dacă experimentele făcute ar fi demonstrat eficiența metodei.
În toată luna ianuarie au căzut doar 9 litri pe metrul pătrat - adică nici măcar cât să umple o găleată standard. Asta deși ar fi trebui să plouă de 4 ori mai mult.
Dinu Marasoiu, meteorolog ANM: „Ceea ce înseamnă circa 25 de litri pe metrul pătrat mai puțin decât ar fi fost normal în ianuarie. Față de situația ultimilor 60 de nai, cam pe locul al treilea, deci foarte secetoasă această lună ianuarie 2020”.
Un asemenea record negativ înseamnă efecte majore asupra agriculturii, mai ales în sud, est și vest, unde seceta este severă.
Pământul va fi imposibil de lucrat în primăvară, iar fermierii se tem că nu vor putea să însămânțeze nici cartofi și nici alte culturi de sezon. Statul are soluția, dar nu o folosește.
Deși pare un nume demn de teoria conspirației, în România există din 2014 Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor, cea care gestionează și sitemul anti-grindină.
Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității: „Putem să facem să ningă, să aducem un strat de zăpadă de 5-10 centimetri, exact cât i-ar trebui grâului sau altor culturi să germineze, putem face așa ceva.Urmează pasul trei, să identificăm finanțare pentru cumpărarea de avioane pentru că substanțele respective pot fi făcute în România, noi pentru experiment am cumparat 5 din Germania”
Într-un experiment făcut anul trecut în toamnă, cei de la Agenția pentru Creșterea Precipitațiilor susțin că au provocat precipitații pe o suprafață de 10 kilometri pătrați, în Dobrogea, crescând de la 100 de mililitri de apă la 10 litri de apă pe metru pătrat cantitatea de poaie.
Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității: „În 2019 în noiembrie am adus două aeronave, le-am garat la Kogălniceanu, de aici am plecat dintr-un centru de comandă, primind informația de la ANM. În momentul când iodura de argint a reacționat, se produce un aerosol, un fum și condensează toată apă din nor pe 10 km, pe 15 km pătrați, norul devine mai greu, curenții nu reușesc să ducă norul mai sus, întâlnesc straturi mai clade, se topesc și se transformă în apă".
România are o strategie de creștere a precipitațiilor încă din 2008, dar pe care nu s-a grăbit niciodată să o pună în aplicare și pentru a stimula artificial ploile.
Potrivit documentului, Grecia, Bulgaria și Spania, Statele Unite și Franța folosesc acest sistem de zeci de ani. Noi încă ne rugăm la Dumnezeu să plouă, când ne-ar costa doar 15 euro pe hectar să provocăm ploaia, spune președintele Autorității. Condiția esențială, să fie nori.
Text informații + VIDEO:stirileprotv.ro
Dată publicare: 31-01-2020
