MOZAIC STIRI NATIONALE: Jumătate dintre britanici nu vor să vadă picior de român în ţara lor
Aproape jumătate dintre britanici consideră că românii şi bulgarii ar trebui să nu aibă dreptul de a trăi şi de a munci în Marea Britanie, se arată într-un sondaj realizat de postul de televiziune Channel 5. Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.
Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că "nu ştiu". Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja "în mod clar" un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că "ar putea lua în considerare" această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o "vor lua în mod clar în considerare".
Nu le plac est-europenii
Peste jumătate dintre cetăţenii chestionaţi (53 la sută) cred că imigranţii europeni veniţi recent în Marea Britanie contribuie la buget într-o proporţie mai mică decât beneficiază de sistemul de ajutoare sociale. Britanicii consideră, de asemenea, că per total, imigraţia a avut un impact negativ asupra ţării lor (56 la sută). Ei cred în proporţie de 43 la sută că imigranţii din ţările est-europene precum Polonia, Letonia şi Lituania nu au adus niciun beneficiu Marii Britanii şi doar 4 la sută cred că aceştia au adus bani la buget şi au plătit taxe. Alţi 17 la sută cred că aceştia au contribuit la creşterea diversităţii culturale, iar 28 la sută cred că au adus o etică bună a muncii şi calificare pentru economia britanică. Ei consideră, de asemenea, că cele mai mari probleme cauzate de imigranţi în Marea Britanie sunt impactul negativ pe care l-au avut aceştia asupra lucrătorilor autohtoni în materie de salarii şi locuri de muncă (31 la sută), impactul asupra serviciilor (de exemplu şcoli sau spitale), cu 22 la sută, solicitarea de beneficii sociale (21 la sută), creşterea infracţionalităţii (8 la sută) sau efectul negativ asupra culturii britanice (5 la sută). Doar 7 la sută cred că nu au fost probleme.
Potrivit sondajului, problema imigraţiei apare drept unul dintre factorii principali care îi determină pe britanici să vrea ca ţara lor să se retragă din UE (29 la sută). Cu toate acestea, 21 la sută declară că ar vrea ca Marea Britanie să se retragă din UE chiar dacă nu ar fi problema imigraţiei. În plus, majoritatea persoanelor chestionate (27 la sută) sunt de acord cu politica UKIP în privinţa imigraţiei.
Deputat PSD: Antonescu nu va fi nici o noapte preşedinte
Deputatul PSD Florentin Gust a lansat ieri un atac la adresa liderului PNL, Crin Antonescu, pe care îl critică pentru că nu mai este adversarul lui Traian Băsescu şi îl avertizează că nu va fi nici măcar pentru o noapte preşedintele ales de către români. "Brusc, Traian Băsescu nu mai este adversarul Preşedintelui liberal. De ce oare liberalii îl menajează pe Traian Băsescu, când acesta a declanşat un atac fără precedent la adresa Guvernului? De ce liberalii îi atacă pe toţi aceia, începând cu Victor Ponta şi cu Mircea Geoană, care arată că ştiu să promoveze interesele României şi că au un proiect pentru ţară? De ce este atât de prezent în politica românească mirosul pestilenţial al unei înţelegeri toxice între Antonescu şi Băsescu? Să înţelegem că nu Traian Băsescu, ci Mircea Geoană este, pentru domnul Antonescu, principalul adversar în vederea alegerilor de anul viitor? La toate aceste întrebări, liderul liberal trebuie să răspundă clar, nu asmuţindu-şi partidul împotriva PSD, sperând astfel că slăbiciunile îi vor fi acoperite sau uitate", declară Florentin Gust. Acesta mai susţine că "recentele atacuri ale lui Crin Antonescu şi ale unor lideri PNL la adresa colegului lor de alianţă, senatorul PSD Mircea Geoană, demonstrează că frica şi neputinţa s-au instalat în tabăra liberală". "Într-o cursă solitară şi fără direcţie clară pentru Preşedinţia României, Crin Antonescu este trădat nu de social-democraţi, ci de propria prestaţie, una neconvingătoare şi total inadecvată cuiva care vrea să deţină prima funcţie în stat", a adăugat Gust.
Comunitatea evreiască din Ucraina:
România nu îşi asumă uciderea în masă a sute de mii de evrei ucraineni
Acţiunile României probează faptul că ţara noastră este incapabilă să îşi asume responsabilitatea "pentru uciderea în masă a sute de mii de evrei ucraineni în timpul Holocaustului, cand trupele de militari romani au ocupat unele teritorii ucrainene, din ordinul conducerii pro-naziste a ţării", susţine Oleksandr Feldman, parlamentar şi preşedintele Comitetul Evreiesc din Ucraina, citat de The Times of Israel. Liderii comunităţii evreieşti din Ucraina consideră că România nu este potrivită pentru a conduce Forumul Comemorativ al Holocaustului, în condiţiile în care, spun ei, ţara noastră nu a făcut suficient pentru a-şi recunoaşte vinovăţia în privinţa Holocaustului.
Reacţia comunităţii evreieşti din Ucraina vine în contextul informaţiilor potrivit cărora ministrul roman de Externe, Titus Corlăţean, ar fi interesat ca ţara noastră să conducă Internaţionala pentru Comemorarea Holocaustului, în 2016. În prezent, Alianţa este condusă de Canada. Potrivit presei israeliene, România este sprijinită în candidatura sa de către rabinul Andrew Baker, directorul pentru afeceri internaţionale al Comietului Evreiesc American şi reprezentant pentru combaterea antisemitismului la OSCE.
Aproximativ 380.000 de evrei ar fi fost ucişi în teritoriile controlate de România în timpul Holocaustului, potrivit datelor Muzeului Holocaustului din Ierusalim.
Şedinţă fulger la CSAT
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avizat, ieri, într-o şedinţă care a durat aproximativ 15 minute şi care a fost condusă de preşedintele Traian Băsescu, proiectele de buget ale instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. În cadrul şedinţei CSAT au fost avizate proiectele de buget ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază.
La şedinţă au participat mai mulţi membri ai Cabinetului Boc, printre care ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc şi ministrul Economiei, Andrei Gerea. Administraţia Prezidenţială a menţionat că data şi ora şedinţei CSAT de ieri au fost stabilite pe 18 noiembrie, de comun acord cu prim-ministrul Victor Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT.
Şedinţa CSAT a fost programată la o oră la care premierul Victor Ponta avea pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.
Fostul şef al revoluţionarilor, dat în urmărire internaţională
Preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, condamnat la şapte ani de închisoare, a fost dat, ieri, în urmărire internaţională. Potrivit unor surse judiciare, poliţiştii bucureşteni au obţinut dovezi din care reiese că Dorin Lazăr Maior a părăsit ţara, astfel că acesta este urmărit şi internaţional. Maior era dat în urmărire naţională din 14 noiembrie, după ce acesta nu s-a prezentat la arest şi nici nu a fost de găsit la domiciliu, în Sectorul 3.
Dorin Lazăr Maior a fost condamnat definitiv, în 13 noimbrie, la şapte ani de închisoare cu executare, pentru şantaj, în dosarul "Romexterra".
Circa 600 de ţigani romani, evacuaţi dintr-o tabără din Milano
Autorităţile italiene au intervenit, ieri dimineaţă, pentru evacuarea a aproximativ 600 de români de etnie romă care locuiau în două tabere de barăci construite ilegal în oraşul Milano, relatează ziarul Corriere della Sera. Circa 600 de români de etnie romă - dintre care jumătate sunt femei şi copii - locuiau în sediul unei foste fabrici, în condiţii insalubre, printre zeci de tone de gunoaie şi printre şobolani. Operaţiunea de evacuare s-a desfăşurat fără violenţe, deşi unii locatari ameninţau că vor arunca în aer butelii de gaz.
Peste 250 de români au acceptat să fie încredinţaţi serviciilor sociale din Milano. La operaţiunea de evacuare a fost prezent şi consulul României din Milano.
Şoferii în varstă au ucis 159 de oameni în acest an
Aproape 600 de accidente, în care au murit 159 de persoane, au fost produse, în acest an, de şoferi cu vârsta peste 70 de ani, potrivit informaţiilor transmise de Direcţia Poliţiei Rutiere. Numărul accidentelor de acest gen a fost mai mic cu 60 faţă de perioada similară a anului trecut, când au avut loc 650 de astfel de accidente. În cele 599 de accidente au murit 159 de persoane şi alte 477 au fost rănite, conform statisticilor Direcţiei Rutiere.
Reprezentanţii Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) au precizat că în baza de date a instituţiei figurează peste 31.500 de şoferi cu vârsta peste 80 de ani. Aceştia au menţionat că "este posibil ca în această cifră să se regăsească şi deţinători care sunt decedaţi, dar permisul nu a fost predat de către urmaşi pentru a fi anulat de către serviciul poliţiei rutiere pe raza cătuia a domiciliat titularul".
Romania cu agricultura, China cu tehnologia
Premierul Chinei, Li Keqiang, a vizitat ieri, la Palatul Parlamentului, mai multe standuri cu produse tradiţionale româneşti, precum vin, legume, fructe, brânzeturi, salam, cârnaţi, magiun, covrigei, biscuiţi "Eugenia", unul dintre producători spunându-i că intenţionează să deschidă o podgorie în China. "Vorbiţi limba chineză ?", l-a întrebat Li Keqiang pe acesta, în timp ce răsfoia un pliant care prezenta diferite soiuri de vin inclusiv în această limbă. "Eu nu, dar asociatul meu ştie chinezeşte", i-a răspuns producătorul premierului Chinei.
În timpul scurtei vizitări a standurilor, unul dintre participanţii la forum i-a spus lui Ponta că este uşor să facem agricultură, dar ca să facem tehnologie "e mai greu". "Hai să facem şi tehnologie mai bună", i-a răspuns Ponta, premierul român adăugând că sunt promovate şi firmele româneşti din domeniul tehnologic. "Păi, asta e! Unde sunt firmele româneşti? Vedeţi, aşa au crescut ei, cu tehnologie, nu cu carne", i-a spus acesta premierului român. Participantul la eveniment a făcut astfel trimitere la faptul că spaţiul expoziţional destinat forumului economic a fost utilizat de România doar pentru etalarea unor produse agricole, în schimb ce China l-a folosit pentru expunerea unor echipamente de comunicaţii, televizoare, tablete, laptopuri şi telefoane mobile de ultimă generaţie, printre firmele prezente aflându-se Huawei şi ZTE.
Hoţii de tablouri, condamnaţi la şase ani şi opt luni de închisoare
Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat, ieri, pe Radu Dogaru şi Eugen Darie la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.
Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, când decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare. Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea. Din pedepsele lui Dogaru şi Darie vor fi scăzute perioadele în care au fost reţinuţi şi arestaţi.
Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 a mai dispus ca Dogaru şi Darie să rămână în arest. Aceştia trebuie să plătească 6.000 de lei cheltuieli judiciare. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
