FOTO | Tradiţii din moşi strămoşi, de Măcinici, în satul Dragosloveni din comuna Sojeva
Pe 9 martie, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte „Ziua de Măcinici”. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie, pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară, între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, 40 la număr, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă. În această zi, femeile dau de pomană de sufletul morţilor măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin.
În Vrancea nu-i casă de gospodar în care, înainte de 9 martie, să nu se coacă măcinici. Tanti Nuţa Grosu este renumită în satul vrâncean Dragosloveni din comuna Soveja pentru măcinicii pe care-i face, după o reţetă moştenită din bătrâni. Secretul e făina, drojdia şi aluatul „bătut bine”, ca să crească şi să se frăgezească. Anul acesta şi-a învăţat şi nepoatele, ca să aibă cine duce tradiţia mai departe. De dimineaţă, cu făină, pusă la încălzit lângă sobă, se face maiaua.
„Fetelor, facem măcinici, ne apucăm de treabă?”
„Da, bunico!”, spune Maria.
„Punem un pic de drojdie, ca să se facă dospitul. Desfă pachetul cu făină, îmi trebuie şi un pic de făina, aicea, la maia”.
„Bunico, de ce se cerne făina?” întreabă Maria.
„Se afânează mult mai bine făina dacă o cernem, creste mai uşor, ies mai afânaţi măcinicii şi mai pufoși.”
„.Peste făina proaspăt cernută se pun ouăle, lămâia, maiaua crescută, laptele călduţ se amestecă totul bine, bine. Cu aluatul se umblă cu blândeţe”., le spune bunica fetelor.
„Laura, vino şi tu mai aproape. Uite, acum mai pun făină, amestec bine, frământ aluatul în aşa fel, ca să nu-l „rup” din creştere. Dacă tot îl dau peste cap aşa, el îşi vede de crescut. Îl trântesc de vo 2-3 ori, ca să crească.”
În vreme ce aluatul creşte, nepoții sparg nucile, aleg miejii.
„Fetelor, aţi mai făcut măcini până acuma?”
Maria:„Eu nu am făcut că nu m-a lăsat mama mea!”.
Laura:„Eu am făcut!”.
Bunica: „Eu am făcut de la 6 ani m-a pus mama să fac macinici, dar o să încercăm acum să-i facem împreună”.
„E bine aşa, bunico”?
„E bine, uite ce repede ai prins!”, spune bunica Nuţa Grosu, mândră de nepoţelele ei.
Tava este plină, cuptorul încins. Copii aşteaptă să-i vadă copţi şi chiar să guste din măcinici. Cât se coc, Elena pregăteşte boabele de fasole pentru semănat. Din bătrâni e obiceiul ca de Paşte, fasolea să fie semănată.
„Se spune că fasolea va rodi şi ne va umple cămara, dacă o pregătim de semănat astăzi. Vom proceda exact aşa cum făceau bunicile noastre, lăsăm toată treaba şi, odată cu măcănicii, desfacem şi fasolea”spune Elena, din satul Dragosloveni, comuna Soveja, județul Vrancea.
Calzi încă, măcinicii sunt daţi de pomană de sufletul celor care nu mai sunt printre noi. În aceasta zi, se spune că mirosul îmbietor al măcinicilor, ajunge până la poarta Raiului.
Pe 9 martie sunt pomeniţi şi cei 40 de ostaşi care au fost torturaţi în Sevasta Armeniei la începutul secolului al IV-lea. Pentru că refuză să se închine idolilor, sunt supuşi la multe chinuri. După opt zile de temniţă şi tortură, Agricola, guvernatorul Armeniei, porunceşte ca cei 40 de ostaşi sa fie aruncaţi în lacul îngheţat al Sevastiei. Unul dintre ei nu mai poate suporta frigul şi renunţă la credinţa în Hristos, ca să scape de chinurile la care era supus. Cum a ieşit din apă, a murit. Imediat, alt soldat i-a luat locul... (Janine VADISLAV)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
Primarul Misăilă anunță că alături de consilieri continuă proiectul de a transforma Focşaniul într-un oraş verde, în cartierul Mândrești
Ziarul de Vrancea, 28 apr 2024
